Potrivit principiului dialectic, migrația românilor a trecut la nivelul următor, deschizând o etapă și mai nocivă pentru piața muncii din țară:
După Marea Britanie, o altă țară europeană anunță înregistrarea unor fluxuri spectaculoase de români, cu mult mai mari decât cele spre destinațiile tradiționale, Italia și Spania, unde românii au format deja cele mai mari comunități de cetățeni străini.
Migrația netă din Germania, adică diferența dintre persoanele cu altă cetățenie care au venit și cele care au plecat, a fost de 416.000, anul trecut, a anunțat Biroul Federal de Statistici (Destatis).
Din acest total, cel mai mare grup al noilor sosiți este cel al românilor (73.000), și nu cel al sirienilor (al căror număr a scăzut de la 146.000 în 2016, la 60.000 nou sosiți în 2017).
Au intrat în Germania, în 2017, aproape 220.000 de români și au părăsit această țară aproape 152.000. Diferența, de 73.000, este netul migrației românești în Germania, anul trecut.
Urmează în clasament Polonia, cu 34.000 de noi emigranți, Croaţia (33.000) şi Bulgaria (cu 30.000 persoane).
Românii sfidează Brexitul
Anunțul Germaniei vine după ce Marea Britanie a comunicat anul acesta că românii din insulă au ajuns în 2017 pe locul doi, după polonezi, în clasamentul locuitorilor cu altă cetățenie.
Aproximativ 411.000 de români trăiau anul trecut în insulă, comparativ cu peste un milion de polonezi și numai 350.000 irlandezi și 346.000 indieni (ultimele două grupuri se află pe locurile trei și patru).
Migrația netă a românilor a stabilit un nou record în 2017 – de 83.000 de persoane (numărul românilor veniți în această țară pentru mai mult de 12 luni l-a depășit cu 83.000 pe cel al românilor care au părăsit acest stat).
Insula a devenit principala țintă a emigranților români încă din 2015 (la numai un an după deschiderea pieței muncii pentru noi și bulgari), când au plecat acolo 54.412 de persoane (migrație netă), comparativ cu 44.209 români care au ales Italia.
Toate aceste trenduri reflectă și schimbări în structura populației care emigrează – sunt mai mulți oameni calificați și cu specializări căutate, comparativ cu valurile celor plecați să muncească în străinătate imediat după aderarea în UE.
Comunitatea din Spania scade, numărul celor plecați în 2017 în Italia – cu peste 60% mai mic decât în 2016
Spre comparație, într-una dintre țările preferate în urmă cu 10 ani, Spania, trendul este descrescător – comunitatea românească s-a redus la 1 iulie 2017 până la 679.682 (de la un maxim de peste 800.000 de persoane, care a fost înregistrat încă de la recensământul din 2011), conform Institutului Național de Statistică spaniol.
Marocanii (669.629 persoane la 1 iulie 2017) vor redeveni curând grupul cel mai numeros din Spania, așa cum se întâmpla înainte ca România să se transforme în principalul bazin al imigranților proveniți din estul Europei.
În Italia, numărul comunității nu scade, dar sosirile sunt mult inferioare celor din anii anteriori.
Numărul românilor nou stabiliți acolo pentru mai mult de 12 luni a fost de peste 90.000, valul emigranților reducându-se până la 44.000 de persoane, în 2016. De atunci, comunitatea românilor din Italia a crescut cu doar 17.157, conform Institutului de Statistică de la Roma. În total, aproape 1,2 milioane de români trăiesc în Italia, mulți dintre ei având dublă cetățenie.
