Potrivit statisticilor INS date publicităţii marţi, în luna iulie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atât sosirile cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 24,8 %, respectiv cu 20,8 %. Aceasta e partea plină a paharului, câtă vreme aceste cifre nu vin cu detalii.
Partea goală se referă la turismul autentic: Litoralul, Delta Dunării și turismul balnear sunt în scădere, în ciuda reducerii drastice a fiscalității pe turism: TVA redus la 9% pentru servicii de cazare și all-inclusive.
Creşterile anunţate marţi de INS sunt asigurate de sosirile în Bucureşti şi în localităţi reşedinţă de judeţ – adică de călătoriile de afaceri sau în interes personal.
Statistica citită în cheie oficială
Potrivit INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2015 au însumat 1281,3 mii, în creştere cu 24,8% faţă de cele din luna iulie 2014.
Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna iulie 2015 79,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,2 % , ponderi apropiate de cele din luna iulie 2014.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,4% din total turişti străini), iar din aceştia 86,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2015 au însumat 3606,4 mii, în creştere cu 20,8% faţă de cele din luna iulie 2014.
Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna iulie 2015 85,5%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 14,5%.
O comparație între călătoriile în interes de afaceri sau în alt scop și turismul autentic poate și observată, însă, în tabelul de mai jos :
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 73,7 % din total turişti străini), iar din aceştia 83,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Detaliile care contează
Detalile legate de distribuţia turiştilor pe structuri de cazare şi de durata medie a şederilor (în luna iulie 2015 a fost de 3 zile la turiştii români şi de 2 zile la turiştii străini) demonstrează că turismul de afaceri este cel care ridică statistica industriei.
Un argument suplimentar este oferit şi de indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în plină vară: în luna iulie 2015, a fost de 38,8 % pe total structuri de cazare turistică.
Acest indice, pe categorii: hoteluri 48,6%, vile turistice 32,1%, tabere de elevi şi preşcolari 31,4%, popasuri turistice 31,0%, hosteluri 29,6% şi sate de vacanţă 29,0%.
(Citiţi şi: “Valentin Lazea: 10 probleme structurale ale turismului românesc”)
Privit în context european, turismul românesc nu aduce niciun motiv de optimism: ultimul loc în UE la încasările specifice, cu doar 0,7% din PIB în 2014, în scădere față de nivelul de 0,8% consemnat pe 2013.
(Citiţi şi: „Când relaxarea fiscală nu e de ajuns: Cifrele necruțătoare ale turismului cu TVA 9%”)
Motivele subperformanţei industriei turismului sunt vechi și se dezbat de ani de zile :
- Calitatea/lipsa infrastructurii rutiere
- Calitatea serviciilor
- Nivelul slab al investitiilor în modernizarea structurilor existente de cazare
- Insuficienta sau proasta promovare a obiectivelor turistice
