Klaus Iohannis la Elysee: Încercarea de-a dezmorți o relație tensionată vreme de un deceniu

De Anne-Marie Blajan | 10.2.2015 .

iohannis hollande

Foto Administrația Prezidențială

România cere sprijinul Franţei pentru aderarea la Schengen – a fost, potrivit Mediafax, mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a transmis omologului său Francois Hollande.

”Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie, privind aderarea României la Schengen, va putea fi adoptată cât mai curând posibil”, a spus preşedintele României.

Preşedintele Klaus Iohannis a ales să facă prima vizită oficială în Franţa, o vizită menită să relanseze relaţiile româno-franceze, care au avut suişuri, dar mai ales coborâşuri în ultimul deceniu.

“Vreau să subliniez, astfel, prin această vizită, importanţa pe care ţara noastră o acordă consolidării parteneriatului strategic cu Franţa, un membru foarte important al Uniunii Europene, cu care avem relaţii bilaterale foarte bune”, afirma preşedintele Iohannis marţi dimineaţa, la plecarea spre Paris.

Şeful statului a spus, în conferinţa comună de presă, că a solicitat preşedintelui Hollande sprijin în eforturile României în combaterea oricărui “discurs care reduce o relaţie solidă la clişee”.

”Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală”, a spus preşedintele României.

Zece ani în care tensiunile au alternat cu relațiile reci

România şi Franţa, parteneri strategici, au avut o relaţie tensionată şi mai apoi indiferentă în ultimul deceniu.

Franţa, puternic susţinător al României în parcursul său spre integrarea europeană, nu a fost pusă pe axa priorităţilor de politică externă ale preşedintelui Băsescu, agendă care s-a bazat pe cu totul alte borne: Bucureşti-Londra-Washington.

Şi totuşi, în ciuda unor resentimente suscitate la Paris, după cum susţin experţii, cooperarea a funcţionat până în momentul în care problema romilor proveniţi din România a dus la o teribilă tensionare a relaţiilor bilaterale.

Franţa cerea României să-și țină romii în ţară, autorităţile de la Bucureşti replicau că sunt cetăţeni europeni cărora nu le poţi interzice să călătorească liber în Europa. Francezii au distrus taberele de la marginile oraşelor, i-au amprentat şi le-au dat bani pentru a-i determina să se întoarcă voluntar în ţară şi să nu se întoarcă în Hexagon.

Problema, greu de soluţionat, a fost suficientă pentru a transforma Franţa într-unul dintre oponenţii aderării noastre la Schengen. Şi-a găsit aliaţi şi a jucat bine această carte, şi în scopuri electorale interne. Nicolas Sarkozy a jucat în campania electorală cartea siguranţei naţionale, care includea, fără îndoială, şi problema romilor. Aşa că parteneriatul strategic cu România nu mai conta în faţa dorinţei de victorie electorală.
În plus, la acea vreme diplomaţii susțineau că există şi nemulţumiri ale firmelor franceze din România privind datoriile pe care statul român le ave de plătit. Nivelul arieratelor creştea, însă nimeni nu a putut furniza o sumă: la ce nivel se ridicau ele.

Candidatul dreptei a pierdut alegerile, iar venirea la Elysee a lui Francois Hollande a mai temperat retorica faţă de România. Poate şi datorită faptului că premierul Victor Ponta – cu care a avut câteva întâlniri, a existat şi o vizită oficială a acestuia la Elysee şi vizită a premierului Jean-Marc Ayrault la Bucureşti – făcea parte din aceeaşi familie politică. Poate și pentru că stânga nu are o politică atât de agresivă ca şi UMP faţă de romi şi nici o retorică precum cea a forţelor politice de centru-dreapta franceze.

De altfel, în conferinţa de presă de marţi, Francois Hollande a afirmat,  în  privinţa “subiectului sensibil al romilor”, că “de ceva timp există o cooperare poliţieneasca foarte stransă” între cele două ţări, iar această mobilizare va fi continuată.

Discuţii despre Ucraina, cu o zi înainte de reuniunea de la Minsk

Vizita lui Klaus Iohannis la Paris a fost iniţial programată ca una de lucru, dar care a devenit una oficială şi asta arată şi o deschidere a preşedintele Hollande spre omologul său român.

Cei doi s-au întânit pentru prima dată luna trecută, odată cu participarea preşedintelui român la marşul de la Paris, în uma atacului asupra publicaţiei Charlie Hebdo.  Un gest de solidaritate apreciat de autorităţile franceze.

Iar preşedintele Iohannis a vrut să arate şi el nu doar solidaritatea cu Franţa, dar şi faptul că în mandatul său relaţia cu această ţară va fi o prioritate.

“Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic”, spunea preşedintele la plecarea spre Paris.

Preşedintele francez a dat şi el un prim semnal, în conferinţa de presă: acesta a spus că este sigur că vizita preşedintelui român va permite extinderea relaţiilor franco – române.

O discuţie despre vecinătatea estică, înaintea ultimului efort diplomatic de soluţionare a crizei ucrainene

Întâlnirea celor doi preşedinţi a avut loc cu doar o zi înainte ca Francois Hollande să participe la reuniunea de la Minsk, unde alături de Angela Merkel şi de preşedinţii Rusiei şi Ucrainei vor încerca să negocieze şi să ajungă la un nou acord de pace pentru estul Ucrainei.

Klaus Iohannis a folosit acest context să exprime poziţia României faţă de situaţia din ţara vecină şi de soluţionarea crizei, pornind de la susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional

În plus, preşedintele român a arătat că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru ţara noastră. Obiectivul principal este încurajarea parcursului european al acestei ţări, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european, în implementarea acordului de asociere.

Preşedintele Iohannis va avea, în cele două zile ale vizitei la Paris, întâlniri cu mai mulţi oficiali francezi: cu prim-ministrul Valls, ministrul de Externe şi ministrul Economiei, dar şi Senatului francez şi cu preşedintele Adunării Naţionale.

În plus, va participa la o recepţia la Ambasada României, unde se va întâlni cu membri ai diasporei române din Franţa.

Publicat la data de 10.2.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Noul scandal care se apropie în Sănătate: Testări falsificate, pacienți folosiți în experimente medicale fără să știe

delia podea Zeci de medici au fost percheziționați marți, de procurori de la Parchetul General, într-un dosar ce are ca obiect testarea ilegală pe pacienți a...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Giganții IT sprijină codul de ”bune maniere online” propus de UE

logo Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft au căzut de acord marți asupra unei abordări comune în ceea ce privește solicitarea Uniunii Europene de eliminare a...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Modificări Cod Fiscal – veniturile din investiții, mai mici de 12 salarii minime, scutite de la plata contribuției de sănătate

asigurari Cetățenii fără venituri, care nu sunt coasigurați și nici nu sunt scutiți de plata contribuției la sistemul asigurărilor de sănătate, pot plăti această contribuție...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Testele ADN confirmă: Dan Condrea este victima accidentului de pe 22 mai, produs între Corbeanca și Buftea

dan condrea Dan Condrea este persoana care a murit duminică, 22 mai, potrivit testelor DNA, al căror rezultat a fost anunțat marți. Un comunicat al Parchetului...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Rata șomajului în UE – cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani. În Germania a coborât la niveluri de dinaintea reunificării, România, sub media europeană

someri somaj job angajari ocupare Rata șomajului din Germania a scăzut în luna aprilie la 4,2%, cel mai coborât nivel de după reunificarea din 1989, semn că firmele din cea...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română