Klaus Iohannis își amână vizita la Chișinău, după ce coaliția care a câștigat alegerile nu a ajuns la un consens privind guvernarea

de Anne-Marie Blajan | 18.1.2015 .

klaus iohannis - Copy - CopyPreşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita în Republica Moldova – care urma să aibă loc pe 22-23 ianuarie – a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, citată de presa moldovenească.

Preşedintele României urma să se întâlnească cu omologul său, Nicolae Timofti, cu liderii politici, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile în sfera politica, acesta planifica să se întâlnească şi cu preşedintele Parlamentului şi cu premierul nou ales.

Motivul amanarii vizitei este cel mai probabil faptul că forţele politice din Republica Moldova nu au ajuns încă la un consens pentru formarea coaliţiei sau alianţei de guvernare, după alegerile din 30 noiembrie.

Liderii politici de la Chişinău anunţau, la finalul anului trecut, că o coaliţie de guvernare proeuropeană din Republica Moldova ar putea fi creată la mijlocul lunii ianuarie.

Impasul de la Chişinău

Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

“Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, spunea Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, la începutul săptămânii trecute.

Acesta a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

În ecuaţia politică intră şi comuniştii. Vlad Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”. Socialiştii lui Igor Dodon sunt susţinuţi de Rusia.

La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea liderului PLDM de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor.

“Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a sus acesta.

Mihai Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare”, a explicat liderul liberal.

Klaus Iohannis a vizitat Moldova imediat dupa caştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, prima ieşire externă de la câştigarea alegerilor în România, chiar în ultima zi a campaniei electorale din ţara vecină. A fost un semnal puternic dat atunci. Vizita a avut loc la invitaţia liderului PLDM, Vlad FIlat, din aceeaşi familie politică europeană cu forţele care l-au susţinut pe Klaus Iohannis să câştige preşedinţia: PPE.

Atunci preşedintele român a avut o întâlnire şi cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti.

Context sensibil

Cooptarea comuniştilorla guvernare ar crea un context destul de sensibil al relaţiilor bilaterale. Autorităţile de la Bucureşti nu au o poziţie suficient de clară când sunt întrebate dacă vor exista nuanţe în relaţia dintre ţările noastre. Ceea ce spun este poziţia oficială, de susţinere a Republicii Moldova pentru îndeplinire aspiraţiilor sale de apropiere de comunitatea nord-atlantică.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în ultimii doi ani când comuniştii s-au aflat la putere, 2007-2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ajunseseră la cel mai scăzut nivel, până la expulzarea ambasadorului român şi refuzul de a-şi da agrementul pentru un nou ambassador.

ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore, iar noua propunere, Mihnea Constantinescu, nu a primit agrementul statului moldovean.

În plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români, menţinute până în momentul în care la putere au venit forţele de opoziţie, prooccidentale.

Scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie – comuniştii au încercat mereu să arate că personalul din consulatul României la Chişinău este corupt, un consul a fost rechemat după ce Ministerul de Interne moldovenesc l-a acuzat de cerere de mită pentru acordarea de vize.

Mai apoi, consulul care l-a înlocuit a fost victima unui scandal sexual, în vara anului 2009. O înregistrare video dată presei române îl arăta pe acesta întreţinând relaţii sexuale cu o angajată, cetăţean moldovean, în Consulat. Reprezentantul diplomatic al României a fost retras, iar MAE a decis înblocuirea tuturor angajaţilor/funcţionarilor moldoveini cu unii români, aduşi din ţară.

A apărut astfel un blocaj diplomatic, iar fiecare parte acuza cealaltă de imposibilitatea de a purta un dialog. Preşedintele României de la acea vreme a declarat, revanşard, că ţara noastră va acorda cetăţenia română pentru un milion de moldoveni, ceea ce a stârnit îngrijorările şi criticile UE. În final, la Bruxelles s-a înţeles că a fost o declaraţie politică.

Publicat la data de 18.1.2015 .

Un raspuns

  1. ionstefanovici
    20.1.2015, 1:31 pm

    Am auzit o comparatie plastica referitoare la neutralitatea Republicii Moldova care ar fi precum virginitatea unei femei dorite. Exista si un nucleu dur care doreste pentru Republica Moldova modelul elvetian. Acestia sustin ca Republica Moldova va renunta la neutralitate si va intra in Uniunea Europeana odata cu Elvetia! – https://ionstefanovici.wordpress.com/2015/01/20/oare-anume-ce-declanseaza-defazajul-acesta-informational-intre-republica-moldova-si-romania/#more-2719

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Bugetul Apărării 2017: România își scade cheltuielile pentru Apărare la 1,35% din PIB și le suplimentează printr-un ”deficit amânat”: creditele de angajament

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) urmează să primească 11,022 miliarde de lei, cu 2,21% mai puțin decât în execuția preliminată pe 2016, potrivit proiectului publicat luni...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bugetul Sănătății: alocarea suplimentară – înghițită de transferurile pentru plata CASS pentru pensionari

Bugetul alocat Ministerului Sănătății în 2017 crește aparent cu 5,98% față de execuția preliminată pentru 2016, până la 7,740 miliarde de lei, potrivit proiectului...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Record istoric de subvenție la TVR: Bugetul televiziunii, mai mare decât bugetul Culturii. Cauzele – plata datoriilor și eliminarea taxei radio-tv

Bugetul Societății Române de Televiziune pentru 2017 crește spectaculos și ajunge la aproape un miliard de lei, un total record pentru această instituție împovărată...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Romanian Business Leaders: Deciziile din ultimele săptămâni ale Guvernului au consecințe negative pentru sute de mii de firme

Antreprenorii şi şefii de companiilor membri ai Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL) atrag atenția că, deși programul economic al Guvernului „este unul optimist, plin...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

DOCUMENT /Bugetul asigurărilor sociale de stat – 4,5 miliarde de euro deficit record la pensii (2,45% din PIB)

Bugetul asigurărilor sociale, pe care Ministerul Finanțelor l-a pus luni în dezbatere publică, este similar celui elaborat de Guvernul Dacian Cioloș pentru 2016 –...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română