Klaus Iohannis – obiectivele de politică externă ale României, în fața ambasadorilor acreditați la București

de Anne-Marie Blajan | 29.1.2015 .

klaus iohannis si ambasadorii„Locul României este în spaţiul Schengen (…).Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier țin pur de considerente politice. Deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naționale, ci în lipsa încrederii între parteneri, care duce la discriminare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în faţa ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

Şeful statului a rostit primul său discurs referitor la obiectivele de politică externă ale României, un discurs tradiţional şi important, la începutul anului, pentru preşedintele României.

Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte „o politică vizionară în relațiile internaționale: mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă”, „cu o solidă componentă strategică”.

Preşedintele a subliniat, la capitolul apartenenţei României la UE, dorinţa ca România să devină un membru total integrat în Uniune, în spaţiul Schengen şi zona euro. Mesajul său pentru cancelariile europene a fost foarte clar: „Datoria partenerilor noștri europeni este de a fi corecți în evaluările lor și în implementarea regulilor. Credem în reguli care se respectă și care nu se schimbă în funcție de interese trecătoare. În conformitate cu asigurările pe care le-am primit din partea instituţiilor europene, ne aşteptăm ca România să devină stat membru al Spaţiului Schengen”.

Klaus Iohannis a reluat ideea eliminării MCV şi a evocat evaluarea, preponderent pozitivă a Comisiei Europene asupra reformei justiţiei şi luptei anticorupţie din România.

„Concluziile succesive pozitive ale rapoartelor pe Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă o recunoaștere a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenței și a predictibilității. Suntem convinși că vor fi urmați pe mai departe pașii drepți, corecți pentru a începe procesul de phasing-out al MCV pentru România”, a afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a suscitat critici atunci când a afirmat, pentru prima dată, că îşi doreşte ridicarea monitorizării CE prim mecanismul de cooperare şi verificare. A trebui să explice ulterior ca această ridicare a monitorizării va trebui să aibă loc graţie îndeplinirii de către România a tuturor obiectivelor din mecanism.

Un Eurobarometru publicat cu o zi înainte de raportul MCV arată că românii doresc în majoritate continuarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe care îl consideră benefic în consolidarea democrației în România.

Iată principalele idei de politică externă ale preşedintelui României

Despre politica externă

  • Voi susține construcția unei strategii integrate de politică externă la care să contribuie toate instituțiile statului român, toți actorii politici, sociali și economici interesați de succesul acesteia, coordonator și garant fiind Președintele României.
  • Este vital pentru dezvoltarea României să avem o politica externă și de securitate coerentă, asumată de Președinție, de guvern și de Parlament. Cred că domeniul politicii externe poate fi primul debarasat de interese partizane și conjuncturale.

Despre UE

  • Uniunea Europeană are a decide asupra modalităţilor de readaptare, asupra unui nou stadiu de construcţie. Realităţi presante ne vor obliga să facem alegeri mai tranşante decât cele cu care am fost obişnuiţi. Avem nevoie de decizii în direcţia aprofundării şi raţionalizării modelului integraţionist european. Acesta trebuie să devină mai coerent şi mai suplu, atât la nivelul funcţionării interne şi al protejării intereselor cetăţenilor, cât şi la cel al rezilienţei modelului şi rolului global ale Uniunii.
  • Încep acest mandat cu gândul la pregătirea României pentru preluarea președinției Consiliului UE în anul 2019. Este o onoare să fiu cel care va conduce țara noastră în perioada celei mai înalte funcții de răspundere europeană. Este, în același timp, o responsabilitate pentru care trebuie să pregătim planuri solide în beneficiul comun al României și al celorlalte state membre.
  • Independența României și a Europei este profund legată de independența și securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susținerii interconectorilor energetici și prin exploatarea resurselor proprii.
  • România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici, şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere.
  • UE este un instrument care și-a demonstrat din plin eficiența în construirea păcii și a prosperității. (…) România a beneficiat de apartenența la această construcție vizionară și va continua să contribuie la consolidarea sa.
  • Parteneriatul transatlantic rămâne unul din punctele centrale ale politicii externe a României, dar şi al Uniunii. Susţinem consecvent redinamizarea acestor relaţii fundamentale în cadrul noului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Acesta oferă șansă istorică de a ne regândi structura relațiilor economice și de a găsi noi pârghii pentru a ne asigura independența și libertatea economică, înțeleasă în termenii competitivității și pieței libere.

Despre relaţia cu SUA

  • România doreşte ca dialogul diplomatic şi colaborarea cu SUA să continue dinamic, aşa încât să se amplifice interacţiunea în domeniile principale ale Parteneriatul Strategic bilateral pentru Secolul XXI. O importanţă deosebită o are dezvoltarea cooperării economice, precum şi a schimburilor interumane, în educaţie, ştiinţă şi inovaţii.

Despre relaţia cu Rusia

  • Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor Uniunii Europene şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană.
  • Revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar al dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea în politica externă rusă a principiilor dreptului internaţional.
  • Încercarea de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune între state care ţin de epoci trecute, ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi – iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic.
  • Ameninţările la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre amplifică rolul strategic al României în promovarea unui climat de pace şi securitate la frontiera estică a UE şi a NATO. Vom urmări în continuare cu atenţie şi evoluţia conflictelor îngheţate, un element suplimentar de tensiuni în regiunea extinsă a Mării Negre.

Despre relaţia cu vecinătatea estică

  • România va sprijini în continuare ferm eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, cele trei state care au semnat în cursul anului 2014 acorduri de asociere şi liber schimb cu UE, precum şi cooperarea cu celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.
  • Parcursul european al Republicii Moldova si al Ucrainei rămâne una dintre preocupările principale de politică externă ale României. Motivul nu este doar cel al legăturilor istorice binecunoscute, ci și proximitatea României de zonele de conflict și de aceste state în care Federația Rusă acționează ilegal.
  • Suntem hotărâţi să sprijinim, ca şi până acum, întreprinderea în Republica Moldova a reformelor interne dificile în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Un guvern stabil și cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluții de compromis. Sperăm ca liderii de la Chișinău să-și înțeleagă misiunea dată de cetățenii moldoveni și să își orienteze eforturile exclusiv în direcția consolidării democrației.

Despre românii din afara graniţelor

  • Dorim ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să se simtă protejaţi şi să beneficieze de libertatea şi de posibilitatea de a-şi păstra identitatea etnică şi religioasă şi totodată de drepturile individuale, de a muncii şi de a beneficia fără discriminare de rezultatul muncii lor

 (Citiţi aici discursul integral al preşedintelui Klaus Iohannis)

Publicat la data de 29.1.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Narcis Neaga, fost șef al CNADNR, consilier la cabinetul ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc

Fostul șef al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga, este angajat, de la începutul acestui an, consilier al ministrului Transporturilor, Răzvan...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Viorel Arcaș a fost înlocuit de PSD de la șefia Comisiei de buget a Senatului

Senatorul PSD Eugen Orlando Teodorovici este noul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, în urma unei...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Trei solicitări adresate autorităților de principalul partener economic al României, Germania

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunțat marți cifrele actualizate referitoare la schimburile economice între România și Germania, din care rezultă...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Primăria Parisului protejează Turnului Eiffel cu paravane de sticlă anti-glonț

Primăria Parisului a aprobat luni, în unanimitate, un proiect de ”apărare” a Turnului Eiffel ca răspuns la amenințările teroriste din Fanța, anunță Le Monde....Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Ionuţ Dumitru: Crește riscul de recesiune, dacă datoria publică trece de 40% din PIB

Dacă deficitul nu va fi ținut sub control, în actuala perioadă de boom economic, deficitul va exploda, datoria publică s-ar putea multiplica, iar recesiunea...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română