KeysFin: România a intrat într-o criză acută de forță de muncă. Profesionalizarea a scăzut, oferta nu satisface cererea

de Razvan Diaconu | 1.5.2017 .

Gradul de profesionalizare a forței de muncă din România a scăzut atât de mult încât economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piață, potrivit unei analize KeysFin.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat în 2016.

„Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal.

„Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialiști în finanțe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă – statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, în 2016 numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753”, spune analiza KeysFin, citată de Agerpres.

KeysFin a realizat analiza citată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), ale Comisie Naționale de Prognoză (CNP) și Eurostat, referitoare la piața muncii din ultimii 10 ani.

Statistici inconfortabile

Cea mai mare cerere de forță de muncă din 2016 a fost pentru specialiști (17.731 posturi), aproape dublă față de 2009, deși mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).

Datele statistice arată că sunt la mare căutare și meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi).

„Pe ansamblu, pe fondul creșterii economice, cererea de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, spune analiza KeysFin.

România avea, în 2016, o populație ocupată de 8,45 milioane (în sectorul privat și în sistemul public), față de 9,35 de milioane în 2007.

În privința evoluției pe sexe, în 2007, în țara noastră erau angajați 5,19 milioane de bărbați, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează și în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulți români care au ales să plece în țările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiștii.

Antreprenoriat în dilemă

Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic inițiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane față de puțin peste 2 milioane în 2007.

„Reculul s-a simțit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii și a înăspririi condițiilor de creditare”, explică analiștii KeysFin.

În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. „Priviți această cifră din punct de vedere al relațiilor de business pe orizontală, în economie, și veți avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, propune KeysFin.

Salariile

Aderarea din 2007 la Uniunea Europeană „a generat mari speranțe angajaților români, perspectivele unor câștiguri similare cu cele din Occident, determinând mulți români să își supraestimeze potențialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen”.

În ciuda faptului că salariile nu creșteau pe măsura așteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei – spune analiza citată.

KeysFin spune că salariu mediu net în România a crescut de la 1.042 lei în 2007 la 2.047 lei în 2016. „Pe hârtie, evoluția pare semnificativă însă, având în vedere inflația, acest avans s-a regăsit prea puțin în nivelul de trai”, spune sursa citată.

Ce s-a întâmplat cu banii în plus?

„Creditul cu buletinul, investițiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecințe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situație? Educația financiară deficitară a românilor și supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, spun analiștii KeysFin.

Suportul salariilor

Nivelul salariilor este un joc între productivitate și, adeseori, capacitatea antreprenorilor de a o obține.

„Un indicator relevant îl reprezintă evoluția produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut între 2007 și 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani”, spune studiul citat.

Concluzia celor de la KeysFin este că în România se observă un decalaj avansat față de alți membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de 4 ori mai mult.
Dincolo de comparația regională, au fost destul de mulți români, în acești 10 ani, care și-au văzut veniturile într-o creștere semnificativă.

Topul salariilor

Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (4.000 lei), acolo unde câștigurile au avansat cel mai mult în ultimii 10 ani, potrivit studiului KeysFin.

Apoi, urmează:

  • cei care lucrează în IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei în 2008, la 3.822 lei în 2015;
  • angajații din sectorul extractive – de la 2.287 lei la 3.454 lei;
  • și cei din sectorul furnizării de servicii de utilități (2.389 lei față de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajați din agricultură, construcții, HORECA, comerț și sănătate, unde salariul mediu nu a depășit încă echivalentul a 350 de euro.

Geografia și viitorul pieței

Din punct de vedere regional, evoluția salarială a înregistrat, de asemenea, fluctuații semnificative. În toți acești ani, în București-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.

„Evoluția salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absența unor investiții semnificative, zone precum Moldova și Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simțit și în potențialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiștii.

Piața muncii nu va avea creșteri considerabile în viitor, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

Estimările CNP arată că numărul mediu de salariați va crește până în 2020 la 5,6 milioane, față de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceștia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.

Autoritățile: lipsă de viziune

Perspectiva autorităților privind evoluția salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puțin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei în 2017 la 2.864 de lei în 2020.

Cel mai bine se va câștiga, în următorii trei ani, în București-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai puțin în Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

„Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional și tendința de polarizare economică și demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migrația forței de muncă către centrele economice din jurul orașelor precum București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Brașov sau Constanța”, avertizează analiștii de la KeysFin, citați de Agerpres.

KeysFin oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiției, la studii și analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piața romanească.

Publicat la data de 1.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Zapad 2017 – un exercițiu militar care nu e doar un exercițiu

Zapad (”Occident” – în traducere)-2017, descris în Occident drept cel mai mare exercițiu militar al forțelor ruse de la sfârșitul Războiului Rece- în ciuda...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română