Investițiile străine directe au generat până acum circa 25% din locurile de muncă din România, potrivit datelor INS și calculelor efectuate de BNR. Cifra de afaceri a firmelor cu capital străin a însumat aproximativ 60% din cea totală pe economie iar valoarea adăugată brută ( VAB) în aceste firme s-a apropiat de 40% la nivel național.
Se poate observa că majoritatea locurilor de muncă din industria prelucrătoare, tehnologia informației și comunicații au fost create pe baza investițiilor străine directe. Contrar aparențelor creeate de prezența marilor rețele de magazine transnaționale în centrele urbane, doar ceva mai mult de o cincime din locurile de muncă din comerț li se datorează.
Situația se prezintă și mai slab în domeniul hotelurilor și restaurantelor, unde o prezență mai consistentă a capitalului străin decât cei 15% consemnați oficial ar fi fost de natură să dezvolte un sector cu potențial încă departe de a fi complet exploatat și să genereze concurența necesară unor servicii mai bune. În transporturi, procentajul este și mai scăzut, dar în acest domeniu efectele au fost mai degrabă pozitive pentru balanța de plăți.
În pofida reducerii substanțiale a nivelului investițiilor străine, de la circa 9,5 miliarde euro în 2008 până la 2,1 miliarde în 2012 (nivel apropat de cel consemnat în 2010 și 2011), numărul locurilor de muncă din firmele ISD a sporit în 2012 cu aproape 30 de mii. Creșterea a fost concentrată pe segmentele de construcții, activități profesionale și IT, în timp ce industria prelucrătoare a marcat un ușor recul de o mie de persoane.
În context, trebuie precizat că investițiile în noi tehnologii și utilaje nu creează neapărat noi locuri de muncă ci este posibil chiar să scadă numărul acestora deși îmbunătățesc calitatea slujbelor oferite. Mai degrabă, noile locuri de muncă apar în domenii aflate în expansiune, dar în care nivelul tehnologic rămâne staționar.
Foarte important pentru creșterea nivelului de trai și reducerea decalajelor față de Occident, cifra de afaceri pe salariat și productivitatea muncii pe salariat sunt net superioare în firmele creeate cu investiții străine. Cele mai pronunțate diferențe se manifestă, însă, nu în industria prelucrătoare ci în construcții, comerț, hoteluri și restaurante.
Este o situație care ridică semne de întrebare nu atât în privința forței financiare a antreprenorilor autohtoni cât a capacității manageriale. Asta deoarece , paradoxal, nu avem de-a face cu domenii high-tech ci cu domenii în care primează supravegherea, logistica și, în general, organizarea mai bună a activității.
În ce privește evoluția din ultimii ani ( motiv pentru care apare și situația unor indicatori pe 2012), se vădește o reducere per total a cifrei de afaceri pe salariat în firmele ISD, reducere concentrată pe zona de comerț, construcții și transporturi. În schimb, situația s-a îmbunătățit semnificativ în industria prelucrătoare, IT, hoteluri și restaurante.
