La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

KeysFin: România a intrat într-o criză acută de forță de muncă. Profesionalizarea a scăzut, oferta nu satisface cererea

de Razvan Diaconu 1.5.2017

Gradul de profesionalizare a forței de muncă din România a scăzut atât de mult încât economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piață, potrivit unei analize KeysFin.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat în 2016.

„Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal.

„Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialiști în finanțe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă – statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, în 2016 numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753”, spune analiza KeysFin, citată de Agerpres.

KeysFin a realizat analiza citată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), ale Comisie Naționale de Prognoză (CNP) și Eurostat, referitoare la piața muncii din ultimii 10 ani.

Statistici inconfortabile

Cea mai mare cerere de forță de muncă din 2016 a fost pentru specialiști (17.731 posturi), aproape dublă față de 2009, deși mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).

Datele statistice arată că sunt la mare căutare și meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi).

„Pe ansamblu, pe fondul creșterii economice, cererea de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, spune analiza KeysFin.

România avea, în 2016, o populație ocupată de 8,45 milioane (în sectorul privat și în sistemul public), față de 9,35 de milioane în 2007.

În privința evoluției pe sexe, în 2007, în țara noastră erau angajați 5,19 milioane de bărbați, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează și în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulți români care au ales să plece în țările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiștii.

Antreprenoriat în dilemă

Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic inițiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane față de puțin peste 2 milioane în 2007.

„Reculul s-a simțit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii și a înăspririi condițiilor de creditare”, explică analiștii KeysFin.

În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. „Priviți această cifră din punct de vedere al relațiilor de business pe orizontală, în economie, și veți avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, propune KeysFin.

Salariile

Aderarea din 2007 la Uniunea Europeană „a generat mari speranțe angajaților români, perspectivele unor câștiguri similare cu cele din Occident, determinând mulți români să își supraestimeze potențialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen”.

În ciuda faptului că salariile nu creșteau pe măsura așteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei – spune analiza citată.

KeysFin spune că salariu mediu net în România a crescut de la 1.042 lei în 2007 la 2.047 lei în 2016. „Pe hârtie, evoluția pare semnificativă însă, având în vedere inflația, acest avans s-a regăsit prea puțin în nivelul de trai”, spune sursa citată.

Ce s-a întâmplat cu banii în plus?

„Creditul cu buletinul, investițiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecințe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situație? Educația financiară deficitară a românilor și supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, spun analiștii KeysFin.

Suportul salariilor

Nivelul salariilor este un joc între productivitate și, adeseori, capacitatea antreprenorilor de a o obține.

„Un indicator relevant îl reprezintă evoluția produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut între 2007 și 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani”, spune studiul citat.

Concluzia celor de la KeysFin este că în România se observă un decalaj avansat față de alți membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de 4 ori mai mult.
Dincolo de comparația regională, au fost destul de mulți români, în acești 10 ani, care și-au văzut veniturile într-o creștere semnificativă.

Topul salariilor

Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (4.000 lei), acolo unde câștigurile au avansat cel mai mult în ultimii 10 ani, potrivit studiului KeysFin.

Apoi, urmează:

  • cei care lucrează în IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei în 2008, la 3.822 lei în 2015;
  • angajații din sectorul extractive – de la 2.287 lei la 3.454 lei;
  • și cei din sectorul furnizării de servicii de utilități (2.389 lei față de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajați din agricultură, construcții, HORECA, comerț și sănătate, unde salariul mediu nu a depășit încă echivalentul a 350 de euro.

Geografia și viitorul pieței

Din punct de vedere regional, evoluția salarială a înregistrat, de asemenea, fluctuații semnificative. În toți acești ani, în București-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.

„Evoluția salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absența unor investiții semnificative, zone precum Moldova și Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simțit și în potențialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiștii.

Piața muncii nu va avea creșteri considerabile în viitor, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

Estimările CNP arată că numărul mediu de salariați va crește până în 2020 la 5,6 milioane, față de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceștia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.

Autoritățile: lipsă de viziune

Perspectiva autorităților privind evoluția salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puțin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei în 2017 la 2.864 de lei în 2020.

Cel mai bine se va câștiga, în următorii trei ani, în București-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai puțin în Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

„Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional și tendința de polarizare economică și demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migrația forței de muncă către centrele economice din jurul orașelor precum București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Brașov sau Constanța”, avertizează analiștii de la KeysFin, citați de Agerpres.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piața romanească.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.5.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați, și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-Ue, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult