Jean-Claude Juncker: Portofoliile din Comisia Europeană sunt atribuite unor persoane, nu unor țări. Propunerile la zi ale statelor UE

Jean-Claude Juncker (foto) este în plină perioadă de alcătuire a echipei de comisari europeni, iar ţările membre au avut ca termen limită să trimită nominalizările data de 31 august. România a făcut propunerea oficială pe ultima sută de metri: Guvernul a trimis scrisoarea oficială cu nominalizarea lui Dacian Cioloş, a spus executivul, la solicitarea Mediafax.

În ciuda acestei confirmări a guvernului, EUobserver scria, tot joi, că România se gândeşte să o propună pe Rovana Plumb pentru funcţia de comisar, în condiţiile în care este nevoie de mai multe femei în echipa Juncker.

Într-un interviu acordat ziarului Le Qutidien din Luxemburg, preşedintele desemnat al Comisiei, Jean-Claude Juncker, transmite câteva semnale clare liderilor politici: cere nominalizări de femei şi arată că portofoliile le vor reveni persoanelor, nu statelor membre. Nu liderii acestora decid domeniul care le va reveni în Comisie, ci preşedintele Comisiei, a spubliniat politicianul din Luxemburg.

Comisia Juncker este în pericol de a nu trece de PE

„Nu voi accepta să lucrez cu o Comisiei care are un număr insuficient de femei”, a spus acesta, în condiţiile în care, din nominalizările făcute publice până în acest moment, sunt doar trei femei propuse pentru echipa de la Bruxelles.

În ciuda insistenţelor sale şi în ciuda campaniei actualelor femei comisar european – care au cerut ca în colegiul următor să fie cel puţin 10 femei, faţă de nouă cât au fost în comisia Barroso II – statele membre nu îi lasă mult spaţiu de manevră în acest sens lui JeanţClaude Juncker.

Suedia a anunţat decizia sa de a o menţine pe Cecilia Malmström, actualul comisar pentru afaceri interne, în Comisia Europeană. O a doua candidatură feminină este a Cehiei, care a propus-o pe Vera Jourova, care a deţinut portofoliul dezvoltării regionale. Cea de-a treia posibilă candidatură vine din Slovenia.

Potrivit presei de la Ljubljana, eurodeputata socialistă Tanja Fajon se află pe lista cu trei nominalizări trimisă de guvernul sloven lui Jean-Claude Juncker, la fel ca şi Alenka Bratušek, premierul ţării.

„Îmi lipsesc femeile şi Parlamentul European, prin vocea preşedintelui său, a anunţat deja că o comisie cu un număr prea mic de femei nu va primi votul său. Am explicat Consiliului European în 16 iulie că o Comisie cu doar două-trei femei nu va fi nici legitimă, nici credibilă. Şi nu voi accepta să lucrez cu o Comisie cu un număr insuficient de femei în componenţă”, spune Jean-Claude Juncker în cel mai recent interviu, acordat ziarului Le quotidien, din ţara sa natală.

Acesta nu ezită să îşi exprime în mod deschis frustrarea faţă de nominalizările pe care le fac statele membre, care propun un singur candidat. „Cele care propun mai mulţi candidaţi arată respect pentru preşedintele Comisiei şi pentru sarcina sa dificilă”, a afirmat Juncker, adăugând că, în 1999, el a propus trei femei, din trei partide diferite.

Portofoliile se acordă în funcţie de persoane, nu de statele membre

Jean-Claude Juncker insistă asupra faptului că le-a explicat liderilor europeni că el decide portofoliile şi componenţa Comisiei.

„Nu sunt ei cei care stabilesc portofoliile, ci preşedintele Comisiei, iar portofoliile nu sunt atribuite ţărilor, ci persoanelor”, a precizat preşedintele CE.

Şi tocmai de aceea, liderii de state şi de guverne nu s-au putut pune de acord asupra posturilor de top din UE – de Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de preşedinte al Consiliului European – pentru că au vrut să vadă cum arată componenţa Comisiei Europene, explică Jean-Claude Juncker.

Vorbind despre postul de Înalt Reprezentant şi despre opoziţia statelor esteuropene faţă de Federica Mogherini, reprezentanta Italiei, percepută ca prea apropiată şi prea indulgentă cu Rusia, Juncker a avut un mesaj clar de transmis statelor membre: „Luaţi voi deciziile şi nu contaţi pe mine să distribui premii de consolare după ce voi aţi oferit premiul cel mare”.

Un portofoliu privind serviciile financiare dă fiori City-ului londonez

Preeşdintele desemnat al noii Comisii Europene ar vrea să creeze un portofoliu privind serviciile financiare, care ar urma să reglementeze scena financiară londoneză şi să asigure stabilitatea, afirmă Financial Times.

Unele bănci londoneze se tem că asta va presupune o politică financiară a UE care va răspunde mai degrabă nevoilor şi cerinţelor instituţiilor financiare din zona euro.

Reglementarea financiară este acum de competenţa comisarului pentru piaţa internă, Michel Barnier. Sursele citate de Financial Times susţin că noul directorat financiar ar cuprinde probabil unităţile care privesc băncile şi pieţele, luate din portofoliul pieţei interne, şi pe cea care se ocupă de stabilitatea financiară, acum inclusă în directoratul pentru afaceri economice şi financiare.

Nu este însă o sarcină uşoară, întrucât o astfel de idee a existat şi în urmă cu cinci ani, însă s-a renunţat la ea în ultimul moment. Ţările membre UE sunt foarte sensibile la modul în care portofoliile influente sunt atribuite şi desenate.

Printre cei cărora le-ar putea reveni un astfel de portofoliu ar fi fostul premier finlandez, Jyrki Katainen, actualmente comisarul pentru afaceri economice şi monetare, după plecarea în PE a lui Olli Rehn, ministrul olandez de finanţe şi actual şef al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, sau fostul premier leton, Valdis Dombrovskis.

O astfel de posibilitate a trimis deja fiori Marii Britanii. Presa de la Londra scrie că este timpul ca autorităţile să se opună hotărât Bruxelles-ului.

Un editorialist al publicaţiei The Telegraph atrage atenţia asupra a două aspecte, ambele lovind City-ul londonez: acest posibil portofoliu care ar reglementa sectorul financiar şi sancţiunile recente impuse Rusiei.

Sancţionarea băncilor ruse, care nu mai pot face operaţiuni în City, afectează cea mai importantă componentă a economiei britanice, în timp ce protejează alte ţări europene, în special Germania: sectorul financiar rus a fost sancţionat, dar nu şi cel energetic, nu s-a impus embargou asupra importurilor de hidrocarburi din Rusia, argumentează editorialistul. „Chiar şi după standardele UE, ipocrizia este deja prea mare”, conchide acesta.

Propunerile statelor membre pentru Comisia Europeană

Majoritatea statelor membre şi-au anunţat oficial propuneri pentru echipa Juncker. Sunt foarte puţine cele care au dat mai multe variante, mare parte dintre ele având un singur candidat.

Până acum , doar Belgia şi Bulgaria, ambele ţări fără guvern în acest moment, după eşecul formării unei coaliţii în Belgia şi demisia executivului lui Plamen Oreşarski, şi Olanda nu au făcut publice variantele lor. Însă presa vehiculează numele unor posibili candidaţi.

Franţa a optat pentru ministrul său de finanţe, Pierre Moscovici. Fără a preciza ce portofoliul îşi doreşte Parisul, presa franceză a scris că vizează un portofoliu economic, cel mai probabil pe cel al afacerilor economice. Numai că ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble a afirmat că nu i se pare potrivit ca Franţa să deţină acest portofoliu, în condiţiile în care are mari dificultăţi de a respecta propriile obiective economice şi ţintele de deficit bugetar.

Ungaria şi-a nominalizat şi ea în ultima vreme comisarul, în persoana ministrului de externe Tibor Navracsics. Înainte de anunţul oficial, informaţia a devenit publică tocmai datorită nominalizatului, care a postat-o pe contul său de twitter. Presa ungară susţine că i s-ar acorda portofoliul extinderii. Este de etnie croată şi are expertiză pe Balcanii de Vest. În plus, este văzut ca o figură moderată faţă de premierul Viktor Orban.

Portugalia a propus-o pe Maria Luís Albuquerque, ministrul de finanţe, după ce, în ultima săptămână, a negociat îndelung cu Jean Claude Jucker un portofoliu important pentru aceasta sau o funcţie de vicepreşedinte al Comisiei. Tocmai de aceea anunţul a fost făcut pe ultima sută de metri. Însă preşedintele Comisiei nu a promis nimic, susţine presa de la Lisabona.

Lista propunerilor statelor membre arată astfel:

CONFIRMAŢI

• Germania – Gunther Ottinger
• Franţa – Serge Moscovici
• Marea Britanie – Jonathan Hill
• Italia – Federica Mongherini
• Spania – Miguel Arias Cañete
• Finlanda – Jyrki Katainen
• Slovacia – Marcos Sefcovic
• Austria – Johannes Hahn
• România – Dacian Cioloş
• Grecia – Dimitris Avramopoulos
• Irlanda – Phil Hogan
• Croaţia – Neven Mimica
• Estonia – Andrus Ansip
• Lituania – Vytenis Andriukaitis
• Polonia – Radoslaw Sirkorski
• Cehia – Věra Jourová
• Letonia – Valdis Dombrovskis
• Ungaria – Tibor Navracsics
• Suedia – Cecilia Malmstrom
• Malta – Karmenu Vella, fost ministru al transporturilor

AŞTEPTAŢI

• Slovenia – Alenka Bratušek, Karl Erjavec sau Tanja Fajon
• Cipru – Christos Stylianides, eurodeputat

POSIBILI

• Olanda – Jeroen Dijsselbloem, ministrul de finanţe, preşedinte al Eurogrup, Frans Timmermans,ministrul de externe, şi Lilianne Ploumen, ministrul comerţului si cooperării pentru dezvoltare
• Bulgaria – Kristalina Georgieva, actualul comisar european pentru cooperare internaţională şi ajutor umanitar, Kristian Vigenin, ministru de externe

SPECULAŢII

• Belgia – Marianne Thyssen, eurodeputat, Karel De Gucht, actualul comisar, liberal, fără prea mari şanse, ministrul de externe Didier Reynders,
  Joëlle Milquet, ministrul de interne şi pentru egalitatea de şanse
• Danemarca – Margrethe Vestager, ministrul economiei si afacerilor interne, Christine Antorini,ministrul educaţiei, Karen Angelo Hækkerup, ministrul justiţiei, Morten Bødskov,fost ministru al justiţiei, Mette Gjerskov, lider al grupului social-democrat din parlamentul danez

Nominalizarea oficială a lui Dacian Ciolos, anunţată în ultimul moment, fără a îndeplini traseul prevăzut de lege

Atât guvernul, cât şi Preşedinţia au anunţat că îl susţin pe Dacian Cioloş. Însă bătălia s-a dus asupra instituţiei care să îl nominalizeze oficial. În ciuda declaraţiilor politice, procedura este simplă şi guvernul trebuia să facă formalitatea oficială de nominalizare, printr-o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei Europene.

În urmă cu două săptămâni, premierul Ponta, la doar două zile după Consiliul European, anunţa că a vorbit şi el cu Jean-Claude Juncker şi i-a transmis numele lui dacian Cioloş şi preferinţa pentru portofoliul agirculturii.

Scrisoarea oficială a fost trimisă şi ea, informează guvernul joi, 31 august, în data limită, la solicitarea Medifax.

Însă până la trimiterea acestei scrisori, trebuiau parcurşi câşiva paşi, conform legii. Este vorba despre Legea nr. 373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi guvern în domeniul afacerilor europene.

Articolul 19 al acestei legi prevede „informarea Parlamentului României în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, iar audierea acestora se va face de către comisiile de specialitate ale Parlamentului”. Legea mai precizează clar că Guvernul face nominalizarea.

Comisiile de afaceri europene din parlament şi, eventual, cea de agricultură, trebuiau să îl audieze, chiar dacă formal, pe dacian cioloş. Preşedinta Comisiei de Afaceri Europene din Senat, Anca Boagiu, atrăgea atenţia la începutul acestei săptămâni asupra necesităţii nokinalizării oficiale a lui Dacian Cioloş.

Ea solicita preşedinţilor celor două Camere convocarea unei sesiuni extraordinare pentru desemnarea oficială a lui Dacian Cioloş. Pentru ca acesta să parcurgă formalitatea audierii şi votului în parlament.

În condiţiile în care guvernul comunică faptul că a făcut propunerea oficială, însă formalităţile parlamentare nu au avut loc, înseamnă că nominalizarea lui Dacian Cioloş a avut loc nu potrivit legii care datează din 2013, ci aşa cum s-a întâmplat anterior, în cazul primului mandat al lui Dacian Cioloş şi al primului comisar european român, Leonard Orban.