Klaus Iohannis își amână vizita la Chișinău, după ce coaliția care a câștigat alegerile nu a ajuns la un consens privind guvernarea

De Anne-Marie Blajan | 18.1.2015 .

klaus iohannis - Copy - CopyPreşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita în Republica Moldova – care urma să aibă loc pe 22-23 ianuarie – a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, citată de presa moldovenească.

Preşedintele României urma să se întâlnească cu omologul său, Nicolae Timofti, cu liderii politici, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile în sfera politica, acesta planifica să se întâlnească şi cu preşedintele Parlamentului şi cu premierul nou ales.

Motivul amanarii vizitei este cel mai probabil faptul că forţele politice din Republica Moldova nu au ajuns încă la un consens pentru formarea coaliţiei sau alianţei de guvernare, după alegerile din 30 noiembrie.

Liderii politici de la Chişinău anunţau, la finalul anului trecut, că o coaliţie de guvernare proeuropeană din Republica Moldova ar putea fi creată la mijlocul lunii ianuarie.

Impasul de la Chişinău

Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

“Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, spunea Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, la începutul săptămânii trecute.

Acesta a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

În ecuaţia politică intră şi comuniştii. Vlad Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”. Socialiştii lui Igor Dodon sunt susţinuţi de Rusia.

La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea liderului PLDM de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor.

“Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a sus acesta.

Mihai Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare”, a explicat liderul liberal.

Klaus Iohannis a vizitat Moldova imediat dupa caştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, prima ieşire externă de la câştigarea alegerilor în România, chiar în ultima zi a campaniei electorale din ţara vecină. A fost un semnal puternic dat atunci. Vizita a avut loc la invitaţia liderului PLDM, Vlad FIlat, din aceeaşi familie politică europeană cu forţele care l-au susţinut pe Klaus Iohannis să câştige preşedinţia: PPE.

Atunci preşedintele român a avut o întâlnire şi cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti.

Context sensibil

Cooptarea comuniştilorla guvernare ar crea un context destul de sensibil al relaţiilor bilaterale. Autorităţile de la Bucureşti nu au o poziţie suficient de clară când sunt întrebate dacă vor exista nuanţe în relaţia dintre ţările noastre. Ceea ce spun este poziţia oficială, de susţinere a Republicii Moldova pentru îndeplinire aspiraţiilor sale de apropiere de comunitatea nord-atlantică.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în ultimii doi ani când comuniştii s-au aflat la putere, 2007-2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ajunseseră la cel mai scăzut nivel, până la expulzarea ambasadorului român şi refuzul de a-şi da agrementul pentru un nou ambassador.

ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore, iar noua propunere, Mihnea Constantinescu, nu a primit agrementul statului moldovean.

În plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români, menţinute până în momentul în care la putere au venit forţele de opoziţie, prooccidentale.

Scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie – comuniştii au încercat mereu să arate că personalul din consulatul României la Chişinău este corupt, un consul a fost rechemat după ce Ministerul de Interne moldovenesc l-a acuzat de cerere de mită pentru acordarea de vize.

Mai apoi, consulul care l-a înlocuit a fost victima unui scandal sexual, în vara anului 2009. O înregistrare video dată presei române îl arăta pe acesta întreţinând relaţii sexuale cu o angajată, cetăţean moldovean, în Consulat. Reprezentantul diplomatic al României a fost retras, iar MAE a decis înblocuirea tuturor angajaţilor/funcţionarilor moldoveini cu unii români, aduşi din ţară.

A apărut astfel un blocaj diplomatic, iar fiecare parte acuza cealaltă de imposibilitatea de a purta un dialog. Preşedintele României de la acea vreme a declarat, revanşard, că ţara noastră va acorda cetăţenia română pentru un milion de moldoveni, ceea ce a stârnit îngrijorările şi criticile UE. În final, la Bruxelles s-a înţeles că a fost o declaraţie politică.

Publicat la data de 18.1.2015 .

Un raspuns

  1. ionstefanovici
    20.1.2015, 1:31 pm

    Am auzit o comparatie plastica referitoare la neutralitatea Republicii Moldova care ar fi precum virginitatea unei femei dorite. Exista si un nucleu dur care doreste pentru Republica Moldova modelul elvetian. Acestia sustin ca Republica Moldova va renunta la neutralitate si va intra in Uniunea Europeana odata cu Elvetia! – https://ionstefanovici.wordpress.com/2015/01/20/oare-anume-ce-declanseaza-defazajul-acesta-informational-intre-republica-moldova-si-romania/#more-2719

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

10 ani de la aderarea României la UE, 10 beneficii ale accesării fondurilor europene

ue romania O analiză realizată de către Comisia Naţională de Prognoză conține principalele 10 avantaje înregistrate de România în urma absobţiei banilor europeni, de la momentul...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Producători de lactate amendați de Consiliul Concurenței pentru trucarea de licitații Cornul și laptele

cornul-si-laptele Cinci producători de lactate au fost amendați de Consiliul Concurenței cu o sumă totală de 8.591.540 lei (aproximativ 1,9 milioane euro), pentru trucarea unor...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Alegeri parlamentare 2016 / 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență

prezidentiale vot diaspora cozi Un număr de 4.561 de români din diaspora, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic, au utilizat dreptul de a...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

McKinsey: Integrarea imigranţilor ar creşte cu 1.000 miliarde de dolari producţia la nivel global

migratie Migrația este un subiect de dezbateri aprinse în multe țări din lume și mai ales din Europa, dar un studiu al McKinsey Global Institute...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Letonia și România, statele membre cu cele mai mari ponderi de angajați cu salarii mici

salarii România și Letonia sunt statele membre  în care persoanele cu venituri salariale mici dețin cea mai mare pondere în totalul lucrătorilor, potrivit unei statistici...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română