Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Klaus Iohannis – obiectivele de politică externă ale României, în fața ambasadorilor acreditați la București

de Anne-Marie Blajan 29.1.2015

klaus iohannis si ambasadorii„Locul României este în spaţiul Schengen (…).Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier țin pur de considerente politice. Deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naționale, ci în lipsa încrederii între parteneri, care duce la discriminare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în faţa ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

Şeful statului a rostit primul său discurs referitor la obiectivele de politică externă ale României, un discurs tradiţional şi important, la începutul anului, pentru preşedintele României.

Klaus Iohannis a spus că îşi doreşte „o politică vizionară în relațiile internaționale: mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă”, „cu o solidă componentă strategică”.

Preşedintele a subliniat, la capitolul apartenenţei României la UE, dorinţa ca România să devină un membru total integrat în Uniune, în spaţiul Schengen şi zona euro. Mesajul său pentru cancelariile europene a fost foarte clar: „Datoria partenerilor noștri europeni este de a fi corecți în evaluările lor și în implementarea regulilor. Credem în reguli care se respectă și care nu se schimbă în funcție de interese trecătoare. În conformitate cu asigurările pe care le-am primit din partea instituţiilor europene, ne aşteptăm ca România să devină stat membru al Spaţiului Schengen”.

Klaus Iohannis a reluat ideea eliminării MCV şi a evocat evaluarea, preponderent pozitivă a Comisiei Europene asupra reformei justiţiei şi luptei anticorupţie din România.

„Concluziile succesive pozitive ale rapoartelor pe Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă o recunoaștere a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenței și a predictibilității. Suntem convinși că vor fi urmați pe mai departe pașii drepți, corecți pentru a începe procesul de phasing-out al MCV pentru România”, a afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a suscitat critici atunci când a afirmat, pentru prima dată, că îşi doreşte ridicarea monitorizării CE prim mecanismul de cooperare şi verificare. A trebui să explice ulterior ca această ridicare a monitorizării va trebui să aibă loc graţie îndeplinirii de către România a tuturor obiectivelor din mecanism.

Un Eurobarometru publicat cu o zi înainte de raportul MCV arată că românii doresc în majoritate continuarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe care îl consideră benefic în consolidarea democrației în România.

Iată principalele idei de politică externă ale preşedintelui României

Despre politica externă

  • Voi susține construcția unei strategii integrate de politică externă la care să contribuie toate instituțiile statului român, toți actorii politici, sociali și economici interesați de succesul acesteia, coordonator și garant fiind Președintele României.
  • Este vital pentru dezvoltarea României să avem o politica externă și de securitate coerentă, asumată de Președinție, de guvern și de Parlament. Cred că domeniul politicii externe poate fi primul debarasat de interese partizane și conjuncturale.

Despre UE

  • Uniunea Europeană are a decide asupra modalităţilor de readaptare, asupra unui nou stadiu de construcţie. Realităţi presante ne vor obliga să facem alegeri mai tranşante decât cele cu care am fost obişnuiţi. Avem nevoie de decizii în direcţia aprofundării şi raţionalizării modelului integraţionist european. Acesta trebuie să devină mai coerent şi mai suplu, atât la nivelul funcţionării interne şi al protejării intereselor cetăţenilor, cât şi la cel al rezilienţei modelului şi rolului global ale Uniunii.
  • Încep acest mandat cu gândul la pregătirea României pentru preluarea președinției Consiliului UE în anul 2019. Este o onoare să fiu cel care va conduce țara noastră în perioada celei mai înalte funcții de răspundere europeană. Este, în același timp, o responsabilitate pentru care trebuie să pregătim planuri solide în beneficiul comun al României și al celorlalte state membre.
  • Independența României și a Europei este profund legată de independența și securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susținerii interconectorilor energetici și prin exploatarea resurselor proprii.
  • România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici, şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere.
  • UE este un instrument care și-a demonstrat din plin eficiența în construirea păcii și a prosperității. (…) România a beneficiat de apartenența la această construcție vizionară și va continua să contribuie la consolidarea sa.
  • Parteneriatul transatlantic rămâne unul din punctele centrale ale politicii externe a României, dar şi al Uniunii. Susţinem consecvent redinamizarea acestor relaţii fundamentale în cadrul noului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Acesta oferă șansă istorică de a ne regândi structura relațiilor economice și de a găsi noi pârghii pentru a ne asigura independența și libertatea economică, înțeleasă în termenii competitivității și pieței libere.

Despre relaţia cu SUA

  • România doreşte ca dialogul diplomatic şi colaborarea cu SUA să continue dinamic, aşa încât să se amplifice interacţiunea în domeniile principale ale Parteneriatul Strategic bilateral pentru Secolul XXI. O importanţă deosebită o are dezvoltarea cooperării economice, precum şi a schimburilor interumane, în educaţie, ştiinţă şi inovaţii.

Despre relaţia cu Rusia

  • Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor Uniunii Europene şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană.
  • Revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar al dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea în politica externă rusă a principiilor dreptului internaţional.
  • Încercarea de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune între state care ţin de epoci trecute, ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi – iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic.
  • Ameninţările la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre amplifică rolul strategic al României în promovarea unui climat de pace şi securitate la frontiera estică a UE şi a NATO. Vom urmări în continuare cu atenţie şi evoluţia conflictelor îngheţate, un element suplimentar de tensiuni în regiunea extinsă a Mării Negre.

Despre relaţia cu vecinătatea estică

  • România va sprijini în continuare ferm eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, cele trei state care au semnat în cursul anului 2014 acorduri de asociere şi liber schimb cu UE, precum şi cooperarea cu celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.
  • Parcursul european al Republicii Moldova si al Ucrainei rămâne una dintre preocupările principale de politică externă ale României. Motivul nu este doar cel al legăturilor istorice binecunoscute, ci și proximitatea României de zonele de conflict și de aceste state în care Federația Rusă acționează ilegal.
  • Suntem hotărâţi să sprijinim, ca şi până acum, întreprinderea în Republica Moldova a reformelor interne dificile în vederea apropierii de Uniunea Europeană. Un guvern stabil și cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluții de compromis. Sperăm ca liderii de la Chișinău să-și înțeleagă misiunea dată de cetățenii moldoveni și să își orienteze eforturile exclusiv în direcția consolidării democrației.

Despre românii din afara graniţelor

  • Dorim ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să se simtă protejaţi şi să beneficieze de libertatea şi de posibilitatea de a-şi păstra identitatea etnică şi religioasă şi totodată de drepturile individuale, de a muncii şi de a beneficia fără discriminare de rezultatul muncii lor

 (Citiţi aici discursul integral al preşedintelui Klaus Iohannis)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult