Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Interviu Răsvan Radu – UniCredit / Actualele motoare de creștere nu se împrumută de la bănci * Și statul face deleverage * E nevoie de depolitizarea economiei

de Cristian Grosu 10.12.2013

Când va reporni creditarea economiei, când va reporni economia și în ce măsură creșterea economică a României este suficient de mare încât să dea scânteia acestei ”combustii”?

Un bancher, Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank – despre rezervele băncilor, pentru care creșterea economică înseamnă ceva puțin diferit față de cifrele din statistici. (Redacția)

Cursdeguvernare.ro : Domnul Nicolae Cinteză, de la BNR, spunea săptămâna trecută că, deşi a fost scăzută dobânda de politică monetară, e greu de crezut că băncile vor relua creditarea economiei mai devreme de toamna anului viitor. De ce? Care este fenomenul?

Răsvan Radu : Din punctul nostru de vedere, economia nu oferă suficiente surse de creştere, iar cererea solvabilă din piaţă nu este suficient de mare pentru a asigura creşterea creditării. Afirm acest lucru și pentru că noi am crescut volumul creditării.

În acest an, când nu am mai găsit cererea de credite suficientă pe anumite segmente, am achiziţionat un portofoliu, pe cel de persoane fizice de la RBS. Tocmai pentru că noi avem capital de creştere şi credem că trebuie să facem acest lucru.
Altfel, costul cu creditele neperformante este destul de ridicat.

Din perspectiva noastră, piaţa nu oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare economică, creşterea economică nu este suficient de mare pentru a asigura cererea de credite.

Dacă ne uităm, şi faţă de situația de acum câţiva ani, s-a ajuns la un nivel de credite neperformante de 22%. Acesta este nivelul de credite neperformante, căruia îi corespunde, în principiu, teoretic cel puţin, un grup de debitori pe care nu-i mai creditezi.

S-ar putea, în cazuri particulare să o faci, dar teoretic nu-i mai creditezi. Acestea sunt întârzieri la plată de peste 90 de zile.

Mai e un nivel mare de clienţi cu întârzieri mai mici – 30, 60 de zile. Deci câţi excluzi din start din numărul companiilor care ar putea atrage creditare? 30%?

Bun, în condiţiile în care excluzi undeva în jur de 25-30 la sută, observăm că, totuşi, creditarea nu a scăzut în termenii aceștia.

Numărul companiilor care pot atrage credite a scăzut dramatic. Cu, să zicem, 25%, din estimările pe care tocmai le-am formulat.

Asta înseamnă că, din start, numărul companiilor care pot accesa credite este cel mult la 75% din cât a fost înainte. Acum suntem în situaţia asta.

Motoarele de creștere ale economiei românești nu se împrumută de la bănci

Cursdeguvernare.ro : Toamna anului 2014, pe care oficialul BNR o dă ca start pentru repornirea creditării, se referă, deci, la aşteptări de creştere a economiei?

Răsvan Radu : Da, eu cred că în primul rând.

Cursdeguvernare.ro : Sau cheia e la bănci?

Răsvan Radu : Nu, eu nu găsesc cheia în niciun fel aflată la bănci. În general, sistemul bancar şi politica monetară nu sunt cei care pot genera creştere în primul rând. Ei vin după aceea.

Şi, dacă ne uităm şi pe plan european, observăm că din momentul în care creşterea economică a revenit durează două – trei trimestre până când creşte creditarea, scade şomajul şi așa mai departe.

Acum, vorbim şi de o creştere economică sustenabilă, pentru că, în România, dacă creşterea economică este de 1%, nu este suficient pentru a reporni economia, cu atât mai mult cu cât motoarele generatoare de creştere sunt exporturile şi agricultura.

Exporturile, vedem că sunt, în general, foarte punctuale, pe câteva companii foarte, foarte mari, care nu iau credite din România. De ce? Pentru că e mai scump. Ele se creditează în general, nici măcar de la bănci, de pe piaţa de capital sau de la societăţile-mamă.

Agricultura, iarăşi, pe lângă faptul că este în mare parte nefiscalizată, nu este beneficiar mare de credite, tocmai pentru că nu au nişte situaţii financiare pe care le pot pune pe masă. Vorbim de companiile mai mici. Fermele foarte mari, da. Dar companiile mici, mai puţin.

Şi, iarăşi, nu vedem că există, din păcate, societăţi de garantare sau alte facilităţi de acest tip foarte active, care în alte state funcţionează.

Nu doar băncile, ci și statul face deleverage

Cursdeguvernare.ro : Vă referiți la Fondul de Garantare, în sensul că o parte a economiei sau o parte din companii, cele creditabile, să fie garantate şi protejate de Fondul de Garantare al statului?

Răsvan Radu : Dacă privim modul în care funcţionează Fondul de Garantare FNGCIMM, de exemplu, observăm că sistemul bancar, în general, este nemulţumit de felul în care decurge relaţia cu FNCGIMM.

Cursdeguvernare.ro : De ce, ce i se reproșează concret Fondului?

Răsvan Radu : Pentru că băncile acordă credite, dar nu sunt plătite atunci când se realizează riscul. Capacitatea băncilor de a fi acoperite de această garanţie este foarte redusă. Din multe motive, Fondul nu plăteşte sau plăteşte cu foarte, foarte mare întârziere şi, practic, nu-şi realizează funcţia de bază.

Cursdguvernare.ro : Sunt motive obiective sau sunt chestiuni care ţin de funcţionalitate, de birocraţie?

Răsvan Radu : Depinde pe cine întrebaţi. Din punctul nostru de vedere, nu sunt măsuri obiective, pentru că, odată garanţia acordată şi evenimentul produs, ea trebuie acoperită.

Este suficient să vă uitaţi la coeficientul de plată, faţă de total evenimente produse şi veţi vedea că este infim.

Dacă vă uitaţi care este rata de clienţi neperformanţi din economie, cu întârzieri de peste 90 de zile, este aproape 22 la sută. Dar, de fapt, dacă luăm toate întârzierile, nu numai astea, şi istoric vorbind, dacă ne uităm la cât plăteşte Fondul este infim faţă de acest procent.
Ceea ce plăteşte Fondul este la câteva procente. Mici, mici de tot.

Şi aici vorbim de toată economia. Pe IMM, rata de neperformanţă este mult mai mare decât aceasta.

Cursdeguvernare.ro : La nivel declarativ, din cifrele prezentate statistic, Fondul pare să aibă acoperire.

Răsvan Radu : Da, dar ceea ce merge foarte bine, de fapt a mers, este că băncile au avut încredere şi au acordat credite pe baza garanţiei. Dar, acum când se ajunge la executare nu ne mai găsim tot acolo.

Pe de altă parte, vedem şi că investiţiile publice se reduc. Deci, şi statul se dezangajează din economie, nu numai sistemul bancar per ansamblu face deleverage, dar şi statul face deleverage, deci această tendință vine din mai multe părţi.

Faptul că şi statul face deleverage face ca şi volumul firmelor care se pot credita să scadă şi mai mult, pentru că băncile creditau pe baza riscului de stat.

În plus, nici legislaţia nu este foarte stabilă. Să luăm domeniul energetic. Vedem că am creditat pe baza unor parametri. Iar acum faptul că legislaţia este instabilă dă nesiguranţă.

Cursdeguvernare.ro : Cum percepeți această instabilitate – o expunere suplimentară a băncilor sau este doar un efort suplimentar al fimelor, dacă vorbim de companiile care s-au împrumutat pentru proiecte din energie?

Răsvan Radu : Este combinat. Noi nu am avut un impact negativ major până acum şi sperăm să nu avem.

Vedeți, pe de o parte, recunosc grija Guvernului de a nu mai acorda subvenţii în condiţiile în care totul se baza pe importuri. Dar, ceea ce cred că ar fi de bun augur ar fi să se acorde subvenţii pentru ceea ce este produs în ţară, să se încurajeze producţia în ţară. Pentru că era un domeniu în expansiune, iar pe noi piaţa energetică ne interesează.

Pe ansamblul ăsta, al faptului că pe total sistem nu cred că va creşte volumul creditelor acordate anul viitor, ponderea creditelor neperformante nu poate arăta mai bine. Dacă portofoliul de credite rămâne constant sau scade, în condiţiile în care economia încă nu a prins viteză, creşterea economică nu a prins viteză, ponderea creditelor neperformante va continua să atârne greu.

Cursdeguvernare.ro : Aveţi clienţi neperformanţi şi încercaţi cumva, fie să-i păsuiţi, fie să accesaţi zona de garantare a creditelor. Dar aveți și o politică adresată clienţilor buni?

Răsvan Radu : Da, în mod clar există o politică specifică clienţilor buni şi sunt abordaţi în funcţie de situaţia lor financiară, de proiecte.

Avantajele constau în faptul că-i cunoşti foarte bine, ai o istorie, ştii cum performează în piaţă. De aici şi felul în care sunt priviți de bancă, uşurinţa cu care se acordă creditul şi preţul la care se acordă creditul. Peste tot există asta.

Dar, şi la aceşti clienţi care au situaţii foarte bune, în general, vedem că cifra de afaceri se menţine constantă sau se reduce. Ei nu au nevoie de credite noi. De ce? Pentru că nu au desfacere în piaţă pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi atunci, la o cifră de afaceri mai mică, şi cererea de capital de lucru este mai mică, de credite.

Dacă ar exista oportunități reale, banii ar intra, nu ar ieși din țară

Cursdeguvernare.ro : Nicolae Cinteză mai vorbeşte despre ieşirea banilor spre băncile-mamă, fiind suspectate unele bănci că ar folosi mai degrabă bani ai deponenţilor, decât bani recuperaţi din credite și anunță că BNR va face o investigație în acest sens. Credeţi că BNR-ul va merge până la capăt şi vom vedea astfel de lucruri dezvăluite în mod public, cu bănci, nume, sume etc ?

Răsvan Radu : Nu, nu cred că este neapărat un lucru care impactează economia.

Sunt convins că, dacă ar exista creştere economică suficientă şi oportunităţi în piaţă ar veni bani mai mulţi decât ar ieşi. Dar, pe fondul lipsei de oportunităţi reale şi a scăderii nevoii de creditare se face loc mutării de capital în afară.

Cu atât mai mult, cu cât nici toate băncile nu pot fi tratate în acelaşi fel. Băncile sunt ca orice altă companie economică, unele o duc mai bine şi prosperă, altele o duc binişor, altele o duc un pic mai rău şi atunci trebuie să-și ia măsuri pentru a se reechilibra.

Una dintre aceste ar fi de a nu acorda credite noi, pentru că ar fi nevoie de capital nou. Şi aşa mai departe.

Dar, per ansamblu, pe piaţă, vă pot spune că nu există cerere suficientă. Noi am crescut mai mult din ce-am preluat de la alte bănci, decât din credite noi. Pentru că nu a există cerere de credite noi, solvabile.

Cursdeguvernare.ro : Vorbiți de creditele neperformante. Aţi putea să faceţi o comparaţie între 2013 şi 2014, pe de o parte, şi 2007 – 2008, anii cei mai buni: in ce măsură managementul riscului a modificat politica băncilor?

Răsvan Radu : S-a schimbat totul. Nu s-a schimbat doar politica de creditare, s-a schimbat tot mediul.

În primul rând s-a schimbat piaţa, în al doilea rând s-au schimbat cerinţele de reglementare, în al treilea rând s-au schimbat cerinţele de capital şi felul în care acţionarii privesc instituţiile bancare. În al patrulea rând, s-a schimbat mediul economic, nu mai e creştere economică rapidă, cum era în anii trecuţi, este creştere economică undeva în zona 1%, dacă nu cumva şi negativă, vorbind de anii anteriori.

S-a schimbat totul. drept urmare, s-au ajustat în interior şi politicile de risc, după cum s-au ajustat şi politicile de vânzări, şi politicile de personal, totul s-a schimbat.

Pot să vă zic din experienţa noastră, că focusul este tot pe atragere de clieţi noi, şi pe vânzări şi pe creştere. Dar, în mod clar, suntem mult mai atenţi la felul cum gestionăm riscurile.

Chiar și o creștere de 3%, dacă vine numai de la Dacia sau de la Ford, nu va genera mare lucru în creditare

Cursdeguvernare.ro : Vorbiţi de o creştere de 1%?

Răsvan Radu : 1% – 2%…

Cursdeguvernare.ro : O percepem fiecare din poziţia în care ne aflăm în economie. Sunt voci care spun că o creștere de 1,5 – 2% pentru România este curată stagnare. Care credeţi că ar fi creșterea necesară pentru ca deja sistemul bancar să urmeze economia?

Răsvan Radu : Este dificil de spus, pentru că nu este numai creşterea economică, ci și cererea şi calitatea, şi de unde vine cererea.

Iarăşi, am dat exemplu, dacă este o creştere de 3%, nu de 2% sau 1%, dar care vine numai din exporturi şi numai din Dacia, Ford şi așa mai departe, aceasta nu va genera mare lucru în creditare, pentru că aceşti producători nu iau credite.

Iar cei aflaţi pe orizontală, iarăşi, sunt de multe ori tot companii care nu au neapărat nevoie de ele. Este nevoie de o creştere economică mai sustenabilă şi mai larg răspândită în sectoarele economice, care să genereze, în a doua fază, o creştere a consumului.

Cursdeguvernare.ro: E vorba de o schimbare a modelului de creştere?

Răsvan Radu : Da, e nevoie de investiţii. Atât investiţii publice, şi investiţii străine directe, cât şi investiţii autohtone. O creştere bazată pe investiţii.

Cursdeguvernare.ro : Faceţi parte din Comisia Trilaterală. E o poziţie care vă avantajează, faţă de alţi bancheri din piaţă, în a înţelege ce urmează să se întâmple în economia europeană şi în cea românească?

Răsvan Radu : Nu cred.

Cursdeguvernare.ro : Mă refer la faptul că aţi putea anticipa, într-un fel, unele fenomene, cum ar fi, de exemplu, faptul că banii nu se mai duc cu atâta entuziasm în economiile emergente, că cele care încep să absoarbă mai mult sunt economiile deazvoltate…

Răsvan Radu : Din zona privată pot veni investiţii străine directe.

Cursdeguvernare.ro : Şi asta este o problemă. Vedem că se duc în jos de 3 ani.

Răsvan Radu : Așa este. Creşterea economică a fost în România bazată pe investiţii străine directe şi, în general, pe fondurile atrase de afară, care au cam secat.

Eu zic că aici ar trebui făcut foarte mult, pentru a atrage fonduri de afară. În primul rând, fonduri europene, care vin practic, conform unei norme şi vin, practic, pe gratis. În al doilea rând, investiţii străine directe, care vin doar în condiţiile în care există un mediu economic stabil, legislativ stabil şi concurenţial. Care să încurajeze potenţialul de business.

Şi, în al treilea rând, pe baza acestora vor fi şi investiţii autohtone, pentru că în condiţiile în care văd oportunităţi investesc şi companiile autohtone.

Cursdeguvernare.ro : Despre fonduri europene. Sunt probleme – pe de o parte, maniera în care se aprobă proiectele, pe de altă parte – dezangajări şi suspendări la plată. Lucraţi cu companii implicate în acestea. Cum evoluează? Ce vedeţi pentru 2014, mai ales din perspectiva trecerii la un alt exerciţiu financiar, 2014 – 2020? Ce vă aşteptaţi de la 2014, din punctul ăsta de vedere?

Răsvan Radu : Aşteptăm cu foarte mare speranţă o schimbare a cadrului de reglementare a aplicaţiilor clienţilor la fonduri europene. În sensul îmbunătăţirii acestora. Şi există multe promisiuni în acest sens.

Cursdeguvernare.ro : În ce ar trebui să constea aceste îmbunătăţiri?

Răsvan Radu: În concentrarea autorităţilor de management într-un singur loc, în creşterea vitezei de procesare a aplicaţiilor, atunci când ajung la autorităţi.

În clarificarea unor situaţii care generează confuzii în procesul de atragere a fondurilor. În implicarea băncilor într-o măsură mult mai mare în fluxul de aprobare a dosarelor privind fondurile europene și așa mai departe.

Și într-o scădere a birocraţiei, şi se văd paşi în acest sens şi sunt multe promisiuni în acest sens, dar decisiv ar fi momentul trecerii la noul program, pentru că acolo se pot face schimbări majore.

Vorbim de noul cadru de reglementare. Este mult mai dificil să accelerezi lucrurile pe actualul cadru de reglementare şi este o mare oportunitate să poţi schimba acest cadru de reglementare, bazat pe o istorie care există, astfel încât lucrurile să meargă mult mai bine.

Dar este nevoie de voinţă politică.

Cursdeguvernare.ro : Încă nu s-a terminat povestea cu clauzele abuzive. S-a făcut reglementarea prin Ordonanța 50, dar problema a rămas în piaţă. Ce vă aşteptaţi să se întâmple la noi şi cum au rezolvat, dacă au avut probleme de genul ăsta, alte ţări?

Răsvan Radu : În alte ţări care, tot aşa, au aplicat această legislaţie pe baza prevederilor europene, s-au aplicat strict prevederile europene. Adică, de la momentul aplicării, mai departe, s-a mers pe noul cadru de reglementare. Dar nu au mers retroactiv, ci doar pe creditele acordate de atunci înainte. Şi, atunci, nicăieri nu a existat o problemă.

Numai la noi a existat această problemă şi există în continuare, şi sunt foarte multe confuzii generate de acea Ordonanţă 50, care a lăsat lucruri în coadă de peşte. De exemplu, nu a specificat exact cum se calculează dobânda referitoare la data acordării creditului, faţă de EURIBOR-ul de atunci, faţă de EURIBOR-ul de acum, se păstrează marja peste EURIBOR, se păstrează dobânda totală? Și așa mai departe.

Multe confuzii lăsate, de multe ori voit, în actul legislativ, tocmai pentru că ele nu pot fi reglementate în sensul în care se dorea.

Cursdeguvernare.ro : Ce înseamnă “sensul care se dorea”?

Răsvan Radu : Presupun că, în momentul în care s-a generat ordonanţa, s-a dorit ca băncile să acopere în totalitate costurile din urmă.

Dar, acest lucru era în mod clar forţat şi atunci s-a mers pe o situaţie de mijloc care a generat foarte multă confuzie, n-a ajutat nici clientul, pentru că toţi sunt în instanţă, şi nici băncile, care nu pot să-şi facă planuri şi sunt tot în instanţă.

Acum totul este la mâna instanţei, dar asta generează confuzii, pentru că interpretările sunt diferite, atât la instanţe diferite, cât şi în aceeaşi jurisdicţie, dar la instanţa ordinară, faţă de Curtea de Apel.

Cursdeguvernare.ro : Există un sistem creat, mă refer şi la banca dumneavoastră şi la alte bănci, o poziţionare faţă de această problemă? De genul, creăm un sistem de discuţie, de negociere. La un moment a ieşit guvernatorul Mugur Isărescu şi a spus: evitaţi să ajungeţi în instanţă şi încercaţi să discutaţi cu clientul.

Răsvan Radu: Acest lucru este, în general, făcut sistematic. Numai că aşteptările băncilor, nu se prea întâlnesc cu aşteptările clienţilor.

Clienţii au anumite aşteptări, create iniţial de cei care au venit cu Ordonanţa, băncile au alte aşteptări, bazate pe cadrul european şi pe ce s-a întâmplat, în general, în Europa.

E nevoie de depolitizarea economiei. De la Legea insolvenței ne așteptat la altceva

Cursdeguvernare.ro : Ce simţiţi nevoia să spuneţi în calitate de bancher şi de om care se uită cu atenţie în economie şi depinde de acea economie?

Răsvan Radu : Cred că se simte nevoia de un anumit compromis la nivel naţional şi de depolitizare a economiei, pentru ca lucurile să se îndrepte şi să meargă înainte în felul în care ni-l dorim noi. Separat complet de activitatea şi de luptele politice.

De asemenea, cred că este nevoie de o stabilitate mai mare a cadrului legislativ, pentru a crea predictibilitate, pentru a deveni competitivi în atragerea de investiţii străine.

Cursdeguvernare.ro : Vi s-a întâmplat vreodată să vă faceţi planuri luând în calcul toate riscurile și anticipând schimbările de legislație, și totuși să vă treziți că s-a întâmplat ceva brusc care a schimbat totul în ciuda anticipărilor?

Răsvan Radu : Da, de foarte multe ori, nu o dată. Vă dau exemplu Legea insolvenţei, care efectiv , în momentul în care a fost emisă ca şi ordonanţă de guvern, ne-a bulversat, pentru că ne aşteptam la cu totul altceva şi discuţiile erau în altă direcţie.

Cursdeguvernare.ro : La ce v-aţi aşteptat, vorbind de Legea Insolvenței? Care sunt diferenţele între aşteptările dumneavoastră, ale sistemului bancar, şi cum s-a pus problema în acele discuții?

Răsvan Radu : Nu m-aş referi la aşteptări punctuale, mă refer la cadrul de discuţie pe Legea insolvenței.

A existat un proiect, făcut împreună cu Banca Mondială, la care a participat sistemul bancar, a dat feed-back, se discuta, se negocia. Inclusiv o anumită perioadă de implementare, astfel încât să ai timp să-ți ajustezi atât procesele interne, cât şi relaţia cu sistemul juridic.

Lucrurile s-au schimbat peste noapte, practic, după care iar s-au schimbat peste noapte, în momentul în care a fost respinsă la Curtea Constituţională

Cursdeguvernare.ro : Care a fost acea schimbare care a apărut peste noapte atunci când a fost respinsă ordonanţa? Ordonanţa a fost respinsă din cauza a două prevederi cu dedicație, e drept, dar care nu-i afectau fondul.

Răsvan Radu : Ce ne afectează pe noi foarte tare, de exemplu, este poziţia statului în calitate de creditor privilegiat, faţă de alţi creditori, de cele mai multe ori garantaţi. Ca să ne referim la cazul nostru, faţă de sistemul bancar, în postura de creditor garantat. Aici, statul are o poziţie privilegiată şi sunt mai multe prevederi de genul ăsta.

Statul are posibilitatea de a-şi acoperi cu prioritate debitele.

Era un subiect în discuţie. Eu nu pot să spun ce se negocia şi nu ştiu ce intenţii ar fi avut Guvernul. Eu pot să spun că asta ne-a surprins în momentul în care a apărut. Pe lângă faptul că a apărut peste noapte.

Era absolut necesară schimbarea Codului insolvenţei. Sistemul bancar a cerut întotdeauna şi am fost foarte bucuroşi când Guvernul s-a arătat deschis să discute noul cadru de insolvenţă. Şi guvernul are foarte multă dreptate când spune că există foarte multe abuzuri, de firme care intră în insolvenţă şi nu-şi plătesc datoriile nici faţă de stat, nici faţă de sistemul bancar şi nici faţă de alt creditor, şi folosesc multe prevederi din actuala lege pentru a ajunge aici.

Şi este, iarăşi, foarte adevărat, că există multe companii care stau de ani şi ani de zile în insolvenţă, pentru că aşa e foarte comod şi nu-şi plătesc debitele către stat, bănci…

Da, era nevoie de o lege nouă. Dar era nevoie de ceva predictibil, atât ca orizont de implementare, cât şi din punct de vedere al conţinutului, pentru ca să ne putem face planurile, să ne ajustăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.12.2013

Un raspuns

  1. Dan Masca
    10.12.2013, 2:50 pm

    Sunt un client vechi si fidel al unicreditului 😉
    Unul dintre putinii, care ii poate da un raspuns domnului Rasvan Radu la problema ridicata de domnia sa :
    ” E nevoie de depolitizarea economiei.”

    Asa ceva nu se poate intimpla decit dupa niste ani de la schimbarea unei singure legi :
    http://blog.inmures.ro/2013/03/legea-142003-a-partidelor-partidelor-politice-si-necesitatea-modificarii-ei/

    Care lege in 2003 a fost schimbata si a facut ceea ce domnul Rasvan Radu nu si-ar dori sa se intimple in cazul legii societatilor comerciale pentru ca ar inchide si ar pleca sau ar face ceea ce fac actuali politicieni in parlament.

    De ce ?
    pentru ca daca un SRL sau un ONG, adica clientii de baza ai bancilor din Romania si din orice societate occidentala, ar trebui sa stringa 25000 de semnaturi din 18 judete pentru a putea sa se infiinteze, atunci citi clienti ar mai avea filialalele bancilor din Romania ?
    De aici pleaca si rezolvarea problemei : statul sa ofere conditii/sanse egale.

    Cine sa le ofere ? Parlamentul prin ai sai parlamentari alesi de 42% dintre alegatori, selectati din niste partide care nu au nici o concurenta pentru ca nu ai cum sa ceri pe bune 25000 de semnaturi din 18 judete sa pornesti miscari de la firul ierbii.

    Intr-o democratie partidele au nevoie de oameni, care sa priceapa ce inseamna neimplicarea statului si concurenta neloiala ce o face economicului.

    Alt studiu la final de postare, iar din acest studiu am extras <>
    fara democratie avem ce avem acum…

    http://blog.inmures.ro/2012/12/conditii-de-infiintare-a-partidelor-politice/

Lăsați un comentariu


Stiri

Regulamentul Camerei Deputaților, modificat de coaliția PSD-ALDE-UDMR- minorități: Opoziția este împiedicată să își mai susțină propunerile în plen

Victor Bratu

Comisia de regulament a Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri, cu 4 voturi ”pentru” şi 3 ”împotrivă” un raport de admitere a modificărilor propuse la regulamentul… Mai mult

Stiri

Senat / „Reorganizare prin desființare” a mai multor agenții și instituții din agricultură

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege prin care ar urma să fie supuse reorganizării Agenţia Domeniilor Statului, Agenţia… Mai mult

Stiri

Parlamentul European a aprobat majorarea Fondului European pentru Investiţii Strategice și extinderea până în 2020

Razvan Diaconu

Parlamentul European a aprobat majorarea până la 500 de miliarde de euro a resurselor pentru Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), lansat în 2015, la… Mai mult

Stiri

Statele NATO au extins cu 2 ani mandatul secretarului general Jens Stoltenberg

Victor Bratu

Statele membre NATO au decis marți să extindă mandatul secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, cu 2 ani, până în septembrie 2020. Într-o declarație a… Mai mult

Stiri

Estimările băncilor: Dobânzile vor crește și leul se va deprecia sub presiunea inflaționistă

Adrian N Ionescu

Analiştii bancari sunt convinşi că inflaţia şi reacţia pieţei monetare la accelerarea acesteia va obliga banca centrală să crească dobânda de politică monetară, acum de… Mai mult

Stiri

Coaliția de guvernare apasă accelerația – miercuri, vot final pe celelalte 2 legi modificate de Comisia Iordache

Razvan Diaconu

Comitetul liderilor de grupuri parlamentare a decis marţi să introducă pe ordinea de zi a plenului camerei Deputaţilor de miercuri celelalte două legi ale Justiţiei… Mai mult

Stiri

Creștere peste așteptări a inflației: 3,2% pe an în noiembrie. Limita maximă a intervalului țintit de BNR – în pericol

Adrian N Ionescu

Rata anuală a preţurile de consum a crescut până la 3,23%, în noiembrie, de la 2,6% în octombrie, potrivit unui raport al Institutului Naţional de… Mai mult