La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Interviu Mihai Daraban / O perspectivă ”nepatronală” asupra mediului de afaceri: Cu cei mici sunt cinici. Pe cei mari nu-i întreabă nimeni nimic

de Cristian Grosu , 22.11.2017

O perspectivă oarecum noua a mediului de afaceri, la finele acestui an agitat pentru economie. Nu e o perspectivă ”patronală”: e, mai degrabă, una a negrei statistici. Care adună problemele – unele halucinante – din economia de la firul ierbii: adică de la companii pe care nu le reprezintă, de cele mai multe ori, nimeni, la negocierile cu guvernele.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și industrie a României – despre pulsul mediului de afaceri văzut de dincolo de problemele sectoriale, de cele de poziționare față de politicile oficiale. (Redacția)

***

Problema nu e la companiile cu capital autohton sau străin. Problema e la companiile mixte

cursdeguvernare.ro: Domnule Daraban, sunteți președintele Camerei de Comerț și industrie a României, adică putem presupune că vedeți, auziți și înțelegeți totul în materie de companii afiliate. Hai să începem cu un refren care revine de vreo jumătate de an în discursul decidenților, al guvernanților. Cum stau lucrurile cu antagonizarea aceasta între capitalul străin și cel autohton și ce înseamnă asta din punctul de vedere al guvernului care insistă în declarațiile publice pe această antagonizare?

Mihai Daraban: În primul rând, noi avem o imagine legată nu doar de companiile afiliate, ci de toate companiile care depun bilanțul la organele fiscale.

Vis a vis de capitalul străin, noi am încercat pe de o parte să avem o imagine, tot procesând datele care sunt, repet, ale instituțiilor statului.

Am luat în considerare companiile cu 100% capital privat românesc, 100% capital străin, ca să ne facem o imagine despre ce fac unii și ce fac alții.

Vă pot spune că avem 597.433 de societăți cu 100% capital privat românesc și 36.796 companii cu 100% capital străin. Vedem că este un raport de 16 ori, deci suntem de 16 ori mai mulți decât străini.

Când ajungem la cifră de afaceri, vedem că în dreptul românilor stau 123 de miliarde de euro cifră de afaceri, în dreptul străinilor stau 72 de miliarde. Deja nu mai vorbim de 16 ori, ci de 1,7 ori.

Mergem mai departe și o să vedem că la contribuții pentru salariat din partea angajatorului vorbim de 12,7 miliarde de euro românii, 7,7 miliarde străinii.

Și mergem la ceea ce contează, să spunem așa, și vedem că 10,4 miliarde este profitul brut la români, 4,3 miliarde de euro la străini.

Mie mi se par niște raporturi decente, având în vedere că atunci când a venit aici capitalul străin, a venit cu niște target-uri clar definite, adică idei de afaceri mult mai solide decât, să spunem, ale noastre.

cursdeguvernare.ro: Să ne înțelegem: vorbiți de companii cu capital exclusiv autohton și companii cu capital exclusiv extern. Deci nu vorbim de mixuri. Pentru că acolo este o altă discuție.

Mihai Daraban: Exact.

De fapt, problemele din spațiul public, dacă mă întrebați pe mine, cred că de la acest gen de societăți provin. Unde statul este minoritar și capitalul străin majoritar.

Nu trebuie să uităm faptul că, de la privatizare încoace, pentru că vorbim despre societăți privatizate, cu ghilimelele de rigoare, prin diferite programe, fie că e PSAL I, fie că e PSAL II și așa mai departe, în aceste societăți, sunt niște oameni desemnați de statul român, prin consiliile de administrație, care funcționează de la privatizare.

Nu înseamnă că sunt aceiași oameni. În funcție de ciclurile electorale s-au schimbat. Oameni care sunt în consiliile de administrație și pe care nu i-am auzit niciodată, nu i-am văzut în spațiul public, nu i-am auzit nici măcar pe surse, să comenteze despre deciziile care se iau în consiliile de administrație ale acestor societăți mixte.
Pentru că, până la urmă, sunt societăți sănătoase, în care fie și un contract de consultanță de câteva zeci de mii de euro este sub incidența consiliului de administrație.

Dar n-am văzut pe nimeni să apară în spațiul public și să spună, domnule, noi în ultimul trimestru al anului am observat că ni se pun pe masă niște contracte de consultanță care ni se par dubioase, ca să crească cheltuielile și implicit să scadă profitul.

Nu i-am auzit comentând nici pe miniștrii care i-au desemnat pe acești oameni în decursul anilor.

Pentru că apelul pe care l-am făcut a fost să nu se mai generalizeze, să nu mai atacăm la grămadă capitalul străin. Pentru că există riscul, pe de o parte, ca agenții ca Standard and Poor’s, Moody’s, Goldman Sachs să ne amendeze la un moment dat, să scadă ratingul de țară și să avem implicit finanțări din ce în ce mai scumpe.

Norocul nostru, tot cu ghilimelele de rigoare, e că nu avem o bursă hipercapitalizată care să fie sensibilă la declarațiile publice. Pentru că declarații de genul astă nu o se le vedem nici în America, nici la Londra, nici la Berlin, Frankfurt, nici la Paris.

Am auzit, de exemplu, în spațiu public că – domnule, o să tăbărâm peste Rompetrol cu resemnarea memorandumului, cu nu știu ce. Eu nu știu de ce acest lucru trebuie anunțat public.
A, se poate anunța public că am rezolvat problema aceea spinoasă cu Rompetrolul. Am luat banii, situația este la zi, am rezolvat problema. Dar anunțurile acestea anticipate – că sunt multinaționalele în piață, că sunt băncile în piață care fac și dreg, nu-și au rostul într-o economie normală. Pentru că, dacă ne uităm la cine face export în România, ne îngrozim.

Instituțiile de stat sunt intimidate de capitalul străin. Și se răzbună pe cel autohton

cursdeguvernare.ro: De ce există, totuși, această percepție la capitalul autohton: am vorbit cu foarte multă lume din această zonă. E vorba de discriminare pur și simplu sau de percepția discriminării capitalului autohton, pe de o parte.

Pe de altă parte există senzația sau realitatea că primele afectate de măsurile mai strânse, coercitive, luate de decidenții guvernamentali se răsfrâng în primul rând pe capitalul autohton.

Mihai Daraban: Haideți să ne uităm, pentru a răspunde, la structura economiei:

Pe de o parte, din cei 661.533 care au depus bilanțul, avem 602.996 de microîntreprinderi. Ce înseamnă asta, până la urmă, pe Legea 346/2004? Însemnă maximum 9 salariați și maximum 2 milioane de euro cifră de afaceri. O să aveți surpriza ca printre aceste microîntreprinderi să găsiți numai firme românești.

Mergem mai sus si o să vedeți 47.696 de întreprinderi mici. Nici aici nu prea o să găsiți străini.

Străini găsim numai de la mijlocii în sus. Și mijlocii sunt 8.995 și mari și foarte mari la nivel național, 1.876. Este o problemă de abordare.

Ei bine: organele fiscale de la noi sunt speriate de profesionalismul echipei de întâmpinare de la companiile străine.

cursdeguvernare.ro: Nu este o ironie ce ziceți?

Mihai Daraban: Nu e o ironie. Nu că sunt speriate în sensul că le e frică. Ci e sentimentul acela că sunt intimidați de profesionalismul echipei de întâmpinare de la o companie străină. Companiile străine sunt structurate de zeci de ani de economie de piață în care se folosesc audituri financiare, se folosesc case de avocați și în momentul în care există un control, acest comitet de întâmpinare care le apare în față inspectorilor.

Controlorul nostru fiscal este copleșit, pe de o parte de audit, pe de o parte de avocați.

Aceste entități, în general, nu prea le găsiți la români. Sunt români, investitori autohtoni cu reputație care încă mai consideră că le cunosc pe toate, că te pricepi și la contabilitate și la drept și așa mai departe.

Sunt cei mai mulți români, care nu-și permit să angajeze nici case de avocați, nici firme de audit.

Bineînțeles că acel controlor fiscal, după ce și-a luat-o, în sens profesional, de la compania străină, pleacă la colț și se răzbună pe shaormeria din colț. Și-l controlează la sânge. Este un adevăr. Poate e greu de digerat, dar este un adevăr.

Am crescut de Black Friday: din import. Ce nu producem și de ce nu putem stimula producția

cursdeguvernare.ro: Apropo de structura economiei și a companiilor care fac export. Dumneavoastră puteți observa fenomenele și efectele pe care măsurile guvernamentale le produc în mediul de afaceri. Toată lumea zice că nu producem. Importurile chiar ne copleșesc și suntem sigura țară din est în care deficitul comercial ne scoate uneori în decor.

De ce credeți că nu producem, că economia românească nu produce?

Mihai Daraban: Ce să vă mai spun eu, dacă Eurostatul însuși ne spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare? Cu alte cuvinte, noțiunea de brand românesc la export nu prea mai există. Adică cu minimum 50% din produsul finit realizat, conceput în România. Adică inclusiv concepția.

Cifrele de la export ne confirmă ce spune Eurostat.

Și haideți să vedem cum stăm la export:

Avem la Ministerul Comerțului 21.889 de exportatori înregistrați oficial în România, iar primii 100 fac 49,9% din exportul României.

În primii 100 de exportatori găsiți 6 firme românești. În primii 500 care fac 72,8% din exportul României o să găsiți 54 de români. Iar în primii 1.000, doar 172 de români.

Iar primii 1.000 fac 83% din exportul României. Cu alte cuvinte, restul de 20.889 de forme exportatoare se bat pe 17% din exportul României, iar creșterea consumului l-am văzut în traducere liberă vinerea trecută la Black Friday, când lumea se înghesuia să cumpere televizoare și electrocasnice și statul se bucură că se rostogolește TVA-ul la vale.

Ei, aia este creșterea economică, dar noi nu punem problema că absolut tot ce s-a cumpărat la Black Friday este produs din import.

cursdeguvernare.ro: Dar haideți să nu vorbim doar de electronice, de rachete, sau cine știe ce roboți: de ce companiile nu se îndreaptă măcar spre producerea de bunuri simple pentru piața internă? Cum vă explicați această imcapacitate?

Mihai Daraban: Să vă spun un lucru. Eu cer de trei ani jumătate, pe la Statistică, pe la Autoritatea Vamală, o sa mai cer probabil și la Patriarhie: să mi se traducă din cifra pe 2016, de 67,3 miliarde importată de România anul trecut, față de 63 de miliarde în 2015.

Vreau și eu să ne învețe statul român, manevranții acestor statistici, să ne spună în ce constă această cifră, ce importăm, punct cu punct, de fapt.

Pentru că un lucru îl putem stabili între noi: nimeni nu este nebun să facă import pe stoc. De producție pe stoc am auzit cu toții, dar de import pe stoc mă cam îndoiesc. Importul, practic, este oglinda consumatorului.

Stat român, spune-ne și nouă cât usturoi, câtă ceapă, câtă roșie, câte televizoare, plasme, câți roboți de bucătărie – cât am cumpărat, că poate ne reorientăm. Poate înțelegem ceva.

Iar noi să putem prezenta, în calitate de cameră de comerț, iar dvs în presa economică: fraților, nu vedeți ce se caută?

Mai mult, dacă în cifra asta de 67 de miliarde o să vedem de exemplu 4 miliarde în dreptul lui Samsung, să ne facem bagajul, să ne ducem la Samsung ca să-i întrebăm – domnilor, ce vreți voi să vă oferim noi vouă, ca voi să ajungeți să produceți în România? Măcar mergem cu cifrele astea: uite, poporul meu a cumpărat de 4 miliarde la tine, ce ai tu nevoie ca să produci aici?

Dar problema e că sunt niște date statistice pe care cineva le ține sub fund.

cursdeguvernare.ro: Dar sunteți, până la urmă, Camera de Comerț și industrie a României, cum nu puteți obține genul ăsta de date?

Mihai Daraban: Suntem un ONG de interes și utilitate publică. Nu am prerogative să răcnesc la cineva. Sunt niște date pe care le obțin eu separat de la Registru, prin protocol, le obțin de la Finanțe, prin protocol, de la Ministerul Comerțului, prin protocol. Dar atât.

cursdeguvernare.ro: Adică primiți doar datele pe care decid alții că le puteți primi?

Mihai Daraban: exact. Deși sunt niște date pe care noi, împreună cu presa economică, le interpretăm cel mai bine.

Mulți colegi de-ai mei, care, văzându-mă că ies în spațiul public, mă roagă câteodată să le abordez problema lor punctuală, în funcție de domeniul în care sunt pregătiți.
Le spun: puneți în scris, explicați-mi și mie despre ce este vorba, pentru că eu sunt un inginer care s-a ocupat de vapoare. Nu mă pricep la acciză de alcool, nu mă pricep la industria lemnului. Dați-mi voi explicațiile, ca să le înțeleg în primul rând eu și după aceea să le ridic în spațiul public. Nimeni nu are pretenții că le știe pe toate. Cred că și guvernanții sunt în aceeași situație.

Numai că guvernanții au această metamorfoză – în momentul când ajung acolo consideră că se pot substitui și patronului, și șefului de fisc, și judecătorului, și procurorului, și comandatului de vas și așa mai departe. Trebuie să înțeleagă că nu se pricep la toate. Nu vreau să comentez despre cei care nu au școala la timp. Vreau să comentez despre oameni care vin din diferite domenii de activitate. Nu spun că au condus, că n-au condus. Este și asta o problemă, dar trebuie să admită dialogul constructiv și dialogul cu oameni care nu neapărat îi perie. Pentru că, dacă vrei yesmeni la masă, care să spună, mărite șef, ai dreptate și ne bifăm că am avut dialog social, nu facem nimic și nu o să facă nici Guvernul nimic. Dacă admit oameni la masă care le spun și că e bine și că e rău, s-ar putea să progreseze.

Guvernul ar fi avut suficient front de lucru în economie: 20% din companii nu depun bilanțuri. Și nu le deranjează nimeni

cursdeguvernare.ro: Dacă ar fi să ridicați o listă foarte concretă probleme, chiar de reproșuri aduse guvernului, ce ar conține lista asta? Din perspectiva strictă a companiilor, a mediului de afaceri.

Mihai Daraban: Codul Fiscal trebuia lăsat așa cum era, să fie supravegheat spre implementarea ultimilor pași din Codul Fiscal lansat de guvernul Ponta. Eu cred că PSD-ul câștiga alegerile și fără promisiuni electorale. N-am văzut pe nimeni legat de gard sau aruncând vreun cocktail Molotov că vrea vreo mărire la ceva.

Cred că ar trebui redus substanțial sistemul de administrație publică. Soluția celor 42 de județe este caducă. Formula cea mai bună de împărțire administrativă a țării ar fi pe formatul curților de apel, cele 15.

Apoi: cred că ar avea front suficient de combatere a evaziunii fiscale. Numai dându-vă două cifre simple: din 846.749 de firme în funcțiune și active la Registrul Comerțului, și-au depus bilanțul doar 661.533. Vedeți că aproape 190.000 de companii nu si-au depus bilanțurile, sunt lipsă la apel? Pentru care, dacă vă duceți la Registrul Comerțului, le găsiți și CNP-ul, și adresa de la poartă. Oamenii ăia chiar există. Și când 20% din numărul total de societăți nu depun bilanțul, trebuie să-ți pui problema de ce. Să vii, tu, guvern, cu o explicație publică. Și cred că am spus tot.

Adică fronturi de lucru existau.

cursdeguvernare.ro: Suntem astăzi în 21 noiembrie, adică mai sunt fix 29 de zile lucrătoare până la 1 ianuarie și mediul de afaceri încă așteaptă normele metodologice, atât la măsurile fiscale, cât și la split TVA. Cum credeți că se vor descurca companiile într-un timp atât de scurt, în condițiile în care chiar administrația oficială, publică, intră și ea în fragmente de vacanță, în condițiile în care cu digitalizarea stăm așa cum stăm?

Mihai Daraban: Și aici o să intervină conceințele dure ale polarizării economiei naționale, iar rezultatele și pregătirea companiilor o să depindă foarte mult de asta.

Avem așa: în Topul național, pe primele 10 locuri în toate domeniile de activitate – 7 domenii mari, 351 de subdomenii. Aici s-au calificat pe primele 10 locuri 12.377 de agenți economici, care reprezintă 1,9% din totalul societăților comerciale care au depus bilanțul la organele fiscale.

Aceștia reprezintă 57% din cifra de afaceri totală. Adică, au 149,9 de miliarde de euro, față de cifra totală de afaceri de 264.

Ce o să se întâmple până în 21 decembrie? Societățile mari, cu aparat de lucru, cu servicii de contabilitate și juridice își vor face temele.

Iar amărâții, spun asta fără să-i jignesc – cei mici și mijlociii – vor fi primii care vor suferi. Se pare că în acest context al polarizării economiei, nu dă nimeni doi bani pe ei.

La modul sincer vă spun, cu tot cinismul din partea lor, nu al meu de cum văd eu lucrurile: guvernanții sunt foarte cinici.

cursdeguvernare.ro: Dar chiar și cei mari vor avea de stat face to face cu administrația publică.

Mihai Daraban: Da, dar au aparate de lucru.

Repet, 3.176 de societăți sunt toate societățile din România, străine, românești, de stat, cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri. Aceștia au în total 176 de miliarde de euro cifră de afaceri, din 264. Este polarizată economia și foarte multe societăți românești sunt privite cu cinism de guvernanți.

Cu cei mici sunt cinici. Pe cei mari nu-i întreabă nimeni nimic

cursdeguvernare.ro: Ați fost în ultimele luni la discuții cu miniștri, cu Guvernul, cu autoritățile care decid. Nu ați pus aceste chestiuni pe masă?

Mihai Daraban: Ba da. Și-au însușit, cu ghilimele de rigoare, ce le-am zis.

Ultima dată mi s-a cerut să le trimit baza de date pe care o am și le-am spus ca este a lor, că doar am procesat niște date din stânga, din dreapta. Sunt informații publice, sunt ale lor.

Dacă ei nu fac nimic cu aceste cifre este problema lor. Apelul nostru către ei a fost întotdeauna să plece de la realismul din teren. Pentru că vorbim și despre diplomație economică pe de altă parte.

Noi, Camera de Comerț ne-am lansat pe acel gen de legislație pe care o considerăm utilă și diplomației economice.

Or, Codul Fiscal este cheia diplomației economice, pentru că peste tot pe unde te duci trebuie să prezinți nivelul de fiscalitate din țara ta. Mai mult, îi interesează legea parteneriatului public-privat. Iar asta este o Fata Morgana în România. Este un gen de investitori, mai ales din afara UE, care au nevoie de garanții suplimentare decât directivele europene și faptul că România este membru UE, NATO și așa mai departe. Trebuie să vii cu acel ceva în plus.

Nu ne-am aplecat ca patronatele, asupra salariului minim pe economie, ne-am aplecat asupra legislației macro. Sunt toate aduse la cunoștința decidentului politic, dar știți cum e, dragoste cu sila nu se poate.

cursdeguvernare.ro: Vorbiți de diplomația economică. Cum ar putea ea ajuta companiile cu caopital autohton?

Mihai Daraban: M-am referit mai devreme la companiile cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, pe care noi le considerăm sustenabile să facă comerț exterior în afara Uniunii Europene?

În Uniunea Europeană am intrat într-un deja vu, este business as usual, oamenii călătoresc liber, se duc la târguri internaționale, se asociază. De aceea 70% din comerțul nostru exterior, de fapt comerț intra-comunitar, nu exterior.

Am făcut iar o bază de date cu societățile peste 10 milioane cifră de afaceri, care considerăm că se pot auto-susține în ce înseamnă comerț overseas.

Am avut surpriza să vedem că avem 1.576 de societăți la nivel național între 10 și 20 de milioane de euro cifră de afaceri sub toate formele de capital, din care 942 sunt românești și din ele 889 sunt private, restul fiind de stat.

La 20-50 de milioane cifră de afaceri la nivel național, avem 992 de firme, sub toate formele de capital, din care 468 sunt românești, din care 452 sunt private, restul fiind de stat. La 50-100 de milioane de euro cifră de afaceri.

Deja situația devine dramatică pentru capitalul autohton. Avem 316 de toate, unde sunt 105 românești, unde sunt 95 private, restul fiind de stat.

Iar situația cea mai tragică este la peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri, unde sunt 271 la nivel național, unde sunt 75 românești, din care 55 private. Diferența de 20 este dată de Romgaz, Transgaz, Transelectrica etc. Asta este situația. Avem săli aici și de 250 de oameni, dar sunt prea mari pentru câți sunt ei. Dacă îi luăm pe cei cu peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri. Sunt 150 de agenți economici. Și nu înseamnă ca dacă îi chemi îți vin toți. Și nu înseamnă că toți sunt orientați către comerț exterior. Poate unii sunt cu business autohton. Deci cred că nu rămânem cu mai mult de 50.

Păi, hai să-i chemăm și să-i întrebăm ce vor – tu, statule, chemă-i și întreabă-i ce vor. Că poți să faci o grupare cu cei peste 50. Hai să facem pe grupări, pe task force. Să vedem cum îi putem ajuta. Prin diplomație, prin, nu știu. Contactăm ambasadele, să vină la aeroport, să vă ducă unde vreți.

O să vină și decontul. Nu ne iartă nimeni

cursdeguvernare.ro: Și ultima întrebare: cum vedeți, la modul cel mai realist posibil, anul 2018? Dacă ați fi antreprenorul unei companii, să spunem, cu 100 de salariați, la ce v-ați aștepta concret?

Mihai Daraban: Aș menține un grad de prudență categoric.

Aș încerca să fac o evaluare a activelor care produc valoare adăugată, iar pe cele care nu produc să le vând. Eventual, când voi avea nevoie, să le reînchiriez. Aș încerca să reduc stocurile la maxim, să micșorez ciclul de rotire a stocurilor.

Deci, o prudență excesivă.

cursdeguvernare.ro: Deja vorbiți ca de un plan de criză.

Mihai Daraban: Va urma decontul la tot ce s-a întâmplat, la toate măririle deșănțate și nesustenabile din sistemul public, unde, apropos, am ajuns să plece oamenii de la privat, să se ducă la stat. Decontul va veni. Va veni și pentru balanța comercială – acolo sunt bani adevărați, nu virtuali. Vine scadența la tot. Nu te iartă nimeni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Donald Trump – supărat pe FED pentru creșterea dobânzilor

Adrian N Ionescu

Preşedintele Donald Trump a criticat politica băncii centrale a SUA (Rezerva Federală, FED) de majorare graduală a dobânzii de politică monetară, nemulțumit de eventualul impact… Mai mult

Stiri

Vladimir Putin, invitat la Washington de Donald Trump. Șeful comunității de informații din SUA, luat prin surprindere

Iulian Soare

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a cerut consilierului său pentru securitate naţională, John Bolton, să îl invite la Washington pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a… Mai mult

Stiri

Polițiștii îi cer președintelui să nu promulge noul Cod Rutier

Vladimir Ionescu

Grupul Poliţiştilor Rutieri din România îi cere preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să nu promulge modificările la Codul Rutier, întrucât “numărul accidentelor rutiere, având… Mai mult

Stiri

Magistrații de la Curtea Supremă trebuie să redacteze, în vacanța judecătorească, toate hotărârile pronunțate

Vladimir Ionescu

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, le-a cerut tuturor magistraților de la această instanță să profite de vacanța judecătorească și să redacteze,… Mai mult

Stiri

Comisia de Etică a Universităţii de Vest din Timişoara: Florian Bodog a plagiat o treime din lucrarea de doctorat

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a plagiat o treime din lucrarea de doctorat, conform verdictului dat de Comisia de Etică a Universităţii de Vest… Mai mult

Stiri

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii finali casnici creşte cu 5,83%, de la 1 august

Adrian N Ionescu

Preţul gazelor naturale pentru clienţii casnici va creşte cu 5,83%, începând cu data de 1 august 2018, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională de Reglementare în… Mai mult

Stiri

”Standardul în materie de legiferare nu trebuie să fie dosarul penal, ci respectul față de Constituție” – Președintele cere Parlamentului să corecteze Legile justiției

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a solicitat joi Parlamentul ca imediat după vacanță să reintroducă legile justiției în circuit parlamentar și să le corecteze. Șeful statului a… Mai mult