Investiţiile străine directe în România au ajuns la 60 miliarde de euro. Repartizarea lor și efectele

de Marin Pana | 5.1.2015 .

Investiţiile străine directe (ISD) totale, realizate până la 31 decembrie 2013 au ajuns la circa 60 miliarde euro, potrivit cercetării statistice întreprinse în colaborare de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică. Din această sumă, cam două treimi reprezintă aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor cu investiție străină rezidente în România și o treime creditul net primit de la investitorii străini.

Click pentru mărire

Contrar unor clișee vehiculate public, investițiile cele mai mari s-au făcut în industria prelucrătoare (31,1%), urmată la mare distanță de sectorul financiar și asigurări (14,2%) și, cu ponderi aproape egale, de comerț (11,2%) și producția de energie electrică, gaze şi apă (11,1%).

Construcțiile s-au mai apropiat de pragul de 10%, în timp ce coumnicațiile și tehnologia informației au adunat doar ceva mai mult de patru miliarde euro sau aproape șapte procente din total. Pe zonele critice de agricultură, silvicultură și pescuit (2,1%) și hoteluri și restaurante (0,6%), ISD au fost mult necesar și potențialul dat de condițiile locale.

Click pentru mărire

În industria prelucrătoare, în pofida reducerii importante a capacităților de producție la nivel național și a deficitului cronic din comerțul exterior cu produse de profil, pe primul loc a rămas (încă) segmentul de prelucrare a ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (5,9% din total ISD) dar a devansat industria mijloacelor de transport (5,7%), aflată în expansiune.

Producția de alimente, băuturi şi tutun (4% din totalul ISD) a venit puternic din urmă în ultmii ani ( echilibrând din ce mai mult schimburile de acest tip cu exteriorul) și s-a apropiat de sectorul metalurgic (4,1%), actualmente în pierdere de viteză. De remarcat plasarea de-abia pe locul șase a ISD în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, deși exporturile merg bine, și reculul până pe locul 9 din fabricarea de textile, confecţii şi pielărie, unde ISD cumulate nu au atins nici măcar pragul un miliard de euro.

Click pentru mărire

Un indicator important pentru perspectiva de viitor îl reprezintă imobilizările corporale şi necorporale, care au înregistrat un sold la finele anului trecut de 29.431 milioane euro, respectiv 49,0% din soldul total al ISD. Acest indicator arată un grad semnificativ de stabilitate a investiţiei străine directe, implicit continuitate în procesele de producție și servicii asigurate de firmele cu capital străin.

Din păcate, ISD s-au concentrat puternic pe zona Capitalei, regiunea de dezvoltare București-Ilfov cumlând 61,4% din total și la mare distanță de procentajele următoare (8,6% în regiunea Centru și 7,7% în regiunea Sud-Muntenia. Prin contrast, cea mai săracă parte a României, regiunea de Nord-Est a atras doar 2,8% din ISD, ceea ce a contribuit la creșterea decalajelor de dezvoltare în profil regional. Situația este ameliorată de faptul că statistica s-a făcut după sediul social, care nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

Primele cinci ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2013 au fost: Olanda (24,4%), Austria (19,1 %), Germania (11,2%) și Franţa (7,6%) și Italia (4,7%). Între primii zece investitori, nu figurează nici Marea Britanie (cu mai puțin de 1,5 miliarde euro și 2,5% din total ISD) și nici SUA (de-abia pe locul 13, alături de Cehia, cu ceva mai mult de 1 miliard și o pondere de 1,8%). O explicație ar fi faptul că Olanda și Austria funcționează în multe cazuri doar ca bază de plecare pentru concernele străine din alte țări mai mari.

În 2013, sumele catalogate drept investiţiile greenfield ( de la zero) și cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 112 respectiv 152 milioane euro, însumând mai puțin de o zecime din total. Partea reprezentată de dezvoltările de firme (1.391 milioane euro, respectiv 50,3% din participaţii) și de restructurările de firme (1.109 milioane euro, adică 40,1% din participaţii).

Investițiile străine în întreprinderile greenfield ( pornite de la zero) au însumat la 31 decembrie 2013 suma de 28.801 milioane euro, adică 48% din total ISD. Ramurile economice cu cele mai mari ponderi ale banilor dirijați către astfel de întreprinderi sunt comerțul (78%), construcțiile și tranzacțiile imobliare (63,3%) și industria prelucrătoare (51,9%).

Contribuția întreprinderilor realizate ca investiţie străină directă la comerțul exterior al României a fost determinantă ( 70,9% la export și 64,5% la import). De remarcat că industria prelucrătoare a adus anul trecut în țară pe sold cam șase miliarde de euro, bani care au fost utilizați integral în comerț, rezultând un mic deficit comercial pe zona acestui tip de întreprinderi.

Click pentru mărire

Din primele date publicate nu rezultă în ce condiții s-au valorificat produsele realizate de industria prelucrătoare și la ce prețuri s-au importat produsele din comerț (raportul detaliat va apare după 15 octombrie 2014). Oricum, ne-am racordat la circuitele economice mondiale în condiții de echilibru macroeconomic iar finanțarea străină a asigurat suficiente locuri de muncă pentru a putea importa bunuri corespunzătoare unui nivel de trai occidental.

Publicat la data de 5.1.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română