La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Klaus Iohannis își amână vizita la Chișinău, după ce coaliția care a câștigat alegerile nu a ajuns la un consens privind guvernarea

de Anne-Marie Blajan 18.1.2015

klaus iohannis - Copy - CopyPreşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita în Republica Moldova – care urma să aibă loc pe 22-23 ianuarie – a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, citată de presa moldovenească.

Preşedintele României urma să se întâlnească cu omologul său, Nicolae Timofti, cu liderii politici, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile în sfera politica, acesta planifica să se întâlnească şi cu preşedintele Parlamentului şi cu premierul nou ales.

Motivul amanarii vizitei este cel mai probabil faptul că forţele politice din Republica Moldova nu au ajuns încă la un consens pentru formarea coaliţiei sau alianţei de guvernare, după alegerile din 30 noiembrie.

Liderii politici de la Chişinău anunţau, la finalul anului trecut, că o coaliţie de guvernare proeuropeană din Republica Moldova ar putea fi creată la mijlocul lunii ianuarie.

Impasul de la Chişinău

Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

“Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, spunea Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, la începutul săptămânii trecute.

Acesta a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

În ecuaţia politică intră şi comuniştii. Vlad Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”. Socialiştii lui Igor Dodon sunt susţinuţi de Rusia.

La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea liderului PLDM de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor.

“Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a sus acesta.

Mihai Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare”, a explicat liderul liberal.

Klaus Iohannis a vizitat Moldova imediat dupa caştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, prima ieşire externă de la câştigarea alegerilor în România, chiar în ultima zi a campaniei electorale din ţara vecină. A fost un semnal puternic dat atunci. Vizita a avut loc la invitaţia liderului PLDM, Vlad FIlat, din aceeaşi familie politică europeană cu forţele care l-au susţinut pe Klaus Iohannis să câştige preşedinţia: PPE.

Atunci preşedintele român a avut o întâlnire şi cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti.

Context sensibil

Cooptarea comuniştilorla guvernare ar crea un context destul de sensibil al relaţiilor bilaterale. Autorităţile de la Bucureşti nu au o poziţie suficient de clară când sunt întrebate dacă vor exista nuanţe în relaţia dintre ţările noastre. Ceea ce spun este poziţia oficială, de susţinere a Republicii Moldova pentru îndeplinire aspiraţiilor sale de apropiere de comunitatea nord-atlantică.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în ultimii doi ani când comuniştii s-au aflat la putere, 2007-2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ajunseseră la cel mai scăzut nivel, până la expulzarea ambasadorului român şi refuzul de a-şi da agrementul pentru un nou ambassador.

ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore, iar noua propunere, Mihnea Constantinescu, nu a primit agrementul statului moldovean.

În plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români, menţinute până în momentul în care la putere au venit forţele de opoziţie, prooccidentale.

Scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie – comuniştii au încercat mereu să arate că personalul din consulatul României la Chişinău este corupt, un consul a fost rechemat după ce Ministerul de Interne moldovenesc l-a acuzat de cerere de mită pentru acordarea de vize.

Mai apoi, consulul care l-a înlocuit a fost victima unui scandal sexual, în vara anului 2009. O înregistrare video dată presei române îl arăta pe acesta întreţinând relaţii sexuale cu o angajată, cetăţean moldovean, în Consulat. Reprezentantul diplomatic al României a fost retras, iar MAE a decis înblocuirea tuturor angajaţilor/funcţionarilor moldoveini cu unii români, aduşi din ţară.

A apărut astfel un blocaj diplomatic, iar fiecare parte acuza cealaltă de imposibilitatea de a purta un dialog. Preşedintele României de la acea vreme a declarat, revanşard, că ţara noastră va acorda cetăţenia română pentru un milion de moldoveni, ceea ce a stârnit îngrijorările şi criticile UE. În final, la Bruxelles s-a înţeles că a fost o declaraţie politică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2015

Un raspuns

  1. ionstefanovici
    20.1.2015, 1:31 pm

    Am auzit o comparatie plastica referitoare la neutralitatea Republicii Moldova care ar fi precum virginitatea unei femei dorite. Exista si un nucleu dur care doreste pentru Republica Moldova modelul elvetian. Acestia sustin ca Republica Moldova va renunta la neutralitate si va intra in Uniunea Europeana odata cu Elvetia! – https://ionstefanovici.wordpress.com/2015/01/20/oare-anume-ce-declanseaza-defazajul-acesta-informational-intre-republica-moldova-si-romania/#more-2719

Lăsați un comentariu


Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult