Interviu – Ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu: Pentru 2014, vom stabili contribuțiile la Sănătate pe trepte. Despre rescrierea Codului Fiscal și legislația holdingului

de Claudiu Zamfir | 23.8.2013 .

Ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu, a declarat, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, că Guvernul urmează să implementeze din 2014 un nou sistem de finanțare a sectorului sanitar, prin care să se stabilească trepte de colectare a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS).

  • CASS va fi colectat sigur și de la persoanele care au venituri din închiriere, indiferent dacă ele cotizează sau nu și în baza unui salariu, însă, în urma proiectării noii arhitecturi de finanțare a Sănătății, Guvernul va decide dacă va cere contribuții și de la persoanele fizice autorizate sau din drepturile de autor, pe partea angajatorului, chiar dacă respectivii contribuabili au și salarii, taxate separat.
  • În privința reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Chițoiu i-a avertizat pe șefii din ANAF că vor fi eliminați din instituție, dacă se opun procesului de reformă asistat de Bănca Mondială și a dat asigurări că acțiunile de control vor fi concentrate către sectoarele de risc din punct de vedere al evaziunii fiscale, în timp ce marea majoritate a firmelor nu vor mai fi șicanate prin verificări excesive.
  • Vicepremierul liberal nu a ocolit nici subiectul privatizărilor Oltchim și CFR Marfă și a explicat de ce la TAROM sau la CFR SA nu a funcționat managementul privat.
  • În privința ”baronilor locali” care cer fonduri de la Guvern, Chițoiu spune că i-a îndrumat mai degrabă să-și prioritizeze investițiile și să atragă fonduri europene.

Rescrierea Codului fiscal – legislația holdingului

cursdeguvernare.ro: Domnule ministru, la preluarea mandatului vorbeați de o nouă viziune în ceea ce privește Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, concret, cum ar trebui să arate cele două coduri după rescrierea lor?

Daniel Chițoiu: Prin această rescriere vrem să asigurăm o coerență, o transparență, o unificare a tuturor acestor modificări și, de asemenea, să mai aducem unele noutăți, la solicitarea mediului de afaceri, în sensul simplificării impozitării și în sensul de a veni și a asigura o interpretare mai bună a domeniilor pe categorii de impozite și taxe.

În această rescriere ne interesează să avem capitole distincte pe toate tipurile de impozite și taxe, să nu mai facem trimiteri la zeci de articole, la un număr atât de important de articole în cadrul textului acestor două acte normative importante.

Cel mai mult contează ca cei care aplică legislația fiscală, fie ei contribuabili, fie inspectori fiscali sau cei care lucrează în partea de administrare fiscală să poată să o înțeleagă și să o aplice corect.

cursdeguvernare.ro: Concret, cum se face această simplificare a impozitării?

Daniel Chițoiu: Aici ne referim mai ales în privința persoanelor fizice autorizate (PFA), în zona IMM-urilor, în zona contribuabililor mici, profesiilor liberale, unde avem mai multe tipuri de impozite. Pe noi nu ne interesează să aplicăm impozite mari cu speranța că încasăm mai mult la buget, pentru că știm că acolo unde nu există un optim al impozitării există evaziune fiscală. Evaziune legală sau evaziune fiscală ca urmare a sustragerii de la plata impozitelor și taxelor.

Evaziunea fiscală legală înseamnă că o persoană degeaba stabilește că trebuie să plătească impozitele, pentru că nu le plătește și caută soluții să nu le plătească, prin cesionarea părților sociale, prin dispariția de la sediu. Ei le declară, dar nu le plătesc. Și figurăm în evidențele fiscului cu sume de plată, iar cei care nici nu le declară găsesc altă metodă de a nu le declara, de a face facturi fictive, de a face tranzacții fictive, astfel încât să figureze că nu au de plată.

cursdeguvernare.ro: Investitorii străini cer o lege a holdingului în România, pentru a se mai evita din taxarea tranzacțiilor intra-corporație. Ce veți face?

Daniel Chițou: Marile companii au solicitat în ultimii ani să adoptăm din punct de vedere fiscal societățile de tip holding, iar în momentul de față avem reglementarea din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată și, prin această rescriere, extindem și pentru impozitul pe profit.

Întotdeauna, în ultimii ani de zile a fost o reticență din partea Ministerului de Finanțe de a adopta această legislație, pentru că din calculele matematice rezultă un gol de venituri. Dar problema se pune în felul următor: pentru că multinaționalale nu au venit să stabilească sediul în România, ce să pierzi dacă nu avem societăți de tip holding în România? Și pe noi ne interesează ca investitorii străini să-și mute sediile din alte destinații unde au sediile stabilite, să vină cu ele în România. Pentru că din celelalte impozite și taxe pe care le datorează societățile de tip holding, bugetul, per total, încasează mult mai mult decât pierde, să spunem, din impozitul pe profit ca urmare a integrării în societatea de tip holding.

cursdeguvernare.ro: Când vreți să veniți cu proiectul de lege?

Daniel Chițoiu: Proiectul de lege noi estimăm să-l finalizăm – rescrierea – până la jumatea lui septembrie, să-l trimitem Parlamentului și până la sfârșitul lui octombrie să-l adoptăm, astfel încât să se aplice de la 1 ianuarie 2014, pentru că vor fi și modificări legislative care trebuie aplicate de la 1 ianuarie 2014. Noi sperăm ca rescrierea celor două coduri să fie un factor benefic atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cei care aplică legislația.

cursdeguvernare.ro: Investitorii străini au cerut și amânarea plății TVA la importurile extra-UE, până în momentul când produsul ajunge la consumatorul final. De ce nu introduceți această măsură?

Daniel Chițou: Această măsură nu se poate introduce din cauza evaziunii și fraudei fiscale.
Inițial, ea era adoptată la 1 ianuarie 2007, când am aderat la UE și atunci eram președinte la ANAF și eu am fost unul dintre cei care au solicitat ministrului și premierului, la acea vreme, introducerea plății în vamă, ca urmare a faptului că nu se mai plătea nimic în vamă. Era evaziune fiscală și nici ulterior nu se mai plătea, pe teritoriul României. Și aveam un gol foarte mare de venituri din TVA. Acesta este și motivul, pentru că cei care fac evaziune fiscală – mai ales din zona non-UE – toate produsele pe care le importă după aia le duc prin mai multe firme și nu plătesc TVA. Deci, este o măsură pe care sigur nu o vom putea adopta.

cursdeguvernare.ro: Plata TVA la încasare a fost introdusă de guvern la cererea mediului de afaceri, dar a produs unele neplăceri marilor companii care nu sunt eligibile și care au dificultăți în privința deducerilor la TVA. De ce nu introduceți posibilitatea să fie facultativă, să se opteze?

Daniel Chițou: Noi am dorit și tot au fost solicitări de ani de zile să introducem plata la încasare. Din păcate, există multe semnale din partea nu numai a marilor companii, dar și a celor care ar fi trebuit să beneficieze de această măsură. Ne gândim la adoptarea acestei opțiuni, dar încă decizia politică nu a fost luată. Urmează să mai avem o discuție, în cazul în care o vom adopta, se va aplica de la 1 ianuarie 2014.

Finanțarea sănătății – CASS, redistribuită pe trei piloni

cursdeguvernare.ro: Și FMI, și Guvernul invocă adesea necesitatea lărgirii bazei de impozitare. Ministerul a dat un comunicat de presă privind perceperea contribuției la sănătate pentru chirii și, în perspectivă, uniformizarea bazei de impozitare pentru contribuții inclusiv de la PFA și drepturile de autor. Cum se vor aplica modificările?

Daniel Chițoiu: În discuțiile cu FMI, CE și BM, un capitol important al negocierilor a fost partea de reformă în domeniul sănătății – reforma, atât în domeniul serviciilor medicale, cât și reforma finanțării domeniului de sănătate, a stabilirii contribuțiilor la fondul de sănătate.

S-a discutat foarte mult de când s-au finalizat negocierile pe ce am negociat și ce a rezultat în urma negocierii legat de contribuțiile la fondul de sănătate pentru veniturile din chirii.

Aceasta este o măsură pe care am negociat-o și urmează să fie adoptată în această toamnă, ca o etapă premergătoare în sensul extinderii bazei de impozitare pentru contribuțiile la fondul de sănătate.

Trebuie să fac o precizare foarte clară: această contribuție la fondul de sănătate se va datora până la un plafon maxim de venituri realizate indiferent de natura venitului realizat de o persoană fizică. De ce? Pentru că și la sistemul de pensii avem această plafonare, iar acest model există în toate statele europene, pentru că nu poți să acorzi servicii echivalente cu cât datorează unul cu venituri mai mici față de unul care are venituri de 50 de ori mai mari.

În cadrul programului de reformă în domeniul sănătății, care va începe din toamna acestui an, se va stabili un pachet minim de servicii medicale, care va fi finanțat din contribuții obligatorii – cum sunt acum contribuțiile de 5,5% din partea persoanei fizice – urmând ca celelalte servicii care se acordă gratuit de către sistemul de sănătate să fie finanțate din contribuții facultative sau cei care doresc servicii medicale ca în occident, superioare, să-și facă asigurări private.

Din punctul de vedere al contribuțiilor la fondul de sănătate pentru veniturile din chirii, în prezent această reglementare există, însă nu și pentru cei care au și calitatea de salariat. Noi extindem și la cei care au venituri din activități salariale, dar plafonăm, la fel ca și la fondul de pensii, până la 5 salarii medii pe economie. Pentru că nu poți să acorzi servicii medicale în pachetul minim unei persoane cu peste 100 de milioane mai mult decât celui care cotizează cu 10 milioane la fondul de sănătate.

Urmează ca pentru anul viitor ca, schimbând sistemul de sănătate, atunci să stabilim pe trepte contribuțiile și la fondul de sănătate – ceva tot de genul fondului de pensii, adică să fie o contribuție obligatorie pentru pachetul minim, o contribuție facultativă cum este pilonul II de pensii acum și pachetul la fondurile private de sănătate așa cum sunt cele la fondurile private de pensii.

cursdeguvernare.ro: Dar acest pilon II la sănătate va merge tot la Fondul național de asigurări de sănătate?

Daniel Chițoiu: Da, dar vor fi două conturi distincte, unde finanțările respective vor merge diferențiat pe serviciile medicale pe care le va stabili Ministerul Sănătății.

Suntem încă în discuții, pentru că nu s-au stabilit pachetele de servicii medicale – ce intră în pachetul minim, ce intră în celelalte servicii medicale asigurate obligatoriu de stat.

În funcție de momentul când Ministerul Sănătății stabilește pachetele de servicii, atunci vom stabili și modalitatea de contribuție. Ca principiu, pilonul I finanțează pachetul minim de servicii, pilonul II, serviciile pe care obligatoriu trebuie să le asigure statul și care trebuie finanțate pe o altă formă de contribuție și pilonul III – servicii care sunt finanțate numai de fondurile private de sănătate.

cursdeguvernare.ro: În cadrul negocierilor cu FMI, s-a vorbit despre posibilitatea să se perceapă contribuții de la PFA-uri și de la drepturile de autor și pe partea angajatorului, chiar și în condițiile în care contribuabilii respectivi au în paralel salarii pentru care se plătesc contribuții și din partea angajatului și din partea angajatorului. Ce se va întâmpla?

Daniel Chițoiu: În cadrul discuțiilor care au fost cu FMI, CE și BM, la discuțiile cu Ministerul Sănătății au fost discuții de început și pentru a se extinde contribuțiile sociale, dar nu s-au stabilit și nu se vor trece în noul acord cotribuțiile privind drepturile de autor.

În momentul în care stabilim reforma în sănătate, atunci vom stabili care sunt cotele de contribuții. O persoană poate obține venituri din cinci surse, din salarii, din chirii, din drepturi de autor, din comerț. O persoană ar putea să aibă mai multe activități. Și atunci, din total venituri, chiar dacă realizează de 100 de ori salariul mediu, atunci, în funcție de pachetele de servicii, stabilim un plafon maxim.

Reforma ANAF la firul pătrunjelului

cursdeguvernare.ro: În rândul oamenilor de afaceri care își plătesc taxele și contribuie la economia României se manifestă o anumită frustrare cu privire la gradul de colectare a taxelor. În România, gradul de colectare este de 33,5% din PIB, față de o medie a UE de 42%. Dacă lărgiți baza de impozitare sau creșteți impozitele, înseamnă că măriți presiunea pe antreprenorii care deja își plătesc taxele, în timp ce aceia care se sustrag fac în continuare evaziune fiscală, în actualele condiții de colectare. Dați tot în calul care trage?

Daniel Chițoiu: Am înțeles și am întâlniri cu mediul de afaceri. Săptămânal mă întâlnesc cu câte o organizație din mediul de afaceri pe diferite domenii de activitate sau la nivel național, pe mai multe domenii, mă întâlnesc și cu oameni de afaceri. Într-adevăr, este o frustrare la două categorii de contribuabili.

Pornind de la extinderea bazei de impozitare, este o categorie de contribuabili care nu au reglementat să plătească impozite și taxe și contribuții la bugetul general consolidat și nu plătesc. Și este și o categorie care este cea mai apăsătoare și pentru buget, dar și pentru mediul de afaceri, care fac evaziune fiscală. Evaziune manifestată sub două forme: cei care declară, dar nu plătesc și cei care nu declară deloc și le rămân banii toți în buzunar.

Un exemplu în acest sens a fost cu reducerea taxei pe valoare adăugată la 9% la pâine. Evaziunea în domeniul panificației și al cerealelor ajunsese între 50 și 80%. Exista un număr limitat de contribuabili care erau buni plătitori, buni contribuabili, care își declarau tot, își plăteau impozitele, și o parte mai mare – pornind de la cei mici și mijlocii, care nu făceau față concurenței – care făceau o evaziune fiscală jumătate la gri și jumătate la negru.

Jumătate la gri înseamnă că jumătate din producție și-o declarau, dar nu plăteau, iar cealaltă nu o declarau deloc și băgau banii în buzunar. În ultimii ani, am avut taxarea inversă la cereale, prelungită acum până în 2018, ca urmare și a directivei la nivelul UE, iar de pe întreg lanțul de producție până la producerea pâinii aveam TVA de 24%.

În primul rînd, aveam o concurență neloială între cei care lucrau corect și nu plăteau și cei care declarau și nu plăteau. Cei care declarau și nu plăteau, din TVA câștigau unde va între 15% și 19%, pentru că firmele mici au costurile mai mari decât firmele mari. Dar se ajunsese în ultima vreme că și firmele mari au intrat în insolvență din cauza concurenței neloiale, pentru că fiemele mici vindeau la prețuri mai mici, câștigând numai din TVA. Or, reducând la 9% TVA, nu mai există tentația evaziunii.

În România capacitatea de inspecție fiscală în proporție de 90% este arondată verificărilor la rambursarea de TVA, ceea ce nu este nicărieri în lume. Acesta a fost și un motiv pentru care am început reorganizarea ANAF.

Pe noi ne interesează ca acela care aplică legislația, contribuabilul, să nu greșească și vreau să-i dau asistență. 90% dintre contribuabili sunt de bună credință. Există 10% dintre contribuabili care sunt predispuși să facă evaziune fiscală. Sunt domeniile unde nivelul impozitelor și taxelor este foarte ridicat, cum este domeniul produselor accizabile și unde câștigurile sunt foarte mari și acolo este tentația de a face evaziune fiscală.

Structurile de control antifraudă au acest rol, să se orienteze către cei 10%. Ceilalți 90%, inspecția fiscală să-i verifice o dată la 3 ani, o dată la 5 ani pe marii contribuabili dacă au delarat și plătit obligațiile corect la buget.

cursdeguvernare.ro: Vă rog să detaliați reorganizarea ANAF, dați-mi câteva avantaje pe care contribuabilii le au în urma restructurării ANAF-ului.

Daniel Chițoiu: În primul rând, reorganizarea ANAF la nivel teritorial nu afectează contribuabilii în sens negativ. Nu plecăm de lângă contribuabili, sediile, entitățile, unitățile fiscale rămân pe loc, personalul care acordă asistență, care preia declarațiile, care le prelucrează, care emit certificate de obligații fiscale rămân în aceleași puncte.

Pe noi ne-a interesat în reorganizarea ANAF să restructurăm la nivelul județului, prin crearea unor structuri regionale, și preluarea structurilor și serviciilor suport de la nivel județean, astfel încât să avem o coerență a actului de organizare fiscală la nivel teritorial, regional și județean și, de asemenea, ne-a interesat să ne dezvoltăm din punct de vedere informatic. Decât să trimitem inspectorii pe teren să verifice dacă au înregistrat, se preiau automat informatic. Și putem să eliberăm un număr însemnat de inspectori fiscali și să-i ducem pe inspecția fiscală de fond, care era realizată și, mai mult, ne încadrăm și în termenele prevăzute de Codul fiscal, adică în 45 de zile să rambursăm TVA.

Unde avem suspiciuni – pe baza analizei de risc – privind solicitări ilegale de rambursări de TVA, acesta este rolul Direcției Antifraudă și al Direcțiilor de informații fiscale, care culeg acele informații și încrucișează bazele de date și pe baza analizei de risc rezultă că vor să facă evaziune fiscală.

Deci venim cu un avantaj pentru contribuabil că îi restituim la timp TVA și el poate să benefizieze de lichidități, să-și continue procesul de producție sau activitatea să meargă în continuare și să nu mai avem blocaje. Luna aceasta, am reușit să venim la zi cu rambursările de TVA, adică la 45 de zile, să nu mai avem întârzieri față de termenul din Codul de procedură fiscală.

Un alt beneficiu al reorganizării ANAF este că putem să relocăm oamenii bine pregătiți pe domeniile respective. Există și la nivelul structurilor ANAF teritoriale, și la nivelul central, un anumit număr de personal care nu a ținut pasul cu modificările legislative, cu interpretarea legislației și pe noi ne interesează să punem oamenii potriviți la locul potrivit. De ce? Pentru că acela care interacționează cu contribuabilul trebuie să fie o persoană deschisă care să-l ajute, nu să-l pună să aducă de cinci ori aceleași documente. Pe mine mă interesează ca prin centralizarea bazelor de date să nu-i mai ceri contribuabilului aceleași documente de zece ori.

Mai mult, scopul final este de a îmbunătăți colectarea veniturilor la buget și de a le crește ca pondere în PIB să ne ducem către media UE. În cadrul proiectului cu banca mondială, dânșii au prevăzut o creștere a nivelul de colectare cam cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, în termen de 5 ani, cât durează procesul de reformă a ANAF, estimăm că vom ajunge undeva la 36% prin 2018. Eu estimez ca această reformă să fie finalizată la sfârșitul lui 2015, iar nivelul de colectare în plus să fie dublu față de creșterea estimată, adică să ne ducem undeva la 37% din PIB și în special pe reducerea evaziunii și fraudei fiscale.

Noua Direcție antifraudă fiscală va face verificări, inspecții, controale numai pe zona evaziunii și fraudei fiscale. Deci nu mai desfășoară activități de control, de inspecție – ce făcea Garda Financiară înainte – să stea la colțul străzii să vadă că ăla care vinde pătrunjel nu are cântar sau casă de marcat. Nu. Ăla e rolul inspecției fiscale pentru micii contribuabili, mijlocii.

Interesul nostru este de a recupera operativ ce se stabilește suplimentar din evaziune și raudă fiscală și va avea și un rol de inhibare psihologică asupra celor care mai au tentația de a face evaziune și fraudă fiscală, ceea ce se va vedea în conformarea voluntară.

Teste de integritate pentru agenții Fiscului

cursdeguvernare.ro: Referitor la Direcția antifraudă, în ce fel vor crește pârghiile și competențele ANAF, comparativ cu alte administrații fiscale din lume, cum e celebrul IRS din SUA?

Daniel Chițoiu: Această structură eu mi-am dorit-o și în 2008, când eram președinte ANAF. Am dorit să-i sporim competențelor pe linia investigării și cercetării faptelor de natură penală. Ca atare, s-a și întâmplat prin ordonanța de reorganizare a ANAF și constituirea acestei entități.

Avem în cadrul Direcției naționale antifraudă o structură care se ocupă de investigarea și cercetarea faptelor care rezultă din activitățile de control de natură penală. Va avea în componență persoane care lucrează atât în Poliția judiciară cât și sub coordonarea Parchetului. Tot personalul respectiv va lucra direct cu structurile Parchetului General și ale DNA, pe zona infracțiunilor din domeniul economic. Aceasta este puterea care i se dă acestei noi structuri, pentru că pe mine m-a interesat ca în momentul când stabileși un prejudiciu, o faptă de natură penală, să avem o operativitate în a putea fi soluționată și în a recupera prejudiciul. Pe mine m-a interesat să fie o gândire unitară, coerentă pentru ca dosarul să ajungă direct în instanță.

Până acum nu se lucra direct cu Parchetul. Actul de control mergea la Poliție, Poliția la Parchet și Parchetul mai departe și exista un scurtcircuit.

cursdeguvernare.ro: Dar dacă vor fi tot aceiași comisari de Gardă Financiară corupți?

Daniel Chițoiu: Aici nu trebuie să punem o anatemă pe întregul personal. Într-adevăr, cam în toate instituțiile de control – nu numai ale ANAF – există și persoane dispuse la fapte de corupție. Nu vreau să vă ascund faptul că de un an de zile, în cadrul ANAF, funcționează o Direcție Generală de Integritate, care are rolul de a testa din punctul de vedere al integrității, întregul personal al ANAF.

Prin regulamentul de examen care va fi aprobat săptămâna viitoare, toate persoanele, înainte să participe la concurs pentru un post la Direcția națională antifraudă vor trebui să treacă teste și psihologice și de integritate.

cursdeguvernare.ro: Cum sunt testele de integritate?

Daniel Chițoiu: Testele de integritate se realizează de către direcții de specialitate ale altor instituții, cum ar fi DGA-ul, de la Ministerul de Interne, și care vor fi obiective. După ce trec aceste teste, vor merge la testul profesional.

cursdeguvernare.ro: Și sum se fac aceste teste, li se înscenează ceva?…

Daniel Chițoiu: Nu știu. Nu știu procedurile.

cursdeguvernare.ro: Nu vreți să spuneți, nu vreți să-i puneți în gardă…

Daniel Chițoiu: Nu. Procedurile sunt apanajul celor care fac aceste teste de integritate.

cursdeguvernare.ro: Sunt probleme la modul în care personalul primește reorganizarea ANAF?

Daniel Chițoiu: Sunt unele excepții pe care le-am avut la Timișoara, la Arad, unde oamenii au ieșit în stradă pentru că au fost scoși în stradă de către oamenii care își pierdeau funcțiile de conducere. Au construit un scenariu astfel încât să sperie oamenii din instituție, că își pierd serviciul. Dar în general, la nivelul întregii țări, s-a așezat situația și nivelul colectării în luna iulie a fost mult mai bun decât în iunie și mai.

cursdeguvernare.ro: Sindicatul Pro Lex a reclamat că de la 1 august, din cauza reorganizării ANAF și a lipsei unor măsuri imediate de stabilire a sarcinilor unor angajați a fost blocată activitatea vamală. Cum răspundeți acestor acuzații?

Daniel Chițoiu: Am primit și eu aceste informații, au fost cazuri izolate, 3-4 cazuri, dar am luat imediat măsuri de deblocare. Au fost persoane care nu au vrut să se prezinte să efectueze operațiunile de vămuire, au stat în birou.

cursdeguvernare.ro: A fost un abuz din partea lor sau au fost îndreptățiți?

Daniel Chițoiu: A fost un abuz din partea lor.

cursdeguvernare.ro: Și ce au pățit?

Daniel Chițoiu: Sunt cei de la Direcția de integritate care verifică acolo.

cursdeguvernare.ro: În România, presa, politicienii vorbesc despre frauda cu produse petroliere din Portul Constanța ca despre un loc comun. Cum poate fi oprit acest fenomen?

Daniel Chițoiu: Eu sper că noua structură antifraudă – iar una dintre structurile regionale ale Direcției generale antifraudă este în Constanța – sper ca noua structură să limiteze, pentru că nu putem să spunem că va dispărea evaziunea fiscală, dar să limiteze evaziunea și frauda fiscală, nu numai cu produse petroliere, ci în general evaziunea și contrabanda care există în Portul Constanța.

Atât conducerea structurilor regionale la direcțiile de antifraudă cât și marea majoritate a celor care lucrează sunt persoane care nu provin din județele respective unde sunt sediile și nu sunt angajați la nivel regional, ci la nivel național, tocmai pentru a avea o coordonare națională și a elimina cât mai mult influența politicului la personalul respectiv.

cursdeguvernare.ro: Influența politică e mare, de la toate partidele.

Daniel Chițoiu: Da, dar angajamentul meu și al premierului a fost ca această structură să nu fie politizată, că, dacă o politizăm, vom avea aceeași Gardă Financiară ca înainte.

”Dacă opun rezistență, șefii din ANAF au impresia că mai rămân în sistem?!”

cursdeguvernare.ro: Vorbeați despre informatizare. În ce măsură este pregătit personalul ANAF pentru a primi aceste schimbări? Este o rezistență a pesonalului?

Daniel Chițoiu: Nu există o rezistență. Aceste structuri de informații fiscale există din anul 2007. Din anul 2008, am achiziționat o aplicație informatică pentru a face aceste verificări încrucișate la nivel național.

În momentul de față, aceste structuri sunt constituite la nivelul fiecărui județ dintr-un număr limitat de persoane, dar în cadrul reorganizării acesteia acele structuri vor primi personal suplimentar ca urmare a relocării personalului din inspecția fiscală și care, din punct de vedere al pregătirii profesionale, cei care lucrează au pregătirea necesară realizării acestor verificări și culegeri de informații. Ceilalți trec printr-un proces de pregătire.

Problema nu e de pregătire, pentru că avem foate mulți oameni valoroși, inclusiv la Garda Financiară, și acolo există un număr de persoane valoaroase, nu atâtea câte mi-aș dori eu.

cursdeguvernare.ro: Estimați că la sfârșitul anului 2015 se finalizează procesul de restructurare a ANAF. Până atunci va funcționa la parametri normali ANAF? În procesele de reformare, instituțiile respective au tendința să nu mai funcționeze la parametri optimi. Există o rezistență a personalului?

Daniel Chițoiu: Spre surprinderea mea, în luna iulie, deși atunci s-a realizat reorganizarea, din punctul de vedere al colectării, a mers mult mai bine decât lunile anterioare. Dar există, într-adevăr, o reticență a personalului, mai ales cei care se așteaptă poate nu mai sunt pe funcțiile respective sau care pleacă din sistem.

cursdeguvernare.ro: Ați eliminat 30% din funcțiile de conducere…

Daniel Chițoiu: Da. Așa este. Problema a fost, într-adevăr, la nivelul lunilor mai și iunie, dar mesajul meu pe care l-am transmis atât direct cât și prin președintele ANAF a fost că dacă opun rezistență au impresia că mai rămân în sistem?! Nu mai rămân în sistem, pentru că procesul merge înainte, nu-l va opri nimeni. Eu mi-am asumat reforma ANAF, reducerea evaziunii și îmbunătățirea colectării, ca atare acesta este obiectivul de mandat. Cât voi fi eu în fruntea ministerului, nu mă voi opri, nu voi da înapoi. Ei pot să opună rezistență, cine merge înainte e bine-venit, cine nu, pleacă acasă.

cursdeguvernare.ro: L-am văzut mai devreme pe domnul Vasile Marica, lider sindical, pe holul ministerului. V-ați înțeles cu sindicatele?

Daniel Chițou: Sindicatele au înțeles. Am avut discuții cu toți reprezentanții sindicatelor din toată țara – și cei de la domnul Marica și cei de la domnul Sebastian Oprescu. Într-adevăr, ca lider sindical trebuie să-și apere personalul. Sunt persoane care vor pleca acasă, în sensul că se vor duce în Corpul de rezervă al funcționarilor publici.

Sunt județe unde un număr mai mare de personal care ar trebui să plece acasă au posibilitatea cei care, din păcate, sunt mai mulți pe un loc, au posibilitatea să opteze să treacă în Corpul de rezervă sau să se transfere în alte structuri regionale ale ANAF. Spre exemplu, o persoană bine pregătită profesional și care nu a mai prins loc în regiunea cu sediul la Timișoara poate să prindă un loc în regiunea care are sediul la Cluj, să lucreze la Oradea, pentru că Oradea ține de Cluj. Deci cel din Timișoara se poate duce să lucreze la Oradea sau cel din Arad, la Cluj.

De ce nu merge managementul privat la TAROM și CFR SA

cursdeguvernare.ro: Domnule viceprim-ministru, cei de la FMI au cerut instituirea guvernanței corpoartive la companiile de stat și neimplicarea politicului în activitatea managerilor privați. De ce insistă FMI asupra acestui lucru, la doi ani de la adoptarea ordonanței de instituire a managemntului privat?

Daniel Chițoiu: Ținând cont de faptul că anul trecut a fost un an electoral, în care Guvernul a avut un mandat limitat, a mers mai greu acest proces de implementare a managementului profesionist. De asemenea, am avut și probleme din punctul de vedere al selecției celor care au depus CV-urile pentru a participa ca membrii în Consiliile de supraveghere sau în directoratele companiilor, în sensul că deși ei aveau alte opțiuni la început, ulterior, firmele de recrutare ne spuneau că nu sunt mulțumiți cu pachetul financiar, deci se așteptau ca pachetul financiar să fie la nivelul mediului privat. Or, decizia Guvernului a fost ca nivelul de salarizare să nu fie chiar cât la nivelul companiilor private și atunci cei care erau manageri de top în companii private pe același domeniu au renunțat să mai vină pe un salariu de 2-3 ori mai mic.

Dar au fost și cazuri unde în companii au mai intrat și persoane care au avut și legătură sau au legătură cu politicul, chiar și pe selecție făcută de firmele de recrutare. Dar există persoane bine pregătite profesional care au și opțiuni politice. Aici nu trebuie să avem o reticență, pentru că și în occident, în companiile private multinaționale, în consiliile de supraveghere au mers și fac parte oameni care au activat în politică, au deținut funcții guvernamentale.

Avem o mare problemă în care punem un politruc. Atunci, da, avem o mare problemă dacă accede în directorat sau în Consiliul de supraveghere un politruc recomandat de ministru și care nu are vreo legătură cu domeniul respectiv.

cursdeguvernare.ro: V-au spus textual cei de la FMI?

Daniel Chițoiu: Nominal, nu. Ca idee, au spus că îi interesează ca influența politicului să fie cât mai mică și limitată în recrutare.

cursdeguvernare.ro: Ați văzut că au existat disensiuni între directori și consiliile de administrație, la Tarom, cu domnul Heinzmann, la CFR, cu domnul Sophocleous. De ce apar aceste contondențe?

Daniel Chițoiu: Da. Membrii consiliului de supraveghere și membrii din directorat, când au fost selectați și desemnați în procedura finală, ei erau obligați ca în termen de 90 de zile să depună un plan de administrare și un plan de management, care să fie corelate. În momentul respectiv, eu cred că normal trebuie să existe o înțelegere între membrii consiliului de administrație sau între board și directorat, astfel încât ei să meargă să-și realizeze obiectivele și criteriile de performanță în acele planuri, și de management, și de administrare.

Normal ar fi să existe o colaborare foarte bună între consiliul de administrație și directorat.

În cazul în care există disensiuni în cadrul acestor organisme de conducere a acestor companii, avem o problemă de oameni, personală, sau unii din ei nu respectă ce și-au asumat în cadrul programului de administrare sau al programului de management.

Și atunci, adunarea generală a acționarilor poate să intervină în activitatea board-ului, nu în activitatea directoratului.

cursdeguvernare.ro: Da, dar ați văzut că apar soluții mai puțin obișnuite. La Tarom, a fost acea numire din partea board-ului, au pus un director executiv, pe domnul Demetriade. Adică niște soluții care nu prea seamănă cu guvernanța corporativă.

Daniel Chițoiu: Da. Normal, procedurile trebuia să fie de selecție completă. De exemplu, cum am făcut eu la Transelectrica. S-a selectat integral consiliul de supraveghre, iar acum se face procedura de selecție a tuturor celor 5 membri ai directoratului. Pe când, la Tarom, la CFR sau la alte companii, selecția s-a făcut la board total, dar la directorat s-a făcut doar la managerul general și automat cei de sub director au rămas neselectați pe ordonanța guvernanței corporative.

cursdeguvernare.ro: Erați ministru al Economiei în timpul privatizării eșuate a Oltchim. Se poate repeta scenariul și la CFR Marfă?

Daniel Chițoiu: Atât la Oltchim, cât și la CFR Marfă problema a fost a timpului. Noi, în cadrul angajamentelor cu instituțiile financiare internaționale, ne-am asumat niște termene foarte strânse pentru parcurgerea etapelor de privatizare a celor două companii.

Din nefericire, privatizarea Oltchim de anul trecut, fiind și timpul foarte scurt, fiind și vara electorală, investitorii străini cu potențial în a prelua Oltchim, nu au mai venit și au așteptat să vadă ce se întâmplă. Din păcate, neseriozitatea participanților la licitație a dus la eșec, pentru că, dacă nu se prezentau și exista înțelegere din partea FMI, puteam să reluăm privatizarea Oltchim. Dar noi trebuia să ducem procedura de privatizare, pentru că altfel Dan Diaconescu ne dădea în judecată, cerea despăgubiri.

La CFR Marfă, dacă cel care a câștigat licitația vine cu banii, se merge mai departe. Dacă nu are banii și nu plătește prețul licitat, atunci procedura de privatizare se închide și se va relua.

Pentru primarii PNL: ”Bugetul este ca un tort, el trebuie împărțit în felii”

cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră împărțiți Ministerul de Finanțe cu domnul ministru delegat pentru buget Voinea, care este membru al Cabinetului, ca și dumneavoastră. Numai că rolul dânsului este să împartă banii pe care dumneavoastră îi colectați, intrând în conflict cu contribuabilul…

Daniel Chițoiu: Aici avem o colaborare foarte bună. La nivelul Guvernului nu a existat niciodată vreo neînțelegere între mine și domnul ministru Voinea. Ministerul Finanțelor este un întreg. Chiar dacă dânsul controlează în mod direct partea de buget și datorie publică, toate deciziile trebuie să le luăm în concordanță și să fie unitare pentru că dânsul nu poate să aprobe ceva și eu să aprob altceva. Deciziile sunt luate prin consens. Obligatoriu, discutăm în fiecare zi. De asemenea, bugetul, când se construiește, îl construiește dânsul, dar decizia finală o luăm împreună.

cursdeguvernare.ro: Domnul Voinea este social-democrat, iar dumneavoastră liberal. Sunt concepții diferite.

Daniel Chițoiu: Sunt concepții diferite, dar USL, când a venit la guvernare, a venit pe un program care a fost elaborat înainte de a ajunge la guvernare. Or, acel program de guvernare a fost negociat de la început, iar eu am fost negociatorul din partea PNL și noi când am format USL, începând din 2011, am lansat programe pe toate domeniile, care au fost puse de acord între social-democrați și liberali.

cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră sunteți vicepreședinte executiv al PNL. Ce le spuneți primarilor, președinților de consilii județene, parlamentarii liberali când se plâng că nu primesc fonduri câte ar fi vrut pentru colegiile sau localitățile lor?

Daniel Chițoiu: Aici, primarii, președinții de consilii județene, parlamentarii nu se plâng de domnul Voinea. Se plâng de mine. Trebuie să le explici oamenilor. Atunci când USL a venit la guvernare, primarii sau președinții de consilii județene se așteptau ca sumele foarte mari să vină către primăriile sau consiliile județene pe care le administrează. Ei și-au asumat în campaniile electorale realizarea unor obiective. Eu le-am spus și le spun de fiecare dată când ne întâlnim – săptămâna viitoare vom avea reuniunile politice atât PNL, cât și USL la nivel național –am spus că noi ne-am asumat anumite obiective majore în guvernarea 2013-2016 – să revenim la nivelul de salarizare din 2010, să le restituim pensionarilor ce li s-a reținut ilegal, să reducem fiscalitatea, să atragem fonduri europene într-o pondere cât mai mare.

Așteptările sunt foarte mari. Bugetul este ca un tort, el trebuie împărțit în felii. Dacă dai undeva mai mult, trebuie să tai din altă parte, că ăsta este tortul. Dacă el crește în circumferință, atunci avem un supliment de venituri și putem să le alocăm mai mulți bani. Pe noi ne intertesează ca primarii și președinții de consilii județene să-și prioritizeze investițiile și să și le orienteze pe finanțare pe fondurile europene.

cursdeguvernare.ro: Vă întâlniți des cu liderii locali ai PNL?

Daniel Chițoiu: Zilnic.

cursdeguvernare.ro: Și după o întâlnire din aceasta mai dură ce îi spuneți domnului Voinea?

Daniel Chițoiu: Nu sunt întâlniri dure. Oamenii înțeleg fenomenul.

Publicat la data de 23.8.2013 .

5 comentarii

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    23.8.2013, 10:48 am

    1.Despre ce rescriere a Codului Fiscal poate fi vorba in toamna, cind el este “rescris” de citeva ori pe an?
    2.Nevoia unei legislatii a holdingului a fost evidentiata de ani de zile, de marii nostri juristi (Biris de exemplu), care au prezentat pierderile economice si financiare datorate lipsei acesteia…
    Totul se realizeaza cu prea mare intirziere si perdant pentru economie si buget!

  2. Marian
    24.8.2013, 4:33 pm

    Domnu ministru de Finante, patrunjelul in piata se vinde la legatura, nu la kilogram ca sa fie nevoie de cantar.

  3. Pribeagul
    24.8.2013, 7:01 pm

    “nu poți să acorzi servicii echivalente cu cât datorează unul cu venituri mai mici față de unul care are venituri de 50 de ori mai mari”

    “nu poți să acorzi servicii medicale în pachetul minim unei persoane cu peste 100 de milioane mai mult decât celui care cotizează cu 10 milioane la fondul de sănătate.”

    Ce neputinte jalnice!

    N-are rost sa le tot balmajiti. Daca este oarecum acceptabil ca invatamintul sa nu fie gratuit la orice nivel, este obligatoriu ca sanatatea cetateanului roman sa fie asigurata gratuit la nivelul necesar, indiferent de contributia bolnavului.

  4. FRAIERA
    7.11.2013, 5:52 pm

    CE LEGĂTURĂ ARE CASS CU SALARIUL MINIM? E O PĂCĂLEALĂ PENTRU CĂ ACESTA POATE CREȘTE ENORM ÎN URMĂTORII ANI, DIN NOU DOAR EU MĂ PRIND.

  5. denisa
    9.1.2014, 11:46 am

    Vorbesti iar prostii d-le ministru…
    Zici ca directorii ANAF vor fi dati afara daca se opun masurilor Bancii Mondiale ? Asta o sa ne zici cand o sa ii dai afara ? Asta au facut si angajatii care au fost dati afara ? Si au fost adusi altii stim noi cum . (…)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română