Analiză

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Interviu – Jyrki Katainen, vicepreşedintele CE / Sunt mulți bani în Europa: Creșteți încrederea în mediul de afaceri, faceți fiscalitatea predictibilă și veți avea investiții

de Anne-Marie Blajan 16.12.2014

Jyrki Katainen, fost premier al Finlandei, este unul dintre cei mai influenţi membri ai Comisiei Europene: este vicepreşedintele care coordonează toată problematica economică, un “ministru” al economiei UE.

Oficialul european este într-o ofensivă de promovare a planului de investiţii Juncker şi şi-a început turneul, pe care îl va face în toate cele 28 de state membre, cu România.

Ţara noastră, spune Jyrki Katainen, ar putea fi dintre cele care beneficiază cel mai mult de noul instrument economic al cărui scop este creşterea investiţiilor . Însă Guvernul trebuie să asigure un mediu de afaceri transparent, lipsit de corupţie, predictibil legislativ şi fiscal, a spus vicepreşedintele CE într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro.

***

cursdeguvernare.ro: De ce aţi ales să începeţi în România turul de promovare al planului de investiţii Juncker ?

Jyrki Katainen: Din două motive. Primul, România este o ţară care beneficiază foarte mult de pe urma fondurilor structurale şi o ţară în care este foarte mare nevoie de investiţii în sectoarele graţie cărora creşte competitivitatea.

România este unul dintre exemplele de ţări în care ar putea avea un impact pozitiv planul nostru de investiţii.

Un alt motiv este Gala fondurilor structurale, care adună la un loc antreprenori şi proiecte în care fondurile structurale au fost folosite foarte bine şi asta este o platformă foarte bună pentru a o folosi pentru promovarea planului de investiţii.

România trebuie să prioritizeze proiectele, CE asigură asistenţă tehnică

cursdeguvernare.ro: Aţi spus că România ar putea beneficia foarte mult de pe urma acestui plan. Însă cum veţi putea evita ca ţări precum România, care nu a reuşit să atragă fondurile europene avute la dispoziţie până acum, să nu rateze această şansă? Cum veţi putea evita riscul să nu obţină maximum din ceea ce ar putea beneficia, tocmai din cauza acestei incapacităţi de a atrage bani?

Jyrki Katainen: Vorbim despre investiţii, aşa că o ţară membră trebuie să prioritizeze zonele în care are nevoie de investiţii şi pe care vor să le propună pentru investiţii.

Dacă, de exemplu, un guvern decide că vrea să construiască o autostradă, atunci guvernul trebuie să se gândească la modul de finanţare. Dacă decide că nu o va putea face cu bani de la buget direct şi are nevoie de împrumuturi, atunci poate contacta BEI sau Fondul European pentru Investiţii, să îşi prezinte planul de investiţii şi să le ceară să fie parte la proiect, să îi împrumute bani proiectului.

Apoi Fondul analizează, iar dacă guvernul României are nevoie de ajutor, de la Comisie sau BEI, pentru ca proiectul să devină eligibil, îl primeşte. Prin urmare, vom ajuta la îmbunătăţirea proiectelor prin asistenţa tehnică oferită tuturor guvernelor, municipalităţilor sau investitorilor privaţi pentru a structura proiectele de aşa natură ca ele să fie de o foarte bună calitate.

Ca asta să ducă şi la atragerea fondurilor private. Scopul nostru este de a folosi împrumuturile publice drept catalizator pentru atragerea banilor privaţi, ca să evităm ca povara plătită de contribuabili să fie prea mare.

Aşadar, în ceea ce priveşte România, aveţi mai multe oportunităţi decât alte ţări: fondurile structurale pot fi folosite pentru investiţii şi puteţi aplica pentru investiţii cu risc la Fondul European de Investiţii. Iar ajutând la realizarea proiectelor încercăm să implicăm şi sectorul privat. Asistenţa tehnică este crucială.

cursdeguvernare.ro: Deci statele care nu au propus proiecte tocmai viabile pot beneficia de ajutorul Comisiei pentru ca acestea să se califice spre finanţare, pentru a putea concura cu proiecte germane sau franceze sau alte altor state cu o mai mare experienţă.

Jyrki Katainen: Sigur, aşa este. Asta vrem să facem. Între Fondul European de Investiţii şi “conducta” de proiecte (pipeline) nu există o legătură directă, însă noi vrem să ca noul fond să îşi asume un risc mai mare decât BEI. Şi asta înseamnă că proietele care vor fi finanţate sunt în ţări cu un grad mai mare de risc sau proiectele sunt atât de mari încât sectorul privat nu le poate finanţa în întregime şi trebuie să împartă riscul cu cineva.

Trebuie, în alte cuvinte, să ne asigurăm că acele proiecte care sunt mai riscante sunt solide şi bune. Sectorul privat poate evalua riscul de business, dar nu poate evalua riscurile de reglementare. Chiar dacă proiectul în sine e mai riscant, trebuie să fie clar, transparent, să inspire încredere şi să fie viabil.

De aceea sprijinul nostru este atât de important şi vrem să ne asigurăm că sunt proiecte de o foarte bună calitate în întreaga Europă, nu numai în Germania, sau Olanda.

Eradicarea corupţiei, cadrul legal stabil, cadrul fiscal predictibil – necesare pentru atragerea investiţiilor

cursdeguvernare.ro: Vorbiţi foarte mult despre atragerea sectorului privat. Cu ce îl atrageţi, cum îl încurajaţi? În România băncile au bani, dar spun că nu găsesc proiecte bancabile, de pildă.

Jyrki Katainen: Eu am transmis astăzi două mesaje: că UE are acum mai multe oportunităţi pentru investiţii, dacă şi când vom implementa aşa cum trebuie acest plan. Nu va rezolva toate problemele economice, dar va duce la schimbări pozitive.

Al doilea mesaj este că toate guvernele trebuie să se asigure că încrederea din mediul de business creşte. Dacă nu există încredere, dacă corupţia sau cadrul legal nesigur sau politici fiscale incerte creează îndoieli, atunci nu există investiţii.

Este vorba despre o cooperare cu guvernele statelor membre: ele trebuie să facă partea lor, iar noi putem ajuta. Dar nu pute face diferenţa faţă de situaţia actuală unii fără ceilalţi.

cursdeguvernare.ro: Aţi avut o întâlnire cu premierul României în această dimineaţă (n.r. – luni, 15 decembrie). Şi toate elementele pe care le-aţi menţionat spunând că ele creează nesiguranţa pentru investitori se regăsesc în România. Sunteţi convins că autorităţile de la Bucureşti au înţeles că trebuie să creeze nişte condiţii, că nu ajunge doar planul şi faptul că sunt nişte bani puşi la dispoziţie?

Jyrki Katainen: Am vorbit cu mai mulţi miniştri, din mai multe ţări, şi toată lumea spune acelaşi lucru: realitatea în acest moment face ca lucrurile să fie diferite. În mod normal, sectorul privat investeşte, pentru că vrea să îşi sporească profitul. De ce nu o face şi acum? Din cauzele pe care tocmai vi le-am menţionat.

Oamenii de afaceri nu cer ajutorul statului, companiile sunt mai bogate decât înainte, pentru că au investit timp de mulţi ani şi sunt foarte mulţi bani în Europa, dar din cauza acestor dubii în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, sau corupţia, sau un cadrul legal slab, banii nu sunt investiţi pentru business-ul normal.

Situaţia actuală nu este cauzată de lipsa de finanţare. Asta a fost acum 2-3 ani, dar nu acum.

cursdeguvernare.ro: Vorbim despre lipsa de încredere.

Jyrki Katainen: Exact, despre lipsa de încredere.

Unele ţări nu au înţeles ce e cu Fondul de Investiţii şi ce proiecte să propună

cursdeguvernare.ro: Ce mecanism concret aveţi în vedere pentru atragerea investiţiilor private, pentru a le ajuta să îşi recapete încrederea?

Jyrki Katainen: Cred că depinde de autorităţile naţionale să facă lucruri pentru creşterea încrederii. Este întotdeauna datoria politicienilor să facă asta, să creeze un mediu stabil pentru ca toate companiile private să facă ceea ce vor. Nimeni altcineva decât cineva ales democratic nu paote face asta.

Iar UE nu poate interveni în asta, pentru că depinde de decidenţii naţionali. Dar ceea ce putem face este, de fapt, ceea ne stabilim să facem prin acest plan: să ajutăm guvernele să obţină finanţare sau să creăm îmnpreună proiecte pe ţeavă care să atragă bani.

cursdeguvernare.ro: Din evaluarea dvs., cum sunt proiectele din lista propusă de cele 28 de state membre? O veţi prezenta la sfârşitul săptămnii şi liderilor europeni, la Consiliu.

Jyrki Katainen: A fost un exerciţiu, am vrut să vedem dacă sunt investiţii viabile sau importante care merită promovate. Acum depinde de cei care au propus proiectele – autorităţi naţionale, locale, sau investitori privaţi – să le propună mai departe. Comisia nu va selecta niciun proiect.

cursdeguvernare.ro: Ştim, va exista la BEI propria comisie a Fondului European de Investiţii (EFSI) care va analiza proiectele şi le va aproba. Însă din ce aţi văzut propus, au înţeles ţările exact ideea Comisiei?

Jyrki Katainen: Unele nu, şi unele chiar au înţeles că este vorba despre bani gratis. Nu este cazul. EFSI va împrumuta bani proiectelor bune, dar cei care le-au propus trebuie să solicite aceste împrumuturi publice şi să selecteze care sunt proiectele pe care vor să le propună pentru finanţare.

“Nu sunt pentru regula de aur”

cursdeguvernare.ro: Înţeleg că va fi o dispută la sârşitul săptămânii, la Consiliul European, ca reducerea sumelor cu care statele membre contribuie la EFSI să fie deduse din deficit. Unele vor asta, altele nu, unele vor ca banii puşi în puşculiţa comună să se întoarcă pentru a finanţa proiectele din ţările lor. Unele state propun ca banii băgaţi în proiecte să fie deduşi de la deficit. Cum va media comisia o astfel de dispută şi ce compromis propune?

Jyrki Katainen: Eu nu sunt pentru regula de aur, pentru că este greu de spus care este cea mai eficientă investiţie în viitor. Eu aş spune că toate cheltuielile privind educaţia să fie luate în calcul, bineînţeles cele de cercetare şi cele făcute cu infsrastructura. Dar oare cele militare ar trebui incluse şi ele?

Este foarte dificil să tragi linie şi să spui care este o investiţie pentru viitor, de pe urma căreia se va profita cel mai mult.

În al doilea rând, cred totuşi că vom avea un rezultat bun al discuţiilor de la Consiliul European, pentru că am avut un feed back foarte bun faţă de plan în toate statele membre. Sper că acum, sau mai târziu, statele membre vor vrea să contribuie la capitalizarea EFSI, pentru că cu cât sunt mai multe capacităţi de împrumut, cu cât protejat în faţa riscului, cu atât mai multe investiţii vom avea, chiar dacă proiectul nu este din ţara ta.

cursdeguvernare.ro: Ar fi un mod de gândire foarte generos din partea statelor membre, însă ţările sunt egoiste atunci când trebuie să contribuie cu bani.

Jyrki Katainen: Da… aveţi dreptate.

Comisia are disponibilitate pentru un nou program preventiv

cursdeguvernare.ro: Având în vedere prognozele Comisiei şi faptul că economia europeană are încă mari probleme, vedeţi oportun ca statele care au programe de asistenţă cu Comisia şi FMI, ca plase de siguranţă, ar trebui să se gândească la menţinerea lor, anul viitor, până vedem semne certe că economia europeană şi-a revenit? Mă gândesc şi la românia, al cărei program de guvernare real a fost programul cu Comisia şi FMI.

Jyrki Katainen: Ar fi mai bine să nu speculez prea mult asupra acestei chestiuni. Va fi o nouă misiune în România şi, înainte de asta, nu pot spune prea multe. Depinde de România, dar şi de celelalte părţi implicate să decidă ce vor să se întâmple.

cursdeguvernare.ro: Dar Comisia europeană are disponibilitatea, în cazul în care se doreşte, de a reînnoi acest acord?

Jyrki Katainen: Da, dar nu putem vorbi înainte, ci trebuie să vedem cum va evolua situaţia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.12.2014

Un raspuns

  1. Andrei Mocearov
    16.12.2014, 9:30 am

    Domnul Katainen porneste de la un diagnostic gresit si anume ca investitorii nu pun banii in economia reala pentru ca sunt obstacole de reglementare. Crede ca exista un deficit de oferta. Motivul principal pentru care nu sunt investitii private este dat de asteptarile mici privind cererea de bunuri si servicii din partea populatiei. Economia UE se confrunta cu un deficit de cerere, identificat chiar de Comunicarea Comisiei prin care s-a lansat noul plan european de investitii! Oare domnul Katatainen a citit Comunicarea redactata de subalternii domnii sale!?

    Domnul Katainen propune ca banii publici sa garanteze investitiile private. Profitul la investitorii privati, pierderile eventuale la contribuabili. Ce propune domnul Katainen este de fapt o subventie pentru cei care au déjà multi bani. Domnul Katainen ataca conceptul de investitie publica (se opune chiar si regulii de aur!!) prin acest nou plan. Pana si FMI recomanda investitii publice in infrastructuri pentru ca acestea aduc beneficii care acopera complet costurile (it pays for itself) si atrag mai multe investitii private, nu subventionate din bani publici, cum propune domnul Katainen. Investitiile publice in infrastructura cresc potentialul de crestere a economiei.

    Infrastructura strategica construita pe resurse private este mai scumpa decat cea construita din resurse publice, toate celelalte fiind egale ( fara coruptie de exemplu). Pentru o autostrada privata, costului de construire a autostrazii i se adauga profitul constructorului privat si mai ale costul finantarii private. In final, cand vom trage linie, masa profiturilor va creste mai mult decat masa salariilor, deficitul de cerere se va agrava.

    Cu domnul Katainen la carma economiei europene, il vom regreta in curand pe domnii Rehn sau Barroso.

Lăsați un comentariu


Stiri

Acordul de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania a fost semnat

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania și Grupul Euronbank au semnat, vineri, acordul prin care cea dintâi va achiziționa acțiunile deținute de grupul grec la Bancpost S.A., ERB Retail… Mai mult

Stiri

TAXEDU – portalul european de educație fiscală a fost realizat de consorțiul condus de Siveco

Vladimir Ionescu

Portalul de informare al tinerilor europeni menit să îmbunătățească nivelul de educație în ceea ce privește sistemul taxelor și impozitelor se bucură de apreciere la… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului. Reacţia BNR

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult