La obiect

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu… Mai mult

08.05.2018

La obiect

Atenţie la evoluţia dobânzilor! Remunerarea depozitelor a ajuns puternic negativă

În termeni reali ( ajustat cu inflaţia), la începutul acestui an, dobânzile la credite au scăzut foarte mult iar cele la depozite au intrat puternic… Mai mult

07.05.2018

Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 60 miliarde de euro. Repartizarea lor și efectele

de Marin Pana 5.1.2015

Investiţiile străine directe (ISD) totale, realizate până la 31 decembrie 2013 au ajuns la circa 60 miliarde euro, potrivit cercetării statistice întreprinse în colaborare de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Din această sumă, cam două treimi reprezintă aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor cu investiție străină rezidente în România și o treime creditul net primit de la investitorii străini.

Click pentru mărire

Contrar unor clișee vehiculate public, investițiile cele mai mari s-au făcut în industria prelucrătoare (31,1%), urmată la mare distanță de sectorul financiar și asigurări (14,2%) și, cu ponderi aproape egale, de comerț (11,2%) și producția de energie electrică, gaze şi apă (11,1%).

Construcțiile s-au mai apropiat de pragul de 10%, în timp ce coumnicațiile și tehnologia informației au adunat doar ceva mai mult de patru miliarde euro sau aproape șapte procente din total. Pe zonele critice de agricultură, silvicultură și pescuit (2,1%) și hoteluri și restaurante (0,6%), ISD au fost mult necesar și potențialul dat de condițiile locale.

Click pentru mărire

În industria prelucrătoare, în pofida reducerii importante a capacităților de producție la nivel național și a deficitului cronic din comerțul exterior cu produse de profil, pe primul loc a rămas (încă) segmentul de prelucrare a ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (5,9% din total ISD) dar a devansat industria mijloacelor de transport (5,7%), aflată în expansiune.

Producția de alimente, băuturi şi tutun (4% din totalul ISD) a venit puternic din urmă în ultmii ani ( echilibrând din ce mai mult schimburile de acest tip cu exteriorul) și s-a apropiat de sectorul metalurgic (4,1%), actualmente în pierdere de viteză. De remarcat plasarea de-abia pe locul șase a ISD în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, deși exporturile merg bine, și reculul până pe locul 9 din fabricarea de textile, confecţii şi pielărie, unde ISD cumulate nu au atins nici măcar pragul un miliard de euro.

Click pentru mărire

Un indicator important pentru perspectiva de viitor îl reprezintă imobilizările corporale şi necorporale, care au înregistrat un sold la finele anului trecut de 29.431 milioane euro, respectiv 49,0% din soldul total al ISD. Acest indicator arată un grad semnificativ de stabilitate a investiţiei străine directe, implicit continuitate în procesele de producție și servicii asigurate de firmele cu capital străin.

Din păcate, ISD s-au concentrat puternic pe zona Capitalei, regiunea de dezvoltare București-Ilfov cumlând 61,4% din total și la mare distanță de procentajele următoare (8,6% în regiunea Centru și 7,7% în regiunea Sud-Muntenia. Prin contrast, cea mai săracă parte a României, regiunea de Nord-Est a atras doar 2,8% din ISD, ceea ce a contribuit la creșterea decalajelor de dezvoltare în profil regional. Situația este ameliorată de faptul că statistica s-a făcut după sediul social, care nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

Primele cinci ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2013 au fost: Olanda (24,4%), Austria (19,1 %), Germania (11,2%) și Franţa (7,6%) și Italia (4,7%). Între primii zece investitori, nu figurează nici Marea Britanie (cu mai puțin de 1,5 miliarde euro și 2,5% din total ISD) și nici SUA (de-abia pe locul 13, alături de Cehia, cu ceva mai mult de 1 miliard și o pondere de 1,8%). O explicație ar fi faptul că Olanda și Austria funcționează în multe cazuri doar ca bază de plecare pentru concernele străine din alte țări mai mari.

În 2013, sumele catalogate drept investiţiile greenfield ( de la zero) și cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 112 respectiv 152 milioane euro, însumând mai puțin de o zecime din total. Partea reprezentată de dezvoltările de firme (1.391 milioane euro, respectiv 50,3% din participaţii) și de restructurările de firme (1.109 milioane euro, adică 40,1% din participaţii).

Investițiile străine în întreprinderile greenfield ( pornite de la zero) au însumat la 31 decembrie 2013 suma de 28.801 milioane euro, adică 48% din total ISD. Ramurile economice cu cele mai mari ponderi ale banilor dirijați către astfel de întreprinderi sunt comerțul (78%), construcțiile și tranzacțiile imobliare (63,3%) și industria prelucrătoare (51,9%).

Contribuția întreprinderilor realizate ca investiţie străină directă la comerțul exterior al României a fost determinantă ( 70,9% la export și 64,5% la import). De remarcat că industria prelucrătoare a adus anul trecut în țară pe sold cam șase miliarde de euro, bani care au fost utilizați integral în comerț, rezultând un mic deficit comercial pe zona acestui tip de întreprinderi.

Click pentru mărire

Din primele date publicate nu rezultă în ce condiții s-au valorificat produsele realizate de industria prelucrătoare și la ce prețuri s-au importat produsele din comerț (raportul detaliat va apare după 15 octombrie 2014). Oricum, ne-am racordat la circuitele economice mondiale în condiții de echilibru macroeconomic iar finanțarea străină a asigurat suficiente locuri de muncă pentru a putea importa bunuri corespunzătoare unui nivel de trai occidental.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Costul finanțării statului – la un nou maxim: Politici interne, fără a ține cont de conjuncturile externe:

Adrian N Ionescu

Pe piaţa titlurilor de stat româneşti, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat cu cinci puncte bază, săptămâna aceasta, până la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis somează coaliția de guvernare să clarifice definitiv intenția legată de Pilonul 2 de pensii

Vladimir Ionescu

După apariția unui document care vorbea despre suspendarea pentru șase luni a plăților la Pilonul II de pensii, președintele Klaus Iohannis a „somat” guvernul „să-și… Mai mult

Stiri

11 companii sunt interesate să transporte gaze naturale din România în Ucraina

Vladimir Ionescu

Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz,… Mai mult

Stiri

Judecătoarea Elena Pușcaș, acuzată de luare de mită, a fost suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Secţia pentru judecători a Consilului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus luni suspendarea din funcţia de judecător a Elena Burlan-Puşcaş, de la Tribunalul Bucureşti, acuzată… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica vrea să cumpere parcuri eoliene în România şi alte companii energetice în regiune

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica analizează oportunităţile de a achiziţiona parcuri eoliene şi fotovoltaice în ţară, precum şi alte companii energetice în afara graniţelor, a declarat, luni, directorul general al… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii: RBL cere autorităților să nu distrugă singura reformă care a rezistat la alternanța de putere politică în România

Adrian N Ionescu

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităţilor să respecte promisiunea de a creşte contribuţiile la Pilonul 2 la nivelul prevăzut de lege (6%) şi, astfel,… Mai mult

Stiri

Antonio Tajani: Livestream de la discuțiile de marți cu Mark Zuckerberg

Iulian Soare

Întâlnirea CEO Facebook, Mark Zuckerberg, cu o serie de europarlamentari va fi marți transmisă live, a anunțat pe Tweeter președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, transmite… Mai mult