Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

KeysFin: România a intrat într-o criză acută de forță de muncă. Profesionalizarea a scăzut, oferta nu satisface cererea

de Razvan Diaconu 1.5.2017

Gradul de profesionalizare a forței de muncă din România a scăzut atât de mult încât economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piață, potrivit unei analize KeysFin.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat în 2016.

„Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal.

„Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialiști în finanțe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă – statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, în 2016 numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753”, spune analiza KeysFin, citată de Agerpres.

KeysFin a realizat analiza citată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), ale Comisie Naționale de Prognoză (CNP) și Eurostat, referitoare la piața muncii din ultimii 10 ani.

Statistici inconfortabile

Cea mai mare cerere de forță de muncă din 2016 a fost pentru specialiști (17.731 posturi), aproape dublă față de 2009, deși mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).

Datele statistice arată că sunt la mare căutare și meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi).

„Pe ansamblu, pe fondul creșterii economice, cererea de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, spune analiza KeysFin.

România avea, în 2016, o populație ocupată de 8,45 milioane (în sectorul privat și în sistemul public), față de 9,35 de milioane în 2007.

În privința evoluției pe sexe, în 2007, în țara noastră erau angajați 5,19 milioane de bărbați, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează și în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulți români care au ales să plece în țările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiștii.

Antreprenoriat în dilemă

Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic inițiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane față de puțin peste 2 milioane în 2007.

„Reculul s-a simțit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii și a înăspririi condițiilor de creditare”, explică analiștii KeysFin.

În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. „Priviți această cifră din punct de vedere al relațiilor de business pe orizontală, în economie, și veți avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, propune KeysFin.

Salariile

Aderarea din 2007 la Uniunea Europeană „a generat mari speranțe angajaților români, perspectivele unor câștiguri similare cu cele din Occident, determinând mulți români să își supraestimeze potențialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen”.

În ciuda faptului că salariile nu creșteau pe măsura așteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei – spune analiza citată.

KeysFin spune că salariu mediu net în România a crescut de la 1.042 lei în 2007 la 2.047 lei în 2016. „Pe hârtie, evoluția pare semnificativă însă, având în vedere inflația, acest avans s-a regăsit prea puțin în nivelul de trai”, spune sursa citată.

Ce s-a întâmplat cu banii în plus?

„Creditul cu buletinul, investițiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecințe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situație? Educația financiară deficitară a românilor și supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, spun analiștii KeysFin.

Suportul salariilor

Nivelul salariilor este un joc între productivitate și, adeseori, capacitatea antreprenorilor de a o obține.

„Un indicator relevant îl reprezintă evoluția produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut între 2007 și 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani”, spune studiul citat.

Concluzia celor de la KeysFin este că în România se observă un decalaj avansat față de alți membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de 4 ori mai mult.
Dincolo de comparația regională, au fost destul de mulți români, în acești 10 ani, care și-au văzut veniturile într-o creștere semnificativă.

Topul salariilor

Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (4.000 lei), acolo unde câștigurile au avansat cel mai mult în ultimii 10 ani, potrivit studiului KeysFin.

Apoi, urmează:

  • cei care lucrează în IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei în 2008, la 3.822 lei în 2015;
  • angajații din sectorul extractive – de la 2.287 lei la 3.454 lei;
  • și cei din sectorul furnizării de servicii de utilități (2.389 lei față de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajați din agricultură, construcții, HORECA, comerț și sănătate, unde salariul mediu nu a depășit încă echivalentul a 350 de euro.

Geografia și viitorul pieței

Din punct de vedere regional, evoluția salarială a înregistrat, de asemenea, fluctuații semnificative. În toți acești ani, în București-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.

„Evoluția salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absența unor investiții semnificative, zone precum Moldova și Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simțit și în potențialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiștii.

Piața muncii nu va avea creșteri considerabile în viitor, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

Estimările CNP arată că numărul mediu de salariați va crește până în 2020 la 5,6 milioane, față de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceștia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.

Autoritățile: lipsă de viziune

Perspectiva autorităților privind evoluția salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puțin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei în 2017 la 2.864 de lei în 2020.

Cel mai bine se va câștiga, în următorii trei ani, în București-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai puțin în Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

„Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional și tendința de polarizare economică și demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migrația forței de muncă către centrele economice din jurul orașelor precum București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Brașov sau Constanța”, avertizează analiștii de la KeysFin, citați de Agerpres.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piața romanească.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului: Va trebui să avem o discuţie foarte serioasă

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult

Stiri

CCR respinge sesizarea lui C.P. Tăriceanu: DNA poate ancheta hotărâri de Guvern. Dosarul Belina merge sigur mai departe

Vladimir Ionescu

UPDATE: Procurorii pot ancheta hotărâri de Guvern pentru că sunt acte administrative individuale, nu general aplicabile (precum legile și OUG-urile), explică un comunicat al CCR… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a picat, la fel și convingerea unei părți din PSD că există ”statul paralel”

Vladimir Ionescu

Moţiunea de cenzură ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, iniţiată de PNL, a fost respinsă joi, înregistrându-se 159 de voturi “pentru”, mult sub minimul… Mai mult

Stiri

Promisiuni ”totale” ale premierului Tudose pentru calmarea primăriilor: Impozitul pe venit rămâne integral la administrațiile locale și 750 de lei asigurat primăriilor pentru fiecare locuitor

Mariana Bechir

Premierul Mihai Tudose a anunțat joi, în discursul rostit în plenul Parlamentului, că suma colectată din impozitul pe venit va rămâne integral la administrațiile locale,… Mai mult

Stiri

Numire controversată la șefia CNAS – directorul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice

Vladimir Ionescu

Laurenţiu-Teodor Mihai (foto), care de șapte ani era director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generic (APMG), a fost numit miercuri membru al Consiliului de Administrație… Mai mult