Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Puterea de cumpărare a salariului revine la 1.125 de euro – industria prelucrătoare rămâne pe ultimul loc, legată de productivitate

de Marin Pana , 8.8.2018

Câștigul salarial mediu brut pe luna iunie 2018 a fost de 4.527 lei, cu 0,7% mai mare faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 0,6% şi a ajuns la 2.721 lei, respectiv 585 de euro.

Ajustat cu nivelul preţurilor ( 52% din media UE) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.125 de euro, valoare ce a mai fost atinsă în decembrie 2017 şi aprilie 2018.

Indicele câştigului salarial faţă de mai 2018 a fost de 100,6% iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât din nou (+10,1% în martie şi +9,0% în aprilie, +8,5% în mai, +8,4% în iunie).

Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) a urcat la 195%.

Creşterile pe ramuri – sănătatea pe primul loc, industria prelucrătoare pe ultimul

Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii s-au consemnat în sectorul bugetar, cu sănătatea detaşat pe primul loc (+31,7% nominal şi +25% în termeni reali). Ea a fost urmată la mare distanţă de învăţământ (+19,5% nominal şi +17,2% real ) şi administraţia publică (+16,2% şi, respectiv, 10,2%). Între acetea s-au intercalat construcţiile (+16,4% şi, respectiv, +10,4%).

Cu excepţia notabilă a sectorului de informaţii şi comunicaţii ( aflat în revenire sensibilă sub aspectul creşterilor salariale, cu 15,3% nominal şi +9,4% ca putere de cumpărare), celelalte domenii de activitate s-au plasat destul de clar sub media naţională (trasă în sus de sectorul bugetar). Comerţul a fost cel mai aproape de aceasta, cu un avans de 12,6% în termeni nominali şi +6,8% în termeni reali.

Industria prelucrătoare s-a plasat la aproape trei procente sub media naţională ( 11,3% nominal şi 5,6% real, adică în ton cu creşterea economică aflată în decelerare de la 6,7% în T4 2017 la 4% în T1 2018), încadrată strâns de transport şi sectorul de hoteluri şi restaurante, care au consemnat valori similar ale majorărilor salariale.

Pe fondul creşterii valorii medii a veniturilor salariale la nivelul întregii economii, industria prelucrătoare a revenit (cu un procent şi jumătate) sub pragul de alarmă de 90%. Reiterăm că este o poziţionare complet diferită în raport cu economiile occidentale, unde salariile din industria prelucrătoare se situează cel puţin la media naţională.

În fine, ar mai fi de subliniat schimbarea bruscă de ritm anual al creşterii salariale din sectorul de intermediere financiară. Acesta s-a prăbuşit de la o poziţie fruntaşă în luna anterioară tocmai pe ultimul loc, cu doar 4,4% nominal şi cu singura scădere în termeni reali nivelul întregii economii (-1%, ajustat cu inflaţia de 5,4%). Cauza a fost o bizară scădere de 12% în iunie după trei luni de majorări sistematice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult