Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Klaus Iohannis: Solicit public demisia Vioricăi Dăncilă, nu face față funcției de premier, guvernul a ajuns o vulnerabilitate pentru România

de Victor Bratu , 27.4.2018

Președintele Klaus Iohannis a solicitat vineri demisia premierului Viorica Dăncilă, anunțând că, după 3 luni de exercitare a mandatului de premier, a ajuns la concluzia că Viorica Dăncilă ”nu face față poziției de prim-ministru și transformă guvernul într-o vulnerabilitate”.

Declarația făcută de președintele Iohannis, care anunță debutul unei aprigi confruntări cu principalul partid din coaliția de guvernare, este urmare a refuzului premierului Dăncilă de a veni la Cotroceni pentru o discuție pe marginea invocatului conflict Guvern-BNR.

Motivul pentru care, la solicitarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a anunțat că nu mai vine la Cotroceni nu este legat de diferențele de opinie privind politicile macro economice, ci de anunțul făcut joi de președinte, care a spus că va folosi acest prilej ca să afle de ce premierul s-a dus ”fără mandat” în vizita din Israel.

Din declarația Președintelui

Șeful statului a declarat joi că discuția cu premierul, programată la ora 11,00, ar fi trebuit să atingă două aspecte.

Primul aspect este independența Băncii Naționale a României și a politicilor acestora, precum și comunicarea slabă dintre guvern și BNR în sensul armonizării pozițiilor. ”PSD vrea să controleze banca Națională” – a spus președintele, acuzând că acest lucru e inacceptabil.

(Citiți și: ”Președintele anunță că va încerca o mediere în conflictul dintre guvern și BNR: aruncarea inflației în curtea BNR și a companiilor străine e fundamental greșită”)

Cel de-al doilea aspect ține de vizita în Israel și, mai ales, de memorandumul secret adoptat de guvern, în condițiile în care politica externă e apanajul președintelui României.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea anunță: România își mută Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Miza deciziei PSD și detalii din presa israeliană”)

„Retrag încrederea doamnei Dăncilă. După cum am spus pe 29 ianuarie, Guvernul a fost învestit. Au trecut trei luni, după care pot să trag o concluzie – doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru a României şi transformă astfel Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea solicit public demisia doamnnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru a României”, a spus presedintele Iohannis.

Argumentația președintelui:

  • Ar fi trebuit să am o întâlnire, la ora 11.00, cu doamna Dăncilă. Această întâlnire nu s-a mai ținut, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile pe care oricum am intenționat să le comunic și românilor. Întâlnirea urma să aibă ca temă centrală conflictul dintre Guvern-PSD și BNR.
  • Asupra acestei chestiuni m-am mai exprimat, dar repet: Rolul BNR este clar determinat- calitatea principală a BNR este independența ei față de guvern și față de alte instituții. Este evident că PSD pune sub semnul întrebării această independență, iar acest lucru s-a văzut în declarații ale unor personaje din PSD – asta mă îngrijorează…BNR nu poate să fie acaparat de PSD, trebuie să rămână independent.
  • Chiar și așa, este de dorit ca politicile BNR și ale Guvernului să fie corelate într-o măsură rezonabilă, adică să discute, dar, evident, nu se întâmplă așa. Am dorit să mediez, dar doamna Dăncilă nu a înțeles acest lucru.
  • Săptămâna trecută în guvern s-a discutat un document secret, un memorandum secret pe politică externă. Asta e o mare greșelă, pe domenii sensibile trebuie să fie consultat președintele, or acest lucru nu s-a întâmplat.
  • În Constituție se statuează, și se știe că e nevoie de așa ceva, în interesul României, nu al altcuiva, de o consulatre instituțională. Președintele trebuia consultat în legătură cu memorandumul secret. Aceste lucruri, aceste nevoi ale statului român, nu au fost înțelese de doamna Dăncilă.
  • Pe 29 ian 2018, dna Dăncila zice așa: jur să respect Constituția, legile țării. Asta înseamnă nu doar că respecți ad-literam Constituția, asta înseamnă că respecți și pricipiul colaborării loiale, iar toate acestea sunt în interesul României și al românilor.
  • Doamna Dăncilă a preferat să executele ordinele de la partid. Eu retrag încrederea doamnei Dăncilă.
  • Doamna Dăncilă nu face față poziției de prim-ministru al Romaniei și transformă guvernul într-o vulnerabilitate pentru România, de aceea solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcția de prim-ministru al României.

Ce ar putea urma din punct de vedere juridic

Conform Articolului 107 alin. 2 din Constituție, „preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”.

După 1989, au existat trei astfel de situații: Traian Băsescu –  Călin Popescu Tăriceanu (președintele nu a reușit debarcarea premierului), Emil Constantinescu – Radu Vasile (președintele a reușit numai cu sprijinul coaliției de guvernare) și Klaus Iohannis- Victor Ponta (președintele nu a reușit să obțină demisia la momentul declanșării urmăririi penale, demisia survenind după tragedia de la ”Colectiv”).

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului este reglementată de Art. 106 din Constituție:

„Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

Viorica Dăncilă nu se află în niciuna dintre situațiile Art. 106, astfel încât ar putea părăsi funcția doar dacă PSD – ALDE, cei care au propus-o, i-ar retrage încrederea printr-un vot în Parlament.

PNL a anunțat că va iniția o moțiune de cenzură.

(Citiți și: ”Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel. Miza lui Liviu Dragnea”)

Așa s-a întâmplat anul trecut, când Sorin Grindeanu a fost demis de parlamentarii puterii, cu ajutorul UDMR.

Ce poate face președintele: Să sesizeze CCR

Președintele poate sesiza însă CCR pentru posibil conflict constituțional în două situații:

  • Deplasarea premierului în Israel, fără consultare cu șeful statului. Cel din urmă este cel care „reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul, conform unei decizii CCR din 2012. Atunci, CCR explica foarte clar că rolul Guvernului în politica externă este unul de execuție, derivat, nu originar, cum este cel al președintelui României.
  • Refuzul Guvernului de a accepta medierea relației Executivului cu BNR

Chiar dacă CCR va confirma existența unui conflict între guvern și Președinte, deciziile nu vor avea efect direct asupra unei eventuale plecări a Vioricăi Dăncilă din funcția de prim-ministru.

Decizie din 2012 a CCR

Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012.

Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.

”Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, stabilea CCR în 2012

PSD-ALDE, deocamdată aliați împotriva președintelui

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al ALDE, se poziționează de partea lui Liviu Dragnea în acest conflict.

„Preşedintele nu cunoaşte bine care sunt atributele instituţionale ale preşedintelui. Vreau să-i atrag atenţia că premierul nu are niciodată nevoie de mandat ca să plece într-o vizită. Viorica Dăncilă vorbeşte în numele Guvernului şi în numele României. Politic, preşedintele poate să facă declaraţii, să deschidă un război cu majoritatea, cu Guvernul, e problema dânsului. Majoritatea PSD-ALDE a adoptat întotdeauna o poziţie de respect faţă de instituţie. Poate să ceară demisia premierului, cum poate să o facă orice cetăţean. Are aceeaşi valoare, nici mai mare, nici mai mică. Urmăreşte ceva politic. Preşedintele face o gravă eroare de apreciere. Vrea să pară ce nu este. Nu poate să controleze prim-ministrul”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.4.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Eurobarometru – 50% din români cred că antibioticele combat răceala, 15% din cei care au luat antibiotice nu aveau rețetă

Iulian Soare

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7%… Mai mult

Stiri

Fondul Suveran primește baza legală. Detaliile anunțate de ministrul Teodorovici

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi ordonanța care stabilește cadrul general de înființare a unui Fond Suveran. Ulterior, după ce vor avea loc noi discuții și cu… Mai mult

Stiri

Industria și robotizarea: România crește cu 3 roboţi industriali pe an la fiecare 10.000 de angajaţi

Adrian N Ionescu

Numărul roboţilor din industria românească a crescut până la 18 roboți pentru fiecare 10.000 de angajaţi (în 2017), potrivit raportului pe 2018 al Federației Internaționale… Mai mult

Stiri

Creditele de refinanțare ar putea fi garantate de stat – Consiliul Concurenței lucrează la propunere

Razvan Diaconu

Consiliul Concurenţei analizează ideea de a propune acordarea unor garanţii de stat pentru a facilita refinanţarea creditelor populaţiei, în cazurile în care valoarea proprietăţilor a… Mai mult

Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

4 demisii din cabinetul May după aprobarea acordului Brexit

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult