Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

de Victor Bratu | 6.7.2016 .

Adam Kowalczyk profiloweLucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele din Est, așteaptă deciziile militare și politice din partea aliaților, în fața unei Rusii care a mai făcut, cu tancurile, un pas spre Vest.

Diplomația poloneză constituie un exemplu de pregătire atentă a unui eveniment major, iar Adam Kowalczyk (foto), director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice din Polonia, a fost direct implicat în acest proces.

În ciuda tuturor semnalelor că Alianța va lua măsuri să menite să reasigure în primul rând granița de Nord-Est a NATO cu Rusia, Polonia dorește ”mai multă Alianță”-  dă de înțeles, în interviul acordat cursdeguvernare.ro, Adam Kowalczyk.

***

De la Summitul din Țara Galilor la Varșovia: Forța de Reacție a NATO în zonă a crescut de la 13.000 la 40.000 de militari

cursdeguvernare.ro: Summit-ul NATO din Țara Galilor a adus conceptul Readiness Action Plan. Cum privește Polonia modul în care a fost implementat acesta?

Adam Kowalczyk: Europa a fost și este obligată, în baza Readiness Action Plan, să furnizeze răspunsuri complexe – discutăm de măsurile de reasigurare menite să sporească prezența Alianței pe Flancul Estic prin acțiuni terestre, navale și aeriene, cum ar fi misiunile de patrulă aeriană desfășurate în regiunea Baltică.

Măsurile imediate au mai inclus misiunile NATO AWACS de supraveghere a spațiului aerian a statelor de pe Flancul de Est sau patrulele maritime.

Cel mai important însă, NATO a crescut prezența trupelor care participă la exerciții sau efectuează stagii de antrenament în statele estice.

Pe de altă parte, NATO este în plin proces de implementare al măsurilor adaptive, schimbări pe termen lung în ceea ce privește comanda și trupele. Un exemplu de măsură adaptivă deja îndeplinită potrivit planului este decizia de îmbunătățire semnificativă a Forței de Reacție a NATO (NRF). În ultimul an, dimensiunea NRF a crescut de la 13.000 de soldați la 40.000, întărindu-se astfel trupele componente ale Alianței.

Suplimentar, vârful de lance al Alianței- Very High Readiness Joint Task Force, VJTF- este compus acum din aproximativ 20.000 de militari, dintre care 5.000 trupe terestre deplin operative și gata de deplasare rapidă.

Pe lângă VJTF, 8 Unități de Integrare NATO au fost constituite pe Flancul de Est. Acestea sunt responsabile cu consolidarea cooperării și coordonării aliaților și cu desfășurarea forțelor. Fiecare dintre cele 8 unități are un personal de 40 de oameni, jumătate fiind asigurat de statul gazdă.

Unitățile de Integrare sunt deja stabilite în Polonia, România, Bulgaria și Statele Baltice. Unitățile din Ungaria și din Slovacia sunt programate să devină operaționale până la sfârșitul anului.

Suplimentar, o schimbare semnificativă a fost adusă Corpului Multinațional Nord-Est din Szczecin, Polonia. Până recent, trupele din Szczecin se aflau la un nivel scăzut de reacție, adică ar fi durat cam 180 de zile până să fie gata de detașare. În prezent, nivelul de reacție a fost ridicat la înalt, iar rolul acestuia ca hub regional de cooperare a fost îmbunătățit.

Am înțeles îngrijorările Flancului Sudic și am acționat. Ne așteptăm să fim și noi înțeleși

cursdeguvernare.ro: În pregătirea summit-ului de la Varșovia, diplomația poloneză a derulat un important proiect de consultare internațională. Ați constatat că există o viziune comună asupra căilor și mijloacelor de asigurare a securității comune?

Adam Kowalczyk: Este mai presus de dubiu că împărtășirea acelorași interese și viziuni de către toți membrii organizației este imposibilă.

NATO, la fel ca Uniunea Europeană, este o platformă adecvată, capabilă să reducă costurile aliaților și să asigure un compromis acceptabil pentru toți actorii. Este evident că percepția amenințării este influențată de mulți factori, nu doar de poziționare geo-politică, dar și de experiența istorică, cultură sau factori sociali.

În opinia mea, este perfect natural la Spania, Italia sau Franța să fie interesate de provocările care apar pe Flancul Sudic, iar Polonia și Statele Baltice să fie preocupate în primnul rând de amenințările care apar din Est.

În orice caz, pentru a atinge un nivel suficient de securitate pentru toți membri NATO avem nevoie să atingem o reală îmbunătățire a capacităților militare măsurabile și a potențialului de apărare.

Vreau să subliniez că Varșovia susține în totalitate conceptul NATO ”360 de grade”, care presupune întărirea Flancului Estic al NATO dar și a celui Sudic. Acest concept va permite Alianței să răspundă celor mai presante provocări resimțite de aliații din sud ai Poloniei.

Polonia deja a acționat în acest sens și a trimis fregata de clasă ORP Gen. T. Kosciuszko în Marea Egee, împreună cu 4 avioane de vânătoare F16 care vor îndeplini misiuni NATO de patrulă și de recunoaștere în regiune.

Polonia a mai decis să trimită un grup de Forțe Speciale care să participe la antrenarea trupelor din Iraq.

În esență, înțelegem pe deplin diferitele opinii cu privire la diversitatea vectorilor de amenințare la adresa securității, dar ne așteptăm ca și aliații să înțeleagă punctele noastre de vedere și, mai important, preocupările noastre.

Diplomația nu funcționează în relația cu Rusia

cursdeguvernare.ro: Statele din Flancul Estic par să privească diferit față de altele modalitățile de răspuns la amenințările din Est. Credeți într-un plus de eficiență al unei abordări diplomatice față de Rusia?

Adam Kowalczyk: Consider că trebuie găsit un tip complet de abordare al relațiilor cu Federația Rusă. Asta înseamnă, în primul rând, că avem nevoie de consolidarea capacităților de apărare. Chiar dacă militează pentru întărirea NATO, Polonia susține simultan derularea dialogului politic cu Rusia pentru a evita escaladarea suplimentară a tensiunilor în relația NATO-Rusia.

NATO ar trebui să decidă asupra unui nou ”modus operandi” ca răspuns la schimbările semnificative din arhitectura europeană de securitate, schimbări generate de recentele acțiuni ilegale și agresive ale Rusiei.

Din nefericire, până în prezent nu am sesizat vreun rezultat pozitiv real al dialogului cu autoritățile ruse. Kremlinul, de exemplu, nu arată decizie politică pentru implementarea acordurilor de la Minsk.

Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, partenerii din Vest să nu uite asta

cursdeguvernare.ro: Luna aceasta, reprezentantul diplomației germane a afirmat că acțiunile NATO alimentează tensiunile în relația cu Rusia. Cum priviți această declarație?

Adam Kowalczyk: Sunt în profund dezacord cu această poziție. Personal, consider că astfel de declarații sunt nocive, dăunătoare și periculoase pentru aliații din Est ai Germaniei. Din fericire, pare că abordarea oficială a cancelarului Merkel este diferită.

Trebuie să ne amintim permanent că noi nu facem altceva decât să răspundem acum unor politici și acțiuni agresive anterioare ale Rusiei.

Cred că merită să amintim că, în ultimul an, Rusia a efectuat multe exerciții militare, la care au participat peste 100.000 de militari și echipamente grele.

Mai mult, unul dintre exerciții a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei. Ar fi bine ca partenerii noștri din Vest să nu uite aceste detalii.

Necesarul pe Flancul de Est ar fi de 7-13 brigăzi. Scutul nu face parte din planul de consolidare

cursdeguvernare.ro: Vor fi Polonia și Statele Baltice în siguranță după formalizarea deciziei de amplasare a celor 4 batalioane NATO în aceste țări?

Adam Kowalczyk: Potrivit simulărilor militare derulate de Centrul Național pentru Studii Strategice și de Centrul pentru Evaluări Strategice și Bugetare, dar și de RAND Corporation, este nevoie de amplasarea a 7 până la 13 brigăzi, pe întreg Flancul Estic, pentru a proteja statele din zonă în situația unei potențiale agresiuni din partea Rusiei.

Neoficial, știm că o brigadă mecanizată americană și 4 batalioane vor fi amplasate pe Flancul Estic. Din punct de vedere militar, nu putem considera această decizie drept una care va schimba neapărat regulile jocului, dar, cu siguranță, va influența situația geo=politică a statelor din Europa de Est.

cursdeguvernare.ro: Polonia va avea și scutul antirachetă…

Adam Kowalczyk: În ceea ce privește scutul antirachetă, chiar dacă ar fi pe deplin operațional, acesta nu apără statele estice ale NATO de eventuale lovituri ale Federației Ruse. Deci,  noi nu considerăm scutul ca făcând parte din planul de consolidare al Flancului Estic.

O parte a trupelor NATO va fi relocată în sud-est. De armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră

cursdeguvernare.ro: România a insistat asupra potențialului pericol de debalansare a capacităților de apărare pe Flancul Estic. Credeți că mesajul României va avea ecou la Varșovia?

Adam Kowalczyk: Cred că NATO trebuie să găsească răspunsul potrivit și pentru zona de Sud-Est a Flancului. După anexarea ilegală a Crimeii și din cauza procesului rapid de modernizare al forțelor aeriene ale Federației Ruse suntem în fața unei arhitecturi de securitate complet noi în regiunea Mării Negre.

Cred că o parte a trupelor NATO va fi relocate în Flancul Sud-Estic.

cursdeguvernare.ro: Există o dezbatere legată de prezența NATO în Marea Neagră. Credeți că NATO trebuie să se implice mai mult aici?

Adam Kowalczyk: Așa cum a menționat, noua arhitectură de securitate din zona Mării Negre obligă NATO să facă pași în direcția rezolvării acestei chestiuni. Din punctul meu de vedere, măsurile de întărire a Alianței ar trebui să conțină măsuri de tipul unei flote permanente la Marea Neagră.

Una dintre marile provocări în ceea ce privește această porțiune a Flancului de Est al NATO este lipsa unei viziuni comune în legătură cu potențialele amenințări cu care se confruntă zona. Consider că armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei vor fi cruciale pentru poziționarea NATO în această zonă.

Crearea unui Schengen militar este crucială

cursdeguvernare.ro: Generalul Ben Hodges a propus recent crearea unui ”Schengen militar”. Este subiectul pe agenda reuniunii de la Varșovia?

Adam Kowalczyk: Crearea unei așa-numite zone Schengen pentru trupe, armament și echipamente militare NATO este crucială și subiectul va fi discutat în viitorul apropiat. Cred că primii pași în această direcție vor trebui făcuți la Summit-ul de la Varșovia.

Timpul de reacție este un factor critic în cazul unui potențial conflict. Procesul curent de dezbatere și de decizie din anumite state membre NATO este cu siguranță mult prea încet pentru a genera o reacție adecvată, indiferent de flanc.

În primul stadiu, acest mecanism ar trebui stabilit la nivel politic, dar aspectele ce țin de legislație, logistică sau de infrastructură nu trebuie neglijate.

Schengenul militar poate fi creat numai pe baza voinței comune a statelor membre NATO.

Nu există suficientă voință politică pentru a deschide ușile, Ucraina și Georgia vor fi dezamăgite

cursdeguvernare.ro: Cum vede Polonia viitorul NATO?

Adam Kowalczyk: Singurul mod rațional de funcționare al NATO în viitor este să revină la începuturi, să redevină acel organism esențial de apărare colectivă, să nu fie doar unul de securitate colectivă. Cred, de exemplu, că un pas semnificativ l-ar constitui implementarea unui instrument de descurajare reală, care să depășască conceptul de reasigurare.

Arhitectura de securitate globală, nu doar cea europeană, s-a schimbat dramatic de curând. NATO trebuie să înțeleagă toate noile circumstanțe de securitate într-un context global, mai ales pe cele din zona post-sovietică. Comunitatea Occidentală trebuie să fie pregătită să abordeze toate aceste noi provocări. Trebuie să înțelegem că pauza geo-politică și pacea care au durat din 1991 până de curând nu mai sunt  la îndemână. Azi, singura opțiune este să ne adaptăm rapid noilor realități.

cursdeguvernare.ro: Această adaptare presupune continuarea procesului de extindere a Alianței?

Adam Kowalczyk: Din perspectivă estică, nu văd cu s-ar putea exinde NATO în viitorul apropiat. Nu cred că există suficientă voință politică la Berlin, Paris, Roma, nici chiar la Washington, pentru a deschide ușile Alianței pentru Ucraina sau pentru Georgia. Admit, cu sinceritate, că la summit-ul de la Varșovia nu cred că li se vor înmâna Kievului sau Tibilisi planurile de acțiune Memberships Action Plans.

Principala întrebare este însă: sunt pe masă alte opțiuni semnificative sau alternative în ceea ce privește procesul lor de integrare în Alianța Nor-Atlantică? Nu sunt optimist în legătură cu răspunsul.

Cred că summit-ul care urmează vor dezamăgi atât cetățenii cât și autoritățile din Georgia și din Ucraina….

********

Adam Kowalczyk este director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice. Anterior, a lucrat ca expert al Fundației pentru Diplomație și Politici și al Fundației Energie pentru Europa.

Domeniile sale de specializare sunt politicile poloneze de securitate și  diplomatice, securitate în Europa de Est, relațiile Polono-Ruse și Ucrainene și politicile de apărare NATO.

Adam Kowalczyk este absolvent de Ștințe Politice și Studii Euroasiatice la Institutul de Științe Politice din cadrul Universității Varșovia. În prezent, lucrează la Teza de Doctorat pe tema factorilor externi determinanți în materie de securitate a Poloniei.

Publicat la data de 6.7.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu – Bogdan Olteanu / Politicile din spatele economiei reale ; Reformele structurale de dincolo de aderarea la euro ; Acordurile cu FMI ; Creditarea: relaxare, sau? ; De ce și când tace BNR

Explicațiile BNR într-un an greu: cu noul Cod Fiscal și efectele pe indicatorii macro, cu constrângeri europene privind politicile de creditare, cu zig-zag-urile capitalurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română