Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

de Mariana Bechir | 21.6.2016 .

centrul-eli-magureleCercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de a-și consolida cariera și de a avea acces la infarstructură sau salarii imposibile în țara de origine.

Celălalt factor care impulsionează fenomenul este competiția acerbă dintre jucătorii de pe piața în căutare continuă de talente. România este docamdată un rezervor pentru migrația creierilor, cu o excepție notabilă – Institutul National de cercetare-dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei.

Pentru Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) schema de personal trebuie să ajungă la puțin peste 200 de cercetători, cu diferite specializări și experiență în activitate, în momentul în care se va intra în operare (2019).

Deocamdată, au fost angajați doar 100, iar anunțurile și procedurile se desfășoară continuu pentru aducerea celorlalți.

Selecția cercetătorilor de la ELI

Dosarele candidaților sunt analizate de comisii de specialiști, după care urmează interviurile, cu prezentări etc. Unii vin în țară pentru această ultimă etapă a concursului, alții se susțin pe skype, în direct cu comisia.

“Nu ne-am aruncat să angajăm, cei din comisie sunt extrem de riguroși și selectivi”, explică Raluca Iuliana Stoicea, șefa Departamentului de resurse umane din Institut.

Până acum au existat peste 1.000 de candidaturi, din care au fost aleși cei aproximativ 100 de cercetători care lucrează acum la ELI Măgurele.

Pentru personalul care fluctează (cum sunt doctoranzii, veniți pe stagii), contractele sunt pe perioade determinate, dar pe seniorat și cei de pe partea de inginerie, de operare, au contracte pe durată nelimitată. “Depinde de poziție și de task-ul pe care-l are persoana respectivă”, spune Raluca Stoicea.

Șase luni – procedura de angajare a unui cercetător din străinătate

Din cei 100, aproximativ 50 sunt cercetători români plecați în străinătate (cu poziții în cercetare) și străini care doresc să profite de potențialul pe care-l oferă infrastructura – sunt propuneri de experimente unicat și mulți sunt atrași de această oportunitate științifică.

Procedura este îndelungată și extrem de complicată, mai ales când este vorba despre cei din afara Uniunii Europene.

Sunt probleme cu partea de recunoaștere a diplomelor și cu procedura pentru obținerea permisul de muncă.

Pirntre altele, este obligatoriu și anunțul în cotidiane și la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Ilfov (AJOFM Ilfov), care eliberează adeverința care certifică faptul că Institutul are dreptul să angajeze deoarece nu și-a exprimat disponibilitatea niciun cetățean român.

“Dacă noi căutăm un cercetător senior, vă dați seama că nu-i găsim prin AJOFM. O asemenea încadrare înseamnă minim 10 ani vechime în domeniu, doctorat etc.

Evident că la Forța de Muncă Ilfov nu există așa ceva. Dar, la un moment dat, un român și-a exprimat interesul, a întrebat despe acest post. Și din cauza asta am avut probleme. Nu ne-au putut da certificat, deși noi aveam nevoie de 10 posturi de cercetători seniori. Le-am spus că bun, unul dintre posturi, să presupunem, ar putea fi ocupat de un român, să ne lase să derulăm procedura pentru celălalte nouă… Este foarte complicat”, a declarat pentru cursdguvernare.ro Raluca Iuliana Stoicea.

Când au apelat la autorități și au cerut unele modificări pentru reudcerea unor perioade din aceste proceduri paralele, cei de la Măgurele au avut surpriza să constate că intervențiile au fost făcute exact invers – au prelungit perioadele.

Grilă de salarizare specială, aprobată de Comisia Europeană

Dintre cei 50 de străini, aproximativ jumătate sunt români cu poziții permanente afară, iar ceilalți sunt cercetători care acum au văzut pentru prima oară România.

La ELI sunt cercetători din Franța, Italia, Japonia, Vietnam, Argentina, Federația Rusă, Bulgaria, India, Polonia, Indonezia.

Există, de asemenea, și un cuplu de tineri cercetători din China.

Acum este în faza actelor un israelian care dorește să-și aducă și familia, după două luni, așa încât a cerut informații despre școli și sistemul de învățământ românesc.

Pentru plata cercetătorii de la ELI există o grilă specială de salarizare, aprobată prin decizia Comisiei Europene, cu venituri la nivelul infrastructurilor și marilor institute europene de cercetare. Așa s-a făcut grila, cu justificare.

“Sunt atractive, pentru că ar primi același salariu în Franța, de exemplu. Cu taxele românești, dar grilele sunt cam aceleași”, explică Raluca Iuliana Soicea.

Cercetătorii de la ELI visează la premiul Nobel

Mulți dintre străinii veniți la Măgurele au de gând să stea aici mai mulți ani.

„La o asemenea infrastructură, dacă stai câțiva ani poți să iei premiul Nobel”, spune râzând Raluca Iuliana Soicea. Nu este o glumă, este ceea ce aude de la ei, cercetătorii.

Pentru șefa resurselor umane, fizica este ca “limba chineză”, dar îi cunoaște pe cei veniți în România și a văzut cât de impresionați sunt oamenii de știință din toată lumea care vizitează Institutul.

“Mă uit la memorandumurile de colaborare pe care le avem. Toate propunerile noastre de proiecte au trecut prin comitetele științifice europene și toată comunitatea ne susține, colaborează cu noi, vin cu idei. Vin să viziteze, să vadă infrastructura și, vă spun, toți sunt impresionați de ce se întâmplă aici”, explică Raluca Iuliana.

Indienii de la Institutul pentru Tehnologii Criogenice

În ultimii ani, grație proiectelor europene, unii cercetători români cu experiență s-au întors în țară. Numărul acestora este însă mic. Mai mult, diminuarea finanțărilor pe proiectele deja câștigate și aflate în derulare i-a determinat pe alții să-și amâne o eventuală decizie de revenire până când politicile din domeniu vor fi mai previzibile.

Există însă și institute mai mici decât cel de la Măgurele, care s-au văzut nevoite (și își permit) să aducă experți din străinătate pentru a suplini deficitul de cercetători din țară. Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI Rm. Vâlcea) a angajat deja un cetățean bulgar, care va începe curând munca (de la 1 august) – s-au încheiat toate formalitățile, a fost obținut permisul de muncă.

Urmează însă aducerea unui român plecat în SUA și a doi indieni care lucrează acum în Europa. Procedurile, în cazul indienilor, sunt mai complicate, fiindcă nu au cetățenie europeană.

Românul este fizician specializat pe cercetare în domeniul energiei regenerabile. Va lucra la noua instalație a Institutului, cea de stocare de energie.

Institutul este strict orientat pe zona aplicativă, iar acum vrea să încerce producerea de baterii de litiu – ion perfecționate, mai puternice și care să permită mai multe cicluri de reîncărcare.

Au produs deja primele baterii, iar în funcție de rezultatele cercetărilor vor vedea ce decizii vor lua mai departe, cum le vor valorifica.

ioan stefanescuEste foarte greu să descoperi aceste talente, să-i convingi și să-i aduci, explică directorul general al ICSI, Ioan Ștefănescu (foto). “De doi ani ne chinuim să-i aducem pe aceștia. Vă dați seama că este foarte anevoioasă procedura”, spune directorul.

Institutul a dat anunțuri în toată presa românească și pe pagina specială europeană Euraxess (o platformă specializată penrtu mobilitatea cercetătorilor). N-au găsit pe nimeni din România, dar au primit câteva candidaturi din străinătate.

“Îi angajăm pe proiecte și, după ce văd despre ce-i vorba, vin cu proiectele lor proprii. Sunt toți cu experiență, iar pe noi ne bucură și pentru că, pe lângă ei, mai învață și cinci de-ai noștri. Fac și educație”, spune Ioan Ștefănescu.

Directorul general de la ICSI explică cât de greu este de găsit talente în domeniu. În ultimii ani au avut 15 proiecte europene și nevoia de specialiști a fost uriașă. Din peste 100 de candidați au selectat 15, dar dacă la început se mulțumeau și cu doctoranzi, acum caută doar cercetători cu experiență. “Vrem oameni cu capul limpede, să scrie proiecte și să dezvolte ce le cerem”, spune Ioan Ștefănescu.

Un cercetător  de la ICSI poate ajunge și la 5.000 de euro, iar cei la început de carieră câștigă aproximativ 1.000 de euro.

Din cei selectați și angajați, aproximativ 70% confirmă. Experiența acumulată din recrutările de până acum i-a făcut să renunțe la candidații veniți din universități: “Sunt formați didactic și e greu să treacă de la didactic la cercetare”, explică Ștefănescu.

Anul trecut, ICSI a avut venituri de aproape 90 de milioane de lei, iar pentru anul acesta a obținut de curând o finanțare europeană, în cadrul programelor mucleu de cerectare –dezvoltare, de 25 de milioane de lei.

Este singurul institut din țară care face testări la 4 grade Kelvin (zero pe scala Celsius este definit ca echivalentul a 273,15 K), pe o instalație cumpărată cu 15 milioane de euro, a cărei punere în funcțiune s-a încheiat acum 4 ani.

Colaborează, într-un consorțiu cu institute din Germania, Franța și Italia, și la o parte din ambițiosul proiect ITER, de la Cadarache (sudul Franței), prima centrală din lume care va produce energie electrică pe bază de fuziune nucleară. Această colaborare se refră la un proiect similar celui dezvoltat pentru Cernavodă, în scopul extrageii titriului din reactoare.

Publicat la data de 21.6.2016 .

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »