Klaus Iohannis își amână vizita la Chișinău, după ce coaliția care a câștigat alegerile nu a ajuns la un consens privind guvernarea

de Anne-Marie Blajan | 18.1.2015 .

klaus iohannis - Copy - CopyPreşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita în Republica Moldova – care urma să aibă loc pe 22-23 ianuarie – a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, citată de presa moldovenească.

Preşedintele României urma să se întâlnească cu omologul său, Nicolae Timofti, cu liderii politici, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile în sfera politica, acesta planifica să se întâlnească şi cu preşedintele Parlamentului şi cu premierul nou ales.

Motivul amanarii vizitei este cel mai probabil faptul că forţele politice din Republica Moldova nu au ajuns încă la un consens pentru formarea coaliţiei sau alianţei de guvernare, după alegerile din 30 noiembrie.

Liderii politici de la Chişinău anunţau, la finalul anului trecut, că o coaliţie de guvernare proeuropeană din Republica Moldova ar putea fi creată la mijlocul lunii ianuarie.

Impasul de la Chişinău

Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

“Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, spunea Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, la începutul săptămânii trecute.

Acesta a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

În ecuaţia politică intră şi comuniştii. Vlad Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”. Socialiştii lui Igor Dodon sunt susţinuţi de Rusia.

La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea liderului PLDM de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor.

“Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a sus acesta.

Mihai Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare”, a explicat liderul liberal.

Klaus Iohannis a vizitat Moldova imediat dupa caştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, prima ieşire externă de la câştigarea alegerilor în România, chiar în ultima zi a campaniei electorale din ţara vecină. A fost un semnal puternic dat atunci. Vizita a avut loc la invitaţia liderului PLDM, Vlad FIlat, din aceeaşi familie politică europeană cu forţele care l-au susţinut pe Klaus Iohannis să câştige preşedinţia: PPE.

Atunci preşedintele român a avut o întâlnire şi cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti.

Context sensibil

Cooptarea comuniştilorla guvernare ar crea un context destul de sensibil al relaţiilor bilaterale. Autorităţile de la Bucureşti nu au o poziţie suficient de clară când sunt întrebate dacă vor exista nuanţe în relaţia dintre ţările noastre. Ceea ce spun este poziţia oficială, de susţinere a Republicii Moldova pentru îndeplinire aspiraţiilor sale de apropiere de comunitatea nord-atlantică.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în ultimii doi ani când comuniştii s-au aflat la putere, 2007-2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ajunseseră la cel mai scăzut nivel, până la expulzarea ambasadorului român şi refuzul de a-şi da agrementul pentru un nou ambassador.

ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore, iar noua propunere, Mihnea Constantinescu, nu a primit agrementul statului moldovean.

În plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români, menţinute până în momentul în care la putere au venit forţele de opoziţie, prooccidentale.

Scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie – comuniştii au încercat mereu să arate că personalul din consulatul României la Chişinău este corupt, un consul a fost rechemat după ce Ministerul de Interne moldovenesc l-a acuzat de cerere de mită pentru acordarea de vize.

Mai apoi, consulul care l-a înlocuit a fost victima unui scandal sexual, în vara anului 2009. O înregistrare video dată presei române îl arăta pe acesta întreţinând relaţii sexuale cu o angajată, cetăţean moldovean, în Consulat. Reprezentantul diplomatic al României a fost retras, iar MAE a decis înblocuirea tuturor angajaţilor/funcţionarilor moldoveini cu unii români, aduşi din ţară.

A apărut astfel un blocaj diplomatic, iar fiecare parte acuza cealaltă de imposibilitatea de a purta un dialog. Preşedintele României de la acea vreme a declarat, revanşard, că ţara noastră va acorda cetăţenia română pentru un milion de moldoveni, ceea ce a stârnit îngrijorările şi criticile UE. În final, la Bruxelles s-a înţeles că a fost o declaraţie politică.

Publicat la data de 18.1.2015 .

Un raspuns

  1. ionstefanovici
    20.1.2015, 1:31 pm

    Am auzit o comparatie plastica referitoare la neutralitatea Republicii Moldova care ar fi precum virginitatea unei femei dorite. Exista si un nucleu dur care doreste pentru Republica Moldova modelul elvetian. Acestia sustin ca Republica Moldova va renunta la neutralitate si va intra in Uniunea Europeana odata cu Elvetia! – https://ionstefanovici.wordpress.com/2015/01/20/oare-anume-ce-declanseaza-defazajul-acesta-informational-intre-republica-moldova-si-romania/#more-2719

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Turismul din Catalonia ar putea pierde peste un miliard de euro, din cauza tensiunilor

Numărul turiştilor în regiunea separatistă Catalonia a scăzut cu 15% în octombrie, după referendumul pentru independență față de Spania, comparativ cu perioada similară din 2016,...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Rachetele Patriot: Memorandum Aerostar Bacău – Raytheon

Aerostar Bacău semnează miercuri un memorandum de înțelegere cu compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete pentru apararea antiaeriană Patriot. Ceremonia semnării memorandumului are...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Republica Moldova / Președintele Igor Dodon a încălcat Constituția, poate fi suspendat din funcție

Președintele Igor Dodon a încălcat Constituția atunci când a refuzat să-l numească pe Eugen Sturza la Apărare, așa că poate fi suspendat din funcție,...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA, probleme identificate de EY: Trezoreria nu este pregătită, facilităţile IT nu funcţionează

Obligativitatea plății defalcate a TVA (Split TVA) trebuie amânată până la 1 ianuarie 2019, iar aplicarea opțională trebuie simplificată, din cauza disfuncționalităților identificate deja...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Decizie a Consiliului UE: Firmele cu afaceri de până la 88.500 euro, pot fi scutite de plata TVA

În România pot fi scutite de plata TVA firmele cu o cifră de afaceri echivalentă cu 88.500 de euro, potrivit Deciziei Consiliului UE 2017/1855...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română