miercuri

27 martie, 2024

6 octombrie, 2018

Un nou război este posibil să izbucnească în Balcani, dacă Bosnia, Albania, Serbia, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo simt că Uniunea Europeană nu este serioasă în privinţa ofeririii acestora posibilitatea de aderare, a avertizat la sfârşitul săptămânii Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, potrivit Euractiv.

„Dacă, în peisajul foarte complicat al Europei, apare impresia că nu suntem serioşi în legătură cu oferirea posibilităţii de a deveni membre statelor din vestul Balcanilor, atunci s-ar putea să vedem mai târziu – şi poate chiar şi mai devreme – ce am văzut în Balcani în anii 1990”, a spus Juncker într-un discurs în cadrul parlamentului austriac.

Cele şase state balcanice – care în timpul anilor ’90 au format cel mai sângeros câmp de luptă de după cel de-Al Doilea Război Mondial, conflict care a dus la spargerea Iugoslaviei – se află în prezent în diferite stadii de ascensiune la UE.


Negocierile de aderare au fost oficial lansate cu Serbia şi Muntenegru. Albania şi Macedonia se află încă în antecamera procesului fiind clasificate drept „ţări candidat”, în vreme ce Bosnia şi Kosovo sunt considerate „potenţiali candidaţi”.

Juncker a mai spus la sfârşitul anului trecut că extinderea UE în Balcani este vitală pentru menţinerea stabilităţii în regiune, dar şi că Serbia şi Muntenegru ar putea adera până în 2025.

Cu toate acestea, drumul către UE va fi „foarte lung” pentru aceste state, a admis perşedintele CE. Deşi unele au făcut progrese, acestea nu au fost „suficiente”, a spus el, adăugând că nu se aşteaptă ca nicio aderare să se producă îniante de 2025.

Juncker a sugerat oferirea acestor state a unei „zone economice în care să se poată coporta, parţial, aşa cum o vor face când vor deveni state membre UE”.


Blocul comunitar trebuie să se îngrijească regiunea Balcanilor şi să ajute de câte ori este necesar, a mai spus şeful CE. El a precizat totodată că ascensiunea statelor din regiune la UE nu se va produce până la rezolvarea tuturor conflictelor legate de graiţe dintre ele.

Cea mai presantă problemă este statutul Kosovo-ului care şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008, însă Belgradului refuză să o recunoască.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: