Klaus Iohannis la Elysee: Încercarea de-a dezmorți o relație tensionată vreme de un deceniu

de Anne-Marie Blajan | 10.2.2015 .

iohannis hollande

Foto Administrația Prezidențială

România cere sprijinul Franţei pentru aderarea la Schengen – a fost, potrivit Mediafax, mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a transmis omologului său Francois Hollande.

”Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie, privind aderarea României la Schengen, va putea fi adoptată cât mai curând posibil”, a spus preşedintele României.

Preşedintele Klaus Iohannis a ales să facă prima vizită oficială în Franţa, o vizită menită să relanseze relaţiile româno-franceze, care au avut suişuri, dar mai ales coborâşuri în ultimul deceniu.

“Vreau să subliniez, astfel, prin această vizită, importanţa pe care ţara noastră o acordă consolidării parteneriatului strategic cu Franţa, un membru foarte important al Uniunii Europene, cu care avem relaţii bilaterale foarte bune”, afirma preşedintele Iohannis marţi dimineaţa, la plecarea spre Paris.

Şeful statului a spus, în conferinţa comună de presă, că a solicitat preşedintelui Hollande sprijin în eforturile României în combaterea oricărui “discurs care reduce o relaţie solidă la clişee”.

”Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală”, a spus preşedintele României.

Zece ani în care tensiunile au alternat cu relațiile reci

România şi Franţa, parteneri strategici, au avut o relaţie tensionată şi mai apoi indiferentă în ultimul deceniu.

Franţa, puternic susţinător al României în parcursul său spre integrarea europeană, nu a fost pusă pe axa priorităţilor de politică externă ale preşedintelui Băsescu, agendă care s-a bazat pe cu totul alte borne: Bucureşti-Londra-Washington.

Şi totuşi, în ciuda unor resentimente suscitate la Paris, după cum susţin experţii, cooperarea a funcţionat până în momentul în care problema romilor proveniţi din România a dus la o teribilă tensionare a relaţiilor bilaterale.

Franţa cerea României să-și țină romii în ţară, autorităţile de la Bucureşti replicau că sunt cetăţeni europeni cărora nu le poţi interzice să călătorească liber în Europa. Francezii au distrus taberele de la marginile oraşelor, i-au amprentat şi le-au dat bani pentru a-i determina să se întoarcă voluntar în ţară şi să nu se întoarcă în Hexagon.

Problema, greu de soluţionat, a fost suficientă pentru a transforma Franţa într-unul dintre oponenţii aderării noastre la Schengen. Şi-a găsit aliaţi şi a jucat bine această carte, şi în scopuri electorale interne. Nicolas Sarkozy a jucat în campania electorală cartea siguranţei naţionale, care includea, fără îndoială, şi problema romilor. Aşa că parteneriatul strategic cu România nu mai conta în faţa dorinţei de victorie electorală.
În plus, la acea vreme diplomaţii susțineau că există şi nemulţumiri ale firmelor franceze din România privind datoriile pe care statul român le ave de plătit. Nivelul arieratelor creştea, însă nimeni nu a putut furniza o sumă: la ce nivel se ridicau ele.

Candidatul dreptei a pierdut alegerile, iar venirea la Elysee a lui Francois Hollande a mai temperat retorica faţă de România. Poate şi datorită faptului că premierul Victor Ponta – cu care a avut câteva întâlniri, a existat şi o vizită oficială a acestuia la Elysee şi vizită a premierului Jean-Marc Ayrault la Bucureşti – făcea parte din aceeaşi familie politică. Poate și pentru că stânga nu are o politică atât de agresivă ca şi UMP faţă de romi şi nici o retorică precum cea a forţelor politice de centru-dreapta franceze.

De altfel, în conferinţa de presă de marţi, Francois Hollande a afirmat,  în  privinţa “subiectului sensibil al romilor”, că “de ceva timp există o cooperare poliţieneasca foarte stransă” între cele două ţări, iar această mobilizare va fi continuată.

Discuţii despre Ucraina, cu o zi înainte de reuniunea de la Minsk

Vizita lui Klaus Iohannis la Paris a fost iniţial programată ca una de lucru, dar care a devenit una oficială şi asta arată şi o deschidere a preşedintele Hollande spre omologul său român.

Cei doi s-au întânit pentru prima dată luna trecută, odată cu participarea preşedintelui român la marşul de la Paris, în uma atacului asupra publicaţiei Charlie Hebdo.  Un gest de solidaritate apreciat de autorităţile franceze.

Iar preşedintele Iohannis a vrut să arate şi el nu doar solidaritatea cu Franţa, dar şi faptul că în mandatul său relaţia cu această ţară va fi o prioritate.

“Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic”, spunea preşedintele la plecarea spre Paris.

Preşedintele francez a dat şi el un prim semnal, în conferinţa de presă: acesta a spus că este sigur că vizita preşedintelui român va permite extinderea relaţiilor franco – române.

O discuţie despre vecinătatea estică, înaintea ultimului efort diplomatic de soluţionare a crizei ucrainene

Întâlnirea celor doi preşedinţi a avut loc cu doar o zi înainte ca Francois Hollande să participe la reuniunea de la Minsk, unde alături de Angela Merkel şi de preşedinţii Rusiei şi Ucrainei vor încerca să negocieze şi să ajungă la un nou acord de pace pentru estul Ucrainei.

Klaus Iohannis a folosit acest context să exprime poziţia României faţă de situaţia din ţara vecină şi de soluţionarea crizei, pornind de la susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional

În plus, preşedintele român a arătat că Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru ţara noastră. Obiectivul principal este încurajarea parcursului european al acestei ţări, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european, în implementarea acordului de asociere.

Preşedintele Iohannis va avea, în cele două zile ale vizitei la Paris, întâlniri cu mai mulţi oficiali francezi: cu prim-ministrul Valls, ministrul de Externe şi ministrul Economiei, dar şi Senatului francez şi cu preşedintele Adunării Naţionale.

În plus, va participa la o recepţia la Ambasada României, unde se va întâlni cu membri ai diasporei române din Franţa.

Publicat la data de 10.2.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Procurorul șef al DNA și adjuncții săi – cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef adjunct, Marius Iacob, și procurorul Gheorghe Popovici sunt cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, în urma...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

IMM-urile cer creşterea investiţiilor publice şi aplicarea doar voluntară a „Split TVA”

Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Guvernului: creșterea investițiilor publice „ în vederea susținerii relansării economice”, deblocarea fondurilor europene...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

PSD și ALDE, solidaritate ”fără fisură”: Sevil Shhaideh și Rovana Plumb rămân în guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, după şedinţa BPN a PSD, că ancheta care le vizează pe Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb reprezintă...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Peste 20 de ONG-uri îi solicită președintelui Klaus Iohannis să ceară opinia Comisiei de la Veneția pe 3 decizii CCR

Peste 20 de organizații nonguvernamentale i-au trimis președintelui Klaus Iohannis o solicitare în care îi cer să sesizeze Comisia de la Veneția și să...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Sebastian Ghiță, achitat în Dosarul finanțării ilegale a echipei de baschet Asesoft Ploiești. Urmează apelul

Fostul deputat Sebastian Ghiță a fost achitat luni, în primă instanță, în dosarul în care este acuzat pentru dare de mită, instigare la abuz...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română