joi

28 martie, 2024

1 septembrie, 2016

toba opreaUPDATE2:
Ministrul Petre Tobă și-a dat demisia, iar premierul a acceptat-o imediat.

Propunerea înlocuitorului lui Petre Tobă va fi făcută luni.

Într-un comunicat transmis respinge acuzaţiile DNA


„Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri.

Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate ‘secret de stat’ „, spune Petre Tobă, în comunicat.

UPDATE1:
Premierul Cioloș a anunțat joi seară că așteaptă demisia ministrului de Interne, iar în cazul că aceasta nu vine, îi va cere ministrului Tobă să plece din guvern. ”Nu înseamnă că e vinovat, asta va stabili justiția. E vorba de integritate” a spus primul ministru.

***


Informația de bază :

DNA a cerut joi avizul președintelui României pentru a declanșa urmărirea penală a ministrului de Interne, Petre Tobă, de favorizarea infractorului. Concret, procurorii anticorupție susțin că ministrul Tobă a refuzat, în mod discreționar, declasificare unor documente necesare în instrumentarea așa-numitului Dosar Audi A8, în care este acuzat și fostul vicepremier Gabriel Oprea.

Acuzațiile împotriva ministrului de interne se adaugă unei operațiuni fără precedent, în urma căreia, în doar 3 zile, 24 de ofițeri – unii de rang înalt – din serviciul secret al MAI, au fost puși sub acuzare.

***

În Dosarul 20/P/2016, Oprea este acuzat de abuz în serviciu, iar Nicolae Gheorghe, un fost șef DIPI, de abuz în serviciu și două infracțiuni de deturnare de fonduri.

Bani destinați cheltuielilor operative au fost folosiți pentru achiziționarea unui Audi A8 folosit în exclusivitate de către Gabriel Oprea, cât timp a fost ministru de Interne, și pentru cumpărarea unor produse de protocl la prețuri supraevaluate.

Cererea d ejoi a DNA a plecat la Parchetul General, de unde va fi trimisă, împreună cu documentele din acest caz, președintelui Klaus Iohannis. Acesta este cel care va aviza, pozitiv sau nu, solicitarea DNA, potrivit Legii responsabilității minsiteriale.

Faptele de care este acuzat ministrul Tobă, potrivit unui comunicat DNA:

„La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente.

Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.

Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).

Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale”, se spune ]n comunicat.

Fondurile operative, folosite pentru cărți de joc, mese festive, căsuțe de păpuși

„Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).

Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016 (cel în care este acuzat și Gabriel Oprea – n. red.).

Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016)”, mai menționează comunicatul DNA.

Reamintim că Petre Tobă așteaptă și concluzia Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) pe lucrarea sa de doctorat, teză asupra căreia planează serioase suspiciuni de plagiat.

Dacă se va confirma că este vorba de un copy-paste, el trebuia oricum să-și dea demisia, astfel încât dosarul penal doar grăbește plecarea acestuia din Executiv.

Serviciul secret al MAI – decapitat: 24 de angajați puși sub acuzare în 3 zile

Nu mai puțin de 24 de angajați ai DIPI (fostul ”doiși-un sfert” – serviciul secret al MAI) – între care ofițeri cu rang înalt – au fost puși sub acuzare în ultimele 3 zile, într-o operațiune fără precedent ca amploare care vizează Ministerul de Interne.

Aceste dosare privind corupția din serviciul secret al MAI, care ar trebui să combată corupția din minister, a pornit de la dezvăluirile unor angajați ai instituției.

Primul a fost dosarul Audi A8, în care ancheta a fost deja finalizată.

A urmat săptămâna aceasta un dosar nou, disjuns din Audi A8.

Luni, DNA a anunțat primul lot, cel al șefilor DIPI, cu șase ofițeri urmăriți penal, printre care trei șefi și foști șefi. Situația a dus la demiterea imediată a lui Rareș Văduvacomisar șef în funcție, cu rang de secretar de stat, al DIPI.

El și doi foști ai serviciului sunt acuzați de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției (pentru a ascunde deturnările de fonduri, aceștia au secretizat cheltuielile care făceau obiectul anchetei DNA și au refuzat apoi declasificarea dcoumentelor).

Ceilalalți doi foști șefi DIPI deveniți suspecți sunt:

NICOLAE GHEORGHE – chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;

OLTEAN GELU-MARIN – chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu.

Miercuri, alți 18 angajați ai DIPI au devenit suspecți în același dosar disjuns din al lui Gabriel Opre. Ei sunt acuzați de infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.

Cei 24 de ofițeri DIPI urmăriți penal sunt suspectați că au deturnat din fondurile operative ale instituției, în perioada 2014-2015:

  • pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției – peste 220.000 lei
  • suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei.

Ei și-au agravat situația fiindcă au încercat să ascundă de procurori aceste deturnări, astfel încât unii dintre ei sunt acuzați și de favorizarea făptuitorului și de obstrucționarea justiției.

DIPI are deja o nouă conducere la nivel de șef: în locul lui Rareș Văduva premierul Dacian Cioloș l-a numit pe Dan Cristian Mărculescu.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: