La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

Klaus Iohannis își amână vizita la Chișinău, după ce coaliția care a câștigat alegerile nu a ajuns la un consens privind guvernarea

de Anne-Marie Blajan 18.1.2015

klaus iohannis - Copy - CopyPreşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita în Republica Moldova – care urma să aibă loc pe 22-23 ianuarie – a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Chişinău, citată de presa moldovenească.

Preşedintele României urma să se întâlnească cu omologul său, Nicolae Timofti, cu liderii politici, iar în funcţie de cum evoluau lucrurile în sfera politica, acesta planifica să se întâlnească şi cu preşedintele Parlamentului şi cu premierul nou ales.

Motivul amanarii vizitei este cel mai probabil faptul că forţele politice din Republica Moldova nu au ajuns încă la un consens pentru formarea coaliţiei sau alianţei de guvernare, după alegerile din 30 noiembrie.

Liderii politici de la Chişinău anunţau, la finalul anului trecut, că o coaliţie de guvernare proeuropeană din Republica Moldova ar putea fi creată la mijlocul lunii ianuarie.

Impasul de la Chişinău

Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

“Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, spunea Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, la începutul săptămânii trecute.

Acesta a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

În ecuaţia politică intră şi comuniştii. Vlad Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”. Socialiştii lui Igor Dodon sunt susţinuţi de Rusia.

La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea liderului PLDM de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor.

“Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a sus acesta.

Mihai Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare”, a explicat liderul liberal.

Klaus Iohannis a vizitat Moldova imediat dupa caştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a vizitat Republica Moldova, prima ieşire externă de la câştigarea alegerilor în România, chiar în ultima zi a campaniei electorale din ţara vecină. A fost un semnal puternic dat atunci. Vizita a avut loc la invitaţia liderului PLDM, Vlad FIlat, din aceeaşi familie politică europeană cu forţele care l-au susţinut pe Klaus Iohannis să câştige preşedinţia: PPE.

Atunci preşedintele român a avut o întâlnire şi cu preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti.

Context sensibil

Cooptarea comuniştilorla guvernare ar crea un context destul de sensibil al relaţiilor bilaterale. Autorităţile de la Bucureşti nu au o poziţie suficient de clară când sunt întrebate dacă vor exista nuanţe în relaţia dintre ţările noastre. Ceea ce spun este poziţia oficială, de susţinere a Republicii Moldova pentru îndeplinire aspiraţiilor sale de apropiere de comunitatea nord-atlantică.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că, în ultimii doi ani când comuniştii s-au aflat la putere, 2007-2009, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ajunseseră la cel mai scăzut nivel, până la expulzarea ambasadorului român şi refuzul de a-şi da agrementul pentru un nou ambassador.

ambasadorul român Filip Teodorescu a fost declarat persona non grata si a trebuit să părăsească Chişinăul în maxim 24 de ore, iar noua propunere, Mihnea Constantinescu, nu a primit agrementul statului moldovean.

În plus, Voronin a introdus obligativitatea vizelor pentru români, menţinute până în momentul în care la putere au venit forţele de opoziţie, prooccidentale.

Scandaluri sexuale, înscenări, scandaluri de corupţie – comuniştii au încercat mereu să arate că personalul din consulatul României la Chişinău este corupt, un consul a fost rechemat după ce Ministerul de Interne moldovenesc l-a acuzat de cerere de mită pentru acordarea de vize.

Mai apoi, consulul care l-a înlocuit a fost victima unui scandal sexual, în vara anului 2009. O înregistrare video dată presei române îl arăta pe acesta întreţinând relaţii sexuale cu o angajată, cetăţean moldovean, în Consulat. Reprezentantul diplomatic al României a fost retras, iar MAE a decis înblocuirea tuturor angajaţilor/funcţionarilor moldoveini cu unii români, aduşi din ţară.

A apărut astfel un blocaj diplomatic, iar fiecare parte acuza cealaltă de imposibilitatea de a purta un dialog. Preşedintele României de la acea vreme a declarat, revanşard, că ţara noastră va acorda cetăţenia română pentru un milion de moldoveni, ceea ce a stârnit îngrijorările şi criticile UE. În final, la Bruxelles s-a înţeles că a fost o declaraţie politică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2015

Un raspuns

  1. ionstefanovici
    20.1.2015, 1:31 pm

    Am auzit o comparatie plastica referitoare la neutralitatea Republicii Moldova care ar fi precum virginitatea unei femei dorite. Exista si un nucleu dur care doreste pentru Republica Moldova modelul elvetian. Acestia sustin ca Republica Moldova va renunta la neutralitate si va intra in Uniunea Europeana odata cu Elvetia! – https://ionstefanovici.wordpress.com/2015/01/20/oare-anume-ce-declanseaza-defazajul-acesta-informational-intre-republica-moldova-si-romania/#more-2719

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult