Investiţiile străine directe în România au ajuns la 60 miliarde de euro. Repartizarea lor și efectele

de Marin Pana | 5.1.2015 .

Investiţiile străine directe (ISD) totale, realizate până la 31 decembrie 2013 au ajuns la circa 60 miliarde euro, potrivit cercetării statistice întreprinse în colaborare de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Din această sumă, cam două treimi reprezintă aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor cu investiție străină rezidente în România și o treime creditul net primit de la investitorii străini.

Click pentru mărire

Contrar unor clișee vehiculate public, investițiile cele mai mari s-au făcut în industria prelucrătoare (31,1%), urmată la mare distanță de sectorul financiar și asigurări (14,2%) și, cu ponderi aproape egale, de comerț (11,2%) și producția de energie electrică, gaze şi apă (11,1%).

Construcțiile s-au mai apropiat de pragul de 10%, în timp ce coumnicațiile și tehnologia informației au adunat doar ceva mai mult de patru miliarde euro sau aproape șapte procente din total. Pe zonele critice de agricultură, silvicultură și pescuit (2,1%) și hoteluri și restaurante (0,6%), ISD au fost mult necesar și potențialul dat de condițiile locale.

Click pentru mărire

În industria prelucrătoare, în pofida reducerii importante a capacităților de producție la nivel național și a deficitului cronic din comerțul exterior cu produse de profil, pe primul loc a rămas (încă) segmentul de prelucrare a ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (5,9% din total ISD) dar a devansat industria mijloacelor de transport (5,7%), aflată în expansiune.

Producția de alimente, băuturi şi tutun (4% din totalul ISD) a venit puternic din urmă în ultmii ani ( echilibrând din ce mai mult schimburile de acest tip cu exteriorul) și s-a apropiat de sectorul metalurgic (4,1%), actualmente în pierdere de viteză. De remarcat plasarea de-abia pe locul șase a ISD în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, deși exporturile merg bine, și reculul până pe locul 9 din fabricarea de textile, confecţii şi pielărie, unde ISD cumulate nu au atins nici măcar pragul un miliard de euro.

Click pentru mărire

Un indicator important pentru perspectiva de viitor îl reprezintă imobilizările corporale şi necorporale, care au înregistrat un sold la finele anului trecut de 29.431 milioane euro, respectiv 49,0% din soldul total al ISD. Acest indicator arată un grad semnificativ de stabilitate a investiţiei străine directe, implicit continuitate în procesele de producție și servicii asigurate de firmele cu capital străin.

Din păcate, ISD s-au concentrat puternic pe zona Capitalei, regiunea de dezvoltare București-Ilfov cumlând 61,4% din total și la mare distanță de procentajele următoare (8,6% în regiunea Centru și 7,7% în regiunea Sud-Muntenia. Prin contrast, cea mai săracă parte a României, regiunea de Nord-Est a atras doar 2,8% din ISD, ceea ce a contribuit la creșterea decalajelor de dezvoltare în profil regional. Situația este ameliorată de faptul că statistica s-a făcut după sediul social, care nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

Primele cinci ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2013 au fost: Olanda (24,4%), Austria (19,1 %), Germania (11,2%) și Franţa (7,6%) și Italia (4,7%). Între primii zece investitori, nu figurează nici Marea Britanie (cu mai puțin de 1,5 miliarde euro și 2,5% din total ISD) și nici SUA (de-abia pe locul 13, alături de Cehia, cu ceva mai mult de 1 miliard și o pondere de 1,8%). O explicație ar fi faptul că Olanda și Austria funcționează în multe cazuri doar ca bază de plecare pentru concernele străine din alte țări mai mari.

În 2013, sumele catalogate drept investiţiile greenfield ( de la zero) și cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 112 respectiv 152 milioane euro, însumând mai puțin de o zecime din total. Partea reprezentată de dezvoltările de firme (1.391 milioane euro, respectiv 50,3% din participaţii) și de restructurările de firme (1.109 milioane euro, adică 40,1% din participaţii).

Investițiile străine în întreprinderile greenfield ( pornite de la zero) au însumat la 31 decembrie 2013 suma de 28.801 milioane euro, adică 48% din total ISD. Ramurile economice cu cele mai mari ponderi ale banilor dirijați către astfel de întreprinderi sunt comerțul (78%), construcțiile și tranzacțiile imobliare (63,3%) și industria prelucrătoare (51,9%).

Contribuția întreprinderilor realizate ca investiţie străină directă la comerțul exterior al României a fost determinantă ( 70,9% la export și 64,5% la import). De remarcat că industria prelucrătoare a adus anul trecut în țară pe sold cam șase miliarde de euro, bani care au fost utilizați integral în comerț, rezultând un mic deficit comercial pe zona acestui tip de întreprinderi.

Click pentru mărire

Din primele date publicate nu rezultă în ce condiții s-au valorificat produsele realizate de industria prelucrătoare și la ce prețuri s-au importat produsele din comerț (raportul detaliat va apare după 15 octombrie 2014). Oricum, ne-am racordat la circuitele economice mondiale în condiții de echilibru macroeconomic iar finanțarea străină a asigurat suficiente locuri de muncă pentru a putea importa bunuri corespunzătoare unui nivel de trai occidental.

Publicat la data de 5.1.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Proiect bizar: Imunitate totală pentru judecătorii CCR, în chiar ziua în care Instanța supremă a trimis la Curte ”Dosarul Bombonica”. Consiliul Legislativ: S-ar institui o imunitate fără consacrare constituțională

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil un proiect de lege ce extinde imunitatea judecătorilor de la Curtea Constituțională. Dacă proiectul inițiat de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A sosit și ziua / Marea Britanie face primul pas afară din UE: Liniile roșii impuse de Parlamentul European pentru următorii 2 ani de negocieri

Parlamentul European va respinge orice fel de acord Brexit dacă Londra va împiedica cetățenii europeni care se mută în Marea Britanie în următorii doi...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Consiliul Fiscal: Funcționarii români au cele mai mari salarii raportate la salariul mediu, din Europa Centrală și de Est

Salariile funcționarilor publici români sunt cu 56% mai mari decât salariul mediu pe economie, ceea ce face ca raportul dintre cele două tipuri de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei. Pe cât de clar este conceptul, pe...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile

România are o masă critică de cel mult 59.000 de companii (cam 10% din total), care au capacitatea de a face față la adoptarea euro,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română