Inflaţia lunară a intrat semnificativ pe minus în luna iulie 2018, până la -0,48% faţă de +0,32% în aceeaşi lună a anului luna precedent, sub efectul corecţiilor importante consemnate pe segmentul preţurilor volatile (îndeosebi la legume şi fructe), precum şi a ieftinirilor semnificative la energia electrică (-4,08%) şi la combustibili (-0,38%).
În această conjunctură şi prin efectul de bază favorabil, am asistat la o scădere importantă a indicelui general de inflaţie anuală, de la 5,40% în iunie la doar 4,56% în iulie.
Este un semnal important în sensul calmării creşterii preţurilor, deşi inflaţia medie anuală a continuat să avanseze la 3,9% după metodologia naţională şi 3,2% după cea armonizată la nivel european comunicată la Eurostat şi utilizată în scopuri de convergenţă pentru trecerea la euro).
Trendul favorabil din ultimele luni este marcat cu verde şi explică de ce Banca Naţională nu a majorat dobânda de politică monetară, păstrată la 2,5% pe an. Majorare ar fi fost în contratimp cu evoluţiile din economie şi ar fi alimentat expectaţiile inflaţioniste, într-un moment de stagnare a majorităţii preţurilor şi a unor influenţe punctuale dar importante de ieftinire.
După ce anterior inflamaseră indicele de inflaţie peste prognoza iniţială, produsele cu preţuri volatile au contribuit acum cu mai mult de jumătate din reducerea IPC-ului. Rolurile principale au fost jucate de cartofi (-7,81% ieftinire în iulie, deşi au rămas cu 2,85% peste preţul de la finele anului trecut) şi de fructele proaspete (-6,52% dar, de luat aminte, cu 6,88% peste preţul din decembrie 2017).
Din datele prezentate de INS pe niveluri de influenţă se vede că, în absenţa creşterii preţurilor la combustibili, am fi asistat deja la o mica reducere a preţurilor (-0,02% la total IPC exclusiv combustibili). Avem acum explicaţia păstrării dobânzii de politică monetară, mai ales că inflaţia lunară CORE2 ajustat ( aflată sub influenţa politicii monetare), care face abstracţie de preţurile volatile, cele administrate şi de cele la băuturi şi tutun, după ce se păstrase anterior la un rezonabil 0,15%, s-a dus chiar mai jos, la 0,13%, cea mai mică valoare înregistrată după luna iulie 2017.
În august, efectul de bază va fi nefavorabil în iulie (-0,20% în această lună anul trecut), ceea ce cumulat cu influenţa negativă a creşterii preţului la gazele naturale (care va avea un impact de circa 0,2 puncte procentuale în sensul creşterii inflaţiei lunare) face mai puţin probabilă scăderea în continuare a inflaţiei anuale.
Speranţele de aducere a inflaţiei spre noua ţintă de 3,5% estimată în prezent de BNR (faţă de 3,6% anterior) pentru finalul de an se leagă de evoluţii semnificativ mai favorabile ale preţurilor în septembrie, octombrie şi noiembrie 2018 faţă de aceleaşi luni din 2017, când IPC lunar a urcat la valori relativ mari ( între 0,50% şi 1,28%).
Dincolo de semnele încurajatoare, se pot observa majorări discrete la produse sensibile din coşul de consum, precum carnea de bovine (+0,38%), peşte proaspăt (+0,25%) sau ulei comestibil (+0,18%). Ele au fost contrabalansate de mici reduceri de preţuri ce au avut loc la ouă (-0,84%), zahăr (-0,63%) sau telemea de vacă (-0,14%).
La mărfuri nealimentare, ar fi de semnalat mişcările de la autoturisme şi piese de schimb (+0,19%, după 0,28% în luna anterioară), maşini de spălat (+0,17%), detergenţi (+0,17%), aragazuri (+0,12%) şi mobilă (+0,10%). De reţinut majorarea semnificativă a preţurilor (+1,15%) consemnată la cărţi, ziare şi reviste (+2,42% de la începutul anului).
În fine, trebuie remarcată plasarea serviciilor drept singura categorie mare la care s-a înregistrat per total o creştere a preţurilor (la un nivel rezonabil, de +0,24%). Asta în pofida scăderii uşoare a cursului de schimb mediu euro/leu care s-a regăsit la serviciile de telefonie (-0,21%). Vedeta scumpirilor au constituit-o serviciile de apă, canal şi salubritate (+1,16%), urmate de cazarea hotelieră (+0,58%) şi chirii (+0,38%).
