Interviu Radu Merica / Situația din Ungaria a creat în România o nișă pentru investițiile germane

de Claudiu Zamfir | 12.7.2013 .

Președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Radu Merica, spune că România trebuie să profite de măsurile economice ostile de la Budapesta, pentru a atrage investițiile germane care altfel s-ar fi orientat către Ungaria.

Autoritățile române trebuie, însă, să rezolve urgent 3 probleme majore care descurajează încă multe investiții germane.

Într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, șeful Camerei de Comerț Româno-Germane a enumerat cele 3 măsuri urgente pe care România ar trebui să le ia pentru atragerea investițiilor și a făcut o comparație între mediul investițional din Germania și cel din România.

cursdeguvernare.ro: România ocupă locul 72 în lume în clasamentul Doing Business 2013 întocmit de Banca Mondială. În jurul nostru, Ungaria este pe 54, Bulgaria pe 66, Polonia pe 55, Estonia pe 21. Cât de relevant este acest clasament pentru investitorii germani care se gândesc să vină în România?

Radu Merica: Pentru o primă analiză a locației de investiție, noi nu suntem singuri pe lume, în zona noastră este o concurență puternică în a atrage investiții străine, fie că ne referim la Ungaria, Bulgaria sau Ucraina, dar pe plan mondial există foarte multe țări care și-au făcut o strategie precisă, coerentă în a atrage investițiile străine și în general suntem interesați să atragem investițiile din țările cu înalte tehnologii, cu productivitate înaltă a muncii. Pentru că este și un transfer de know how de cel mai înalt nivel și asta îți asigură o eficiență și în final o bunăstare și salarii competitive.

cursdeguvernare.ro: Spuneți despre know how și despre tehnlogii înalte, dar este important ca aceste firme cu tehnologii înalte să și rămână în România, pentru că a fost cazul companiei Nokia, care a venit și a plecat după câțiva ani.

Radu Merica: Putem da Nokia ca exemplu de capitalism migrator, dar nu putem uita că acei câțiva ani cât a stat aici au fost ani benefici pentru zona Clujului și pentru parcul industrial, nu a lăsat în urmă teren arid, a lăsat o fabrică, a lăsat peste 1.000 de oameni care au fost trainuiți, care au știut ce este aceea producție, care pot fi angajați imediat de altă companie pentru că au în spate școala Nokia.

cursdeguvernare.ro: Clasamentul Doing Business se referă la cât de repede îți poți deschide o firmă, la cât de repede obții aprobări pentru construcție, pentru branșamentul la energie electrică sau la multitudinea de taxe și proceduri care trebuie îndeplinite în administrație. Cât sunt acestea de relevante pentru un investitor german?

Radu Merica: Sunt relevante. În momentul în care investești într-o țară străină, îți asumi un risc, pe care încerci la început să-l prevezi cât de bine poți, să știi dacă te expui prea mult – nimeni nu vrea să-și piardă banii. Acest clasament care îți atrage atenția asupra piedicilor birocratice create artificial de anumite legislații, de birocrație te ajută să te informezi. În concurență cu țările din zonă, nu stăm chiar atât de bine, deși în ultimii ani s-au făcut progrese și în România. Dar per total, acest clasament îl consider relevant pentru că este în fapt imaginea unei țări. Primul lucru pe care îl afirmi despre țara respectivă este că este pe locul 72 în acest clasament Doing Business.

Situația din Ungaria a creat în România o nișă bună pentru investițiile germane. Dar sunt probleme de percepție

cursdeguvernare.ro: Potrivit datelor Ministerului de Externe, în România sunt înregistrate 18.614 societăţi cu capital german (locul 2, după Italia), având un volum total al capitalului subscris în valoare de 3,84 miliarde euro (locul 3 după Olanda şi Austria). Totuși, în comparație cu alte destinații pentru investiții, din jurul nostru, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Estonia, că le-am enumerat mai devreme, unde se situează România ca destinație pentru investitorii germani?

Radu Merica: În Ungaria sunt investiții germane mai mari. Ungaria a pornit mult mai devreme reforma, în anii ’90 deja atrăgea foarte multe investiții germane. Sigur, Ungaria a fost copilul iubit din Europa de Est de către Germania, inclusiv din motive istorice, însă acum, cu actuala conducere politică de acolo, lucrurile s-au mai relativizat. În cazul Ungariei nu e vorba de schimburile de replici între politicieni, ci despre naționalizări de firme, este vorba de confiscări de capital, chiar cu despăgubirile de rigoare, este vorba de atitudinea față de mediul de afaceri, de impozitele introduse. Vorbim despre anumite ingerințe majore în mediul de afaceri, care nu trec neobservate de către investitori.

Pe această situație din Ungaria a apărut o nișă pe care România ar putea să o umple – să ofere economiei germane posibilitatea de a investi și în primul rând să ne facem puțin mai multă reclamă. Noi nu suntem mai răi decât alții. Aici trebuie să comunicăm avantajele noastre. E o chestiune de percepție. Am și discutat la Berlin cu domnul prim-ministru cum facem să povestim adevărul, că nu are sens să umbli cu adevăruri lustruite, ci adevărul adevărat, că nu e chiar atât de rău. Imaginea noastră în Germania nu este din cele mai bune.

cursdeguvernare.ro: România ce ar trebui să facă urgent ca să profite de această problemă a Ungariei?

Radu Merica: România trebuie să-și facă temele acasă, după care să aibă o politică mai agresivă de promovare a României ca zonă de investiții. Sunt diverse canale, metode: prin reclamă la ziare, prin evenimente, cum a fost cel de la Berlin, cu prim-ministrul, noi, la Camera de Comerț Româno-Germană avem foarte multe evenimente pentru atragerea investitorilor, de promovare a parcurilor industriale în anumite zone mai defavorizate. Poți să faci o strategie precisă care va da rezultate în 2-3 ani, dar dacă nu o începi azi, nu va da rezultate nici peste 2-3 ani.

cursdeguvernare.ro: Ce ține investitorul german mai departe de România decât de unii dintre vecinii noștri din Est?

Radu Merica: Au existat anumite probleme și disfuncționalități la nivelul justiției, la nivelul datoriilor statului român către firme germane, recuperări de TVA, asociate cu corupția. Toate acestea au creat o imagine destul de nefavorabilă și trebuie să arătăm că nu e chiar așa de rău.

Arieratele către firmele germane sunt mai multe și mai mari de 100 de milioane de euro

cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră ați afirmat că la 100 de milioane de euro se ridică arieratele României către companiile germane. De unde apare datoria și de cât timp trenează plata?

Radu Merica: Aici vorbim strict despre datorii ale statului român, însemnând firme de stat, ministere, consilii județene, primării. Suma este mult mai mare, dar noi vorbim despre această sumă pe care Camera de Comerț Româno-Germană și Ambasada Germană o ținem sub observație, avem o listă pe care o actualizăm permanent. Însă sunt sume care nu sunt pe această listă, pentru că sunt firme care preferă să se descurce fiecare așa cum crede mai bine, fără să reclame prin ambasadă sau Camera de Comerț Româno-Germană. Lista este mult mai mare și această listă trebuie rezolvată, e o condiție fundamentală.

A fost și mai mult, dar s-au mai plătit. Într-o perioadă, erau peste 200 de milioane de euro. Lista aceasta fluctuează permanent.

Vreau să fie foarte clar, pentru că lumea are impresia – ”Care e marea problemă, că se vor plăti”. Nu știu câți dintre noi s-ar duce la serviciu o lună întreagă dar salariul i-ar veni peste 6 luni. Exact asta se întâmplă – o firmă care nu-și primește banii pe munca prestată nu are pe ce da salarii. Și atunci, de ce să-și ia salariile bugetarii și să nu și le ia angajatul la privat. Aici vorbim despre o discriminare, este unul dintre cele mai grave lucruri când nu-ți plătești facturile.

cursdeguvernare.ro: Cam ce vechime au aceste arierate?

Radu Merica: Unele sunt mai vechi de un an, altele de doi ani. Sunt și mai noi, este un amestec de arierate. Sunt mai multe feluri de arierate: TVA de recuperat, de la contribuțiile sociale, concedii medicale. Nu sunt neapărat sume mari, dar pentru o firmă cu 20-30 de angajați, în momentul în care are de recuperat 10.000 de euro de la Casa de Sănătate, e o problemă. Se recuperează foarte greu, toate aceste proceduri birocratice strică foarte mult imaginea României.

În marketing există așa-numitul efect de carry over, pozitiv sau negativ. Dacă vă cumpărați o mașină germană și merge, nu veți povesti nimănui că merge, pentru că e normal să meargă. Dacă, însă, acea mașină pe care ați plătit o grămadă de bani se strică, nu numai că nu mai cumpărați dumneavoastră, dar povestiți și altora că vi s-a stricat mașina. Cam la fel este și cu investițiile – dacă îți merge afacerea, e puțin probabil să începi să te lauzi ce bine este în România. Dar dacă nu ți-ai recuperat TVA-ul, nu ți-ai primit facturile, dacă ai mai avea și niște probleme cu niște insolvențe aranjate din care ai pierdut bani, din cauza unui sistem judiciar imperfect, atunci vei țipa peste tot, în tot cercul de cunoștințe, în toate asociațiile și astea duc la o imagine proastă.

cursdeguvernare.ro: Sunt și cazuri când o singură firmă germană are o creanță de 1 milion de euro la statul român?

Radu Merica: Sunt mult mai mari. Sunt datorii de zeci de milioane de euro ale statului român sau ale companiilor de stat către firme private cu capital german.

cursdeguvernare.ro: Premierul Ponta a declarat, în Germania, că pentru firme, la profit, se păstrează cota unică impozitare de 16%. În ce măsură această cotă unică și forța de muncă ieftină mai sunt atuuri pentru a atrage investitori în România?

Radu Merica: Cota unică de impozitare este o chestie bună, în principiu. Dar pe de altă parte, hai să ne gândim puțin și la baza de impozitare. Nu poți compara, pentru că dacă iei 16% dintr-o masă impozabilă mare, e mai mult decât cum este în Germania, 30% sau 35% dintr-o masă impozabilă mai mică, unde ai diverse avantaje fiscale, deductibilități mari, inclusiv tot felul de ajutoare pentru investiție. În momentul când investești într-un oraș și se oferă anumite facilități care se regăsesc în impozitul pe care îl plătești, pentru că nu mai cheltuiești tu banii să-ți tragi utilitățile, ți se oferă gratis la poarta fabricii. E bine că avem o cotă unică, pentru că simplifică un sistem.

Pe de altă parte, din când în când, ar mai trebui revăzute procedurile fiscale și sigur enforcement-ul, pentru că evaziunea fiscală la noi este o problemă mult mai mare decât dacă este cota unică 16 sau 17%. De fapt asta e problema mare. La nivelul companiilor, întotdeauna am avut o cotă unică, înainte am avut 25%, deci nu există cotă progresivă la companii nicăieri în lume. La persoanele fizice este, însă, din nou, ai atâtea deductibilități fiscale în Germania încât nu poți compara, sunt două sisteme diferite complet.

cursdeguvernare.ro: Acest sistem de taxe, de impozite și deductibilități din Germania, în comparație cu cota unică, TVA-ul, CAS-ul din România – care este mai atractiv pentru investitori?

Radu Merica: Dacă ne uităm la impozitarea persoanelor fizice, categoric sistemul din România este mai simplu și mai ușor de gestionat. În Germania, să-ți faci declarația anuală de impozit este o poveste întreagă, puțini sunt cei care pot să și-o facă singuri, drept pentru care se apelează la consultantul fiscal, este o întreagă industrie a consultanților fiscali pentru persoane fizice. Inclusiv eu îmi fac impozitele apelând la ajutorul unui consultant fiscal, ceea ce în România nu este posibil.

Vorbim aici de milioane de angajați cărora nu le poți face una ca asta. Poate în 10 ani, poate când o să fim o societate mai educată din punct de vedere economic, după ce o să ni se predea în școală cum să ne gestionăm finanțele. Momentan, acest 16% flat este foarte bun.

cursdeguvernare.ro: În ce măsură forța de muncă din România mai atrage investiții? Se mai poate vorbi de forța de muncă înalt calificată și ieftină, pentru că au fost voci din zona investitorilor germani care se plângeau de nivelul redus al forței de muncă românești?

Radu Merica: Dacă e să ne referim la anumite meserii, au mai rămas. Învățământul superior aduce ingineri în sistem, însă din punct de vedere practic sunt nepregătiți. E un mare impediment pentru investitorii străini că nu au acces la o forță de muncă specifică, cu o calificare modernă. Dacă un frezor, un sudor, un tinichigiu, un vopsitor nu îl găsește la nivelul de pregătire la care se așteaptă un angajator german, în prima perioadă trebuie să investească foarte mult în școlarizare, cu fluctuații de personal, pentru că dacă ai pregătit bine un vopsitor, el imediat pleacă să vopsească pentru altcineva.

În direcția aceasta am făcut pași în România și de când s-a reintrodus sistemul de pregătire profesională pentru anii de liceu, vom avea rezultate în 3-4 ani. Și merită anunțat că România se orientează momentan către sistemul german de pregătire duală: în cadrul liceului să poți învăța și o meserie. Și când vom avea 100 de școli de meserii în România, atunci vom putea spune că suntem pe drumul cel bun.

cursdeguvernare.ro: S-a reintrodus învățământul profesional.

Radu Merica: Sunt pași mici care s-au făcut. Trebuie să traduci din limba germană manuale de pregătire, trebuie să faci o comisii de examinare, trebuie să te gândești ce cunoștințe îți vor trebui, trebuie să definești meseriile. Aici este o întreagă birocrație între Ministerul Muncii și Ministerul Învățământului, deci nu e chiar o treabă simplă, care să poată rezolva copy-paste un sistem german în România. Astăzi, deja s-au deschis 2-3 școli de meserii cu specific german în România, vor mai fi și altele.

În 2006-2007 am pierdut multe investiții străine mari

cursdeguvernare.ro: Puteți să ne dați un exemplu de investitor german care s-a gândit să investească în România, dar s-a reorientat către altă țară din regiune? Ce nu i-a convenit în România?

Radu Merica: Este un exemplu clasic: faimoasa investiție Mercedes din vremea Guvernului Tăriceanu. Nu puteam să avem noi în România chiar toți producătorii.

Mai sunt exemple, pentru că au fost mai bine primiți în altă parte. Mercedes a mers atunci în Ungaria. Era o perioadă în care România se încinsese un pic, se supraîncălzise economia. În vremea aia noi am pierdut foarte multe investiții străine mari. Îmi amintesc că în anii 2006-2007 începuse să crească economia, eram o țară foarte energică, economia creștea în primul rând din speculații imobiliare și din creditare, iar guvernanții la vremea aceea nu și-au pus problema că era o creștere nesănătoasă. Nu existau prea multe investiții în producție, investiții generatoare de plusvaloare.

Erau doar creșteri ale prețului terenurilor. Îmi amintesc că erau firme germane – România intra în UE și era un entuziasm vizavi de România – și când erau primiți într-o localitate, primul lucru – se încerca să li se vândă un teren. Și terenul acela era de vreo 20 de ori mai scump decât același teren din Germania, drept pentru care oamenii plecau frumos acasă.

Prima ședință la primărie – ”Ăsta este terenul vostru, băieți, 100 de euro pe metrul pătrat”. Și spuneau ăia: ”În Germania mi-l dau cu 5 euro și cu toate utilitățile”. Li se răspundea: ”Domnule, aici nu e Germania”. Am văzut scena asta sau mi s-a povestit de mai multe ori și este un exemplu al felului cum poți alunga investitorii străini. Însă erau alte vremuri, sper că a învățat cineva din problemele anilor respectivi, dar impresia mea e că nu au învățat prea mulți. Există încă un interes la nivelul autorităților locale să-și vadă mai mult de propriile terenuri și business-uri decât să încerce să atragă investiții străine.

Legislația muncii pentru IMM-uri ar trebui să fie mai flexibilă

cursdeguvernare.ro: Au trecut 2 ani de la adoptarea noului Cod al muncii. Relaxările în favoarea angajatorului au adus avantajele concrete cerute atunci de investitori?

Radu Merica: A fost un pas bun, în opinia mea, făcut până la jumătate. Însă oricum e mai bine decât a fost. Din punctul ăsta de vedere, cred că s-a mai echilibrat un pic relația între angajat și angajator, însă trebuie deja regândită o nouă etapă de flexibilizare pentru întreprinderile mai mici. Trebuie făcut mai specific, trebuie văzute nevoile IMM-urilor, că acolo se lucrează foarte mult la negru. În primul rând, să se poată angaja și concedia mai ușor. Mai ales în zona gastronomiei, a hotelurilor, a pensiunilor cu 3-4 angajați.

cursdeguvernare.ro: Ce să faci acolo, să-i angajezi în colaborare?

Radu Merica: Nu, tot cu contract de muncă, dar să flexibilizezi un pic regulile. Dacă nu-ți mai merge business-ul, este foarte greu să demonstrezi în instanță ca să restructurezi personalul. Există încă potențial de îmbunătățire a legislației muncii, mai ales pentru IMM-uri cu până în 60 de angajați.

cursdeguvernare.ro: Da, dar în Germania, protecția angajatului este una foarte ridicată, sindicatele sunt foarte puternice.

Radu Merica: Sunt de acord că sindicatele sunt foarte puternice. Nu sunt de acord cu dumneavoastră când spuneți că protecția angajatului este mai mare. Inclusiv în Germania, pentru IMM-uri este altă flexibilitate, există posibilitatea ca, atunci când nu mai ai comenzi, să-ți poți disponibiliza o parte dintre angajați. Pe de altă parte ai multe controale de la inspecția muncii germană, care ține sub control fenomenul muncii la negru. Ai posibilitatea legală să-ți gestionezi bine resursa umană, dar există și controale foarte severe dacă prinzi pe cineva muncind la negru. În România, este un nivel destul de mare de angajare la negru în diverse domenii și aici s-ar putea face mai multe. Ca și la capitolul evaziunii fiscale, s-ar putea găsi metode să limitezi.

cursdeguvernare.ro: Munca la negru afectează mult climatul concurențial în România?

Radu Merica: Categoric. În comerț, unde germanii au un cuvânt greu de spus, dacă tu te lupți cu unii care vând fără TVA și cu angajați la negru, la colțul străzii, sigur că un comerciant serios, care își plătește impozitele, angajații, CAS-ul și tot, va fi dezavantajat.

cursdeguvernare.ro: Vorbeați despre posibilitatea de a disponibiliza mai ușor salariații în România. Totuși, în Germania și protecția socială e mai eficientă, salariatul german, chiar dacă intră în șomaj, poate efectiv să trăiască cu acel ajutor de șomaj sau e introdus într-o schemă de reangajare.

Radu Merica: Eu nu militez neapărat pentru ajutoare de șomaj complicate. Eu militez pentru găsirea posibilităților să se angajeze oameni, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru programe de training, pentru investiții locale. Sigur că poți să ajuți pe cineva la nesfârșit să stea în șomaj. Ce înseamnă condiții decente de trai? Cât trebuie să-i oferi, ce trebuie să-i oferi?

În Germania, la începutul anilor 2000, a fost o întreagă comisie de 60 de oameni, condusă de Peter Hartz, care a făcut acel pachet de legi Hartz. Și legea Hartz IV se ocupă fix de ajutorul persoanelor care au sub un anumit venit și care reunește toate ajutoarele de dinainte într-un singur pachet de ajutoare per familie. A fost un studiu care a durat 4 ani, care a fost agreat de toate partidele, de sindicate, a fost un accept al întregii societăți germane să meargă pe sistemul ăsta, pentru că statul german nu mai făcea față. Și ce s-a întâmplat – rata șomajului a scăzut de la 13% la 7%. Germania astăzi are una dintre cele mai mici rate ale șomajului din Europa.

cursdeguvernare.ro: Dacă ați face un top 3 al problemelor care trebuie înlăturate din fața dorinței de a investi, care ar fi acestea, în ordinea priorităților?

Radu Merica: Eu mă aștept în primul rând ca statul român să-și plătească facturile. Apoi, în sistemul judiciar să se întâmple ceva pentru că procese care durează ani de zile lasă orice investitor epuizat și creează o imagine de țară complet impredictibilă. În momentul în care ajungi în fața justiției, ești terminat. Și sigur, să rămână în continuare cu un sistem fiscal stabil. Dacă se rezolve aceste probleme, nu avem niciun motiv să ne fie rușine. În privința scăderii CAS, totul este la pachet – în momentul în care vom avea o rată a ocupării reale a forței de muncă mai înalte, atunci se va putea probabil pune problema scăderii CAS. Momentan, suntem mult prea puțini contribuabili în sistem față de numărul de beneficiari ai sistemului.

Publicat la data de 12.7.2013 .

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    13.7.2013, 9:47 pm

    1.Investitorii straini nu cred in basme, nici in faptul ca ar apare peste noapte “nise” ca Romania, unde acum indicele de competitivitate/functionalitate nationala, este de indice 72, ca al Botswanei.
    Fara un “proiect national” de aducere a competitivitatii catre indicele 35, nici un investitor nu mai vine in Romania,iar diminuarea continua a investitiilor directe, este simptomatica pentru aceasta situatie.
    Optimismul aratat de presedintele Camerei de comert Romano-germana, este unul de complezanta(politica), dumnealui fiind convins – ca oricine cunoaste situatia mediului economic romanesc – ce nu sintem citusi de putin “amenintati” de venirea investitorilor germani, ci mai degraba de plecarea lor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română