„Locul României este în spaţiul Schengen (…).Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier țin pur de considerente politice. Deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naționale, ci în lipsa încrederii între parteneri, care duce la discriminare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în faţa ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.
Şeful statului a rostit primul său discurs referitor la obiectivele de politică externă ale României, un discurs tradiţional şi important, la începutul anului, pentru preşedintele României.
Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte „o politică vizionară în relațiile internaționale: mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă”, „cu o solidă componentă strategică”.
Preşedintele a subliniat, la capitolul apartenenţei României la UE, dorinţa ca România să devină un membru total integrat în Uniune, în spaţiul Schengen şi zona euro. Mesajul său pentru cancelariile europene a fost foarte clar: „Datoria partenerilor noștri europeni este de a fi corecți în evaluările lor și în implementarea regulilor. Credem în reguli care se respectă și care nu se schimbă în funcție de interese trecătoare. În conformitate cu asigurările pe care le-am primit din partea instituţiilor europene, ne aşteptăm ca România să devină stat membru al Spaţiului Schengen”.
Klaus Iohannis a reluat ideea eliminării MCV şi a evocat evaluarea, preponderent pozitivă a Comisiei Europene asupra reformei justiţiei şi luptei anticorupţie din România.
„Concluziile succesive pozitive ale rapoartelor pe Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă o recunoaștere a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenței și a predictibilității. Suntem convinși că vor fi urmați pe mai departe pașii drepți, corecți pentru a începe procesul de phasing-out al MCV pentru România”, a afirmat preşedintele.
Klaus Iohannis a suscitat critici atunci când a afirmat, pentru prima dată, că îşi doreşte ridicarea monitorizării CE prim mecanismul de cooperare şi verificare. A trebui să explice ulterior ca această ridicare a monitorizării va trebui să aibă loc graţie îndeplinirii de către România a tuturor obiectivelor din mecanism.
Un Eurobarometru publicat cu o zi înainte de raportul MCV arată că românii doresc în majoritate continuarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe care îl consideră benefic în consolidarea democrației în România.
Iată principalele idei de politică externă ale preşedintelui României
Despre politica externă
- Voi susține construcția unei strategii integrate de politică externă la care să contribuie toate instituțiile statului român, toți actorii politici, sociali și economici interesați de succesul acesteia, coordonator și garant fiind Președintele României.
- Este vital pentru dezvoltarea României să avem o politica externă și de securitate coerentă, asumată de Președinție, de guvern și de Parlament. Cred că domeniul politicii externe poate fi primul debarasat de interese partizane și conjuncturale.
Despre UE
- Uniunea Europeană are a decide asupra modalităţilor de readaptare, asupra unui nou stadiu de construcţie. Realităţi presante ne vor obliga să facem alegeri mai tranşante decât cele cu care am fost obişnuiţi. Avem nevoie de decizii în direcţia aprofundării şi raţionalizării modelului integraţionist european. Acesta trebuie să devină mai coerent şi mai suplu, atât la nivelul funcţionării interne şi al protejării intereselor cetăţenilor, cât şi la cel al rezilienţei modelului şi rolului global ale Uniunii.
- Încep acest mandat cu gândul la pregătirea României pentru preluarea președinției Consiliului UE în anul 2019. Este o onoare să fiu cel care va conduce țara noastră în perioada celei mai înalte funcții de răspundere europeană. Este, în același timp, o responsabilitate pentru care trebuie să pregătim planuri solide în beneficiul comun al României și al celorlalte state membre.
- Independența României și a Europei este profund legată de independența și securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susținerii interconectorilor energetici și prin exploatarea resurselor proprii.
- România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici, şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere.
- UE este un instrument care și-a demonstrat din plin eficiența în construirea păcii și a prosperității. (…) România a beneficiat de apartenența la această construcție vizionară și va continua să contribuie la consolidarea sa.
- Parteneriatul transatlantic rămâne unul din punctele centrale ale politicii externe a României, dar şi al Uniunii. Susţinem consecvent redinamizarea acestor relaţii fundamentale în cadrul noului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Acesta oferă șansă istorică de a ne regândi structura relațiilor economice și de a găsi noi pârghii pentru a ne asigura independența și libertatea economică, înțeleasă în termenii competitivității și pieței libere.
Despre relaţia cu SUA
- România doreşte ca dialogul diplomatic şi colaborarea cu SUA să continue dinamic, aşa încât să se amplifice interacţiunea în domeniile principale ale Parteneriatul Strategic bilateral pentru Secolul XXI. O importanţă deosebită o are dezvoltarea cooperării economice, precum şi a schimburilor interumane, în educaţie, ştiinţă şi inovaţii.
Despre relaţia cu Rusia
- Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor Uniunii Europene şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană.
- Revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar al dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea în politica externă rusă a principiilor dreptului internaţional.
- Încercarea de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune între state care ţin de epoci trecute, ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi – iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic.
- Ameninţările la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre amplifică rolul strategic al României în promovarea unui climat de pace şi securitate la frontiera estică a UE şi a NATO. Vom urmări în continuare cu atenţie şi evoluţia conflictelor îngheţate, un element suplimentar de tensiuni în regiunea extinsă a Mării Negre.
Despre relaţia cu vecinătatea estică
- România va sprijini în continuare ferm eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, cele trei state care au semnat în cursul anului 2014 acorduri de asociere şi liber schimb cu UE, precum şi cooperarea cu celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.
- Parcursul european al Republicii Moldova si al Ucrainei rămâne una dintre preocupările principale de politică externă ale României. Motivul nu este doar cel al legăturilor istorice binecunoscute, ci și proximitatea României de zonele de conflict și de aceste state în care Federația Rusă acționează ilegal.
- Suntem hotărâţi să sprijinim, ca şi până acum, întreprinderea în Republica Moldova a reformelor interne dificile în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Un guvern stabil și cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluții de compromis. Sperăm ca liderii de la Chișinău să-și înțeleagă misiunea dată de cetățenii moldoveni și să își orienteze eforturile exclusiv în direcția consolidării democrației.
Despre românii din afara graniţelor
- Dorim ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să se simtă protejaţi şi să beneficieze de libertatea şi de posibilitatea de a-şi păstra identitatea etnică şi religioasă şi totodată de drepturile individuale, de a muncii şi de a beneficia fără discriminare de rezultatul muncii lor
