Interviu Gelu Ștefan Diaconu, președintele ANAF : Problema popririlor multiple în mediul de afaceri * Particularitatea României – PIB-ul nefiscalizat și rata de colectare * Arieratele în companiile mari – private și de stat

de Victor Bratu | 19.3.2014 .

Fiscalitatea într-o țară ține de politica guvernului. Modul în care se aplică această fiscalitate ține de instituția abilitată să adune banii la bugete. Discutabilă fiscalitatea – la fel de discutabil aparatul care o pune în aplicare.

Câteva răspunsuri referitoare atât la modul de reorganizare a ANAF, cât mai ales la ce să se aștepte mediul de afaceri de la instituția strângătoare de taxe dă, astăzi, Gelu Ștefan Diaconu – președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

cursdeguvernare.ro: Principala discuție referitoare la ANAF ține de rata de colectare scăzută. Cum poate creşte performanţa ANAF?

Gelu Ştefan Diaconu: În România nu există decât două soluţii pentru creşterea colectării: fie ne modificăm procedurile şi reuşim să întărim activitatea de prevenire, de descoperire şi de combatere a fraudelor fiscale, fie creştem impozitele. În mod evident, creşterea sarcinii fiscale este o opţiune exclusă. Atunci, nu ne rămâne decât să ne îmbunătăţim capacitatea de colectare.

1. Despre reorganizarea ANAF

cursdeguvernare.ro: Din exterior, se vede că îmbunătăţirea acestei capacităţi se face prin presiuni asupra mediului economic…

Gelu Ştefan Diaconu: Măsuri de genul celor luate până acum, care ţin de presiuni asupra personalului, de acţiuni uşor exagerate asupra contribuabililor şi-au cam dovedit limitele. Şi atunci, sunt convins, trebuie să umblăm la o reformă de ansamblu a Agenţiei.

Este şi o condiţie prealabilă a programului pe care-l derulăm cu Banca Mondială, pe de altă parte. Am creat cadrul viitoarelor reduceri a numărului de unităţi fiscale, din perspectiva informatizării aproape complete a procedurilor de administrare. Pentru că existau foarte multe suprapuneri în sistem- de exemplu, direcţiile finanţelor publice judeţene care existau concomitent cu direcţii municipale, în reşedinţele de judeţ- am disponibilizat cam 1.200 de noi posturi.

Acestea, puse alături de posturile rezultate din desfiinţarea Gărzii Financiare, ne-au permis cele 2.000 de posturi pe care să le alocăm Direcţiei Antifraudă. Asta a fost o primă etapă, deloc uşoară. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu celelalte tentative din spaţiul public de reorganizare în profil regional a activităţii serviciilor deconcentrate sau chiar a serviciilor administrative, în general. E o activitatea crea creează enorme pasiuni locale, motiv pentru care, probabil, şi eu şi toată echipa care lucrează la aşa ceva, n-am devenit persoane foarte simpatice.

cursdeguvernare.ro: Cum stă ANAF cu resursele umane?

Gelu Ştefan Diaconu: Cu prilejul reorganizării, am realizat cât de dezechilibrat erau alocate resursele, de orice natură, raportat la ponderea în realizarea veniturilor bugetare în structurile Agenţiei.

Exemplu: Avem acum opt regionale fiscale. Direcţia Bucureşti, împreună cu Direcţia generală a marilor contribuabili- a cărei activitate, în principal, este localizată în Bucureşti – Ilfov, chiar dacă avem mari contribuabili şi în ţară- deţine aproape 70% din total colectare, realizat de aproape 3.000 de angajaţi.

Diferenţa de 30% din încasări este asigurată de încă circa 23.000 de persoane. Pe Bucureşti-Ilfov noi suntem, şi risc o afirmaţie care poate părea prea categorică, depăşiţi de situaţie. Şi din punct de vedere al resurselor umane, dar mai ales din punct de vedere al resurselor logistice. Vom schimba rapid această situaţie.

cursdeguvernare.ro: Mă refeream mai degrabă la pregătirea personalului, din toate punctele de vedere.

Gelu Ştefan Diaconu: ANAF are programe în derulare care se adresează pregătirii salariaţilor însă problema fundamentală e alta: la selecţiile recente de recrutare a specialiştilor în anti-fraudă am constatat cu surprindere că „oferta” a fost dezamăgitoare.

La ultimul concurs, din 300 de posturi am reuşit să ocupăm 140, chiar dacă au fost 1600 de candidaţi. Şi aceşti 140 trebuie să îi supunem unei şcolarizări ulterioare. Există o problemă reală la nivelul pregătirii.

cursdeguvernare.ro: Dar nu credeţi că ANAF are o problemă şi mai mare- legată de informatizare?

Gelu Ştefan Diaconu: ANAF s-a confruntat cu o lipsă acută de resurse materiale alocate. Am în vedere tehnica de calcul învechită, am în vedere sedii decente- poate e principalul reproş pe care contribuabilii ni-l pot aduce.

În Bucureşti ne desfăşurăm activitatea în 42 de locaţii, mare parte din ele complet improprii pentru activitate. Avem un amplu proces de investiţii pe care l-am demarat privind reconstrucţia şi alocarea de noi sedii administrative pentru unităţile din Bucureşti. Foarte important, am demarat programul cu Banca Mondială.

cursdeguvernare.ro: Cum sunt alocate resursele acestui program cu Banca Mondială?

Gelu Ştefan Diaconu: În primul rând, rescriem procedurile de administrare, în sensul simplificării acestora. Obiectivul prioritar este informatizarea, cu obiectiv final creşterea serviciilor acordate contribuabililor. 70% din suma împrumutului contractat este alocată aplicaţiilor informatice.

cursdeguvernare.ro: Există un orizont de timp clar legat de finalizarea informatizării – se vorbește de anul 2018

Gelu Ştefan Diaconu: Noi trebuie să respectăm graficul convenit cu Banca Mondială.

Imaginaţi-vă însă dimensiunea transformărilor- trebuie să creem un centru de date noi, asta înseamnă o locaţie nouă, adaptată nevoilor unui centru care presupune nişte specificităţi.

Avem de aprovizionat cu tehnică, şi o vom face începând cu a doua parte a anului 2014- vorbim de servere de mare capacitate, partea hardware în principiu. Apoi trebuie transferate aplicaţiile vechi, care să asigure continuitatea procesului de administrare. Apoi, avem nevoie de aplicaţiile upgradate.

E un proces de mare anvergură şi spun că 2018 este o viziune optimistă.

2. Problema popririlor multiple a conturilor în mediul de afaceri și despre erorile ANAF

cursdeguvernare.ro: Concret. În momentul în care o societate înregistrează datorii către stat, fiscul cere băncilor să poprească conturile datornicilor. Cum poate fi reglementat sistemul, astfel încât să nu se mai reţină aceeaşi sumă din conturi multiple?

Gelu Ştefan Diaconu: După apariţia Ordonanţei 8, ni s-a impus notificarea cu 30 de zile înaintea instituirii popririi. Este, evident, o măsură în interesul contribuabililor oneşti.

Problema ANAF este că de prevederile ordonanţei beneficiază inclusiv cei care nu sunt oneşti. Vreau să vă prezint şi cealaltă faţă a unei astfel de măsuri. În total program de colectare lunar, noi încasăm arierate între 7 şi 11%. Una din metodele pe care le utilizăm, cea mai importantă şi imediată, este poprirea pe conturi. Din acest maxim11%, încasările provenite din popriri sunt cam 3,5 – 5%. Cred că efectul în luna martie al Ordonanţei 8 va fi enorm, pentru că acum notificăm, deci nu mai putem încasa direct.

cursdeguvernare.ro: Păreţi preocupat mai de grabă de soarta încasărilor, mai puţin la cei de la care luaţi mai mulţi bani decât datorează.

Gelu Ştefan Diaconu: Nu vă pot contrazice.

Numai că acest gen de popriri, să le spunem ilegale, sunt generate de greşeli în evidenţa administraţiilor fiscale, e un lucru pe care-l recunoaştem şi care va fi remediat.

Dar frecvenţa acestor cazuri nu este la fel de relevantă în comparaţie cu ponderea măsurii în colectare.

cursdeguvernare.ro: Totuşi, pare firesc să o achit o datorie către bugetul de stat, dar o singură dată, nu să îmi reţină ANAF suma de două sau chiar trei ori…

Gelu Ştefan Diaconu: Ţine de lipsa posibilităţii actuale de a monitoriza, din punct de vedere administrativ, stingerea debitului.

Şi nu o putem face decât informatic, repet, se va rezolva după finalizarea programului cu Banca Mondială.

cursdeguvernare.ro: Băncile au un sistem informatic performant. Nu le puteţi solicita ajutorul până rezolvaţi intern problema?

Gelu Ştefan Diaconu: În mod evident, e problema ANAF. Pentru că instituţia trebuie să deţină informaţia asupra stingerii debitului imediat după ce am încasat dintr-un singur cont poprirea.

Teoretic, aplicaţia informatică îmi permite lucrurl ăsta, dar sunt foarte multe erori care conduc la această încasare concomitentă, pe care o reproşaţi.

cursdeguvernare.ro: Erori de sistem informatic?

Gelu Ştefan Diaconu: Absolut. Pot fi şi erori umane. În avalanşa sarcinilor zilnice, mai ales în zona Capitalei, unde acum suntem excedaţi de ceea ce trebuie făcut zilnic, şi greşeala umană este de luat în calcul.

Dar eu aş veni să vă mai fac o precizare cu privire la măsura notificării prealabile. Pentru un contribuabil care nu este onest şi care este înştiinţat cu 30 de zile înainte că i se pune poprire, credeţi că mai găsim vreun leu în cont?

cursdeguvernare.ro: E posibil că nu.

Gelu Ştefan Diaconu: E sigur că nu. Iar popririle, acolo unde se executau din două conturi, constituie o bază de compensare. Banii nu sunt irosiţi de contribuabil.

cursdeguvernare.ro: Nu sunt irosiţi, de acord, dar nu credeţi că este firesc să plătesc atunci când trebuie, nu în avans, practic?

Gelu Ştefan Diaconu: Este o altă discuţie, sunt de acord. Cert este că astăzi, marile necazuri generate de popriri instituite nelegal, de plăţi duble sau triple pentru acelaşi debit, a fost rezolvată de această obligaţie de notificare cu 30 de zile.

cursdeguvernare.ro: Valoarea arieratelor pe care ANAF le încasează este de maximum 11%, ca pondere din total venituri. Restul sunt..

Gelu Ştefan Diaconu: Sunt venituri datorate şi, în principal, toate categoriile de impozit declarate, bazate pe conformare voluntară.

3. Gradul de colectare în România e tras în jos de zonele nefiscalizate, dar care sunt parte la PIB – agricultura, micii meseriași, autoconsumul

cursdeguvernare.ro: Statisticile oficiale vorbesc de o rata de colectare a veniturilor din taxe si impozite in jurul a 30%, ca pondere din PIB…

Este adevarat, rata de colectare variaza între 30 si 32 la suta in ultimii ani.

cursdeguvernare.ro: Restul îl reprezintă evaziunea fiscală?

Gelu Ştefan Diaconu: E o discutie mult mai nuanţată. Se fac afirmaţii cu mare uşurinţă în spaţiul public, comparând această pondere a României cu cea din alte state din UE, care au o pondere a colectarii mult mai mare, undeva peste 45 %.

Se trage automat concluzia ca, atâta timp cât există o sarcină fiscală importantă în România dar colectarea este atât de mică înseamnă că evaziunea este fără limite… Se exagerează enorm pentru că se pleacă de la premise false.

cursdeguvernare.ro: Ce e greşit în acest gen de afirmaţii?

Gelu Ştefan Diaconu: Există argumente ştiinţifice, furnizate de specialişti de la Comisia Naţională de Prognoză.

România are 3 mari sectoare în PIB nefiscalizate, sau fiscalizate anemic în cel mai bun caz, care fac imposibilă comparaţia cu alte state europene. E vorba de agricultură, de micii meseriaşi, circa un milion de oameni care oferă servicii cotidiene dar nu sunt nefiscalizaţi, şi mai avem o activitate care este trecută sub tăcere- autoconsumul.

cursdeguvernare.ro: La ce vă referiţi?

Gelu Ştefan Diaconu: E simplu. În propria gospodărie, în afară de carne- şi nici asta întotdeauna- sau alte produse de strictă necesitate, nu se cumpără nimic. Eu îmi produc ceea ce consum, ceea ce este în afara fiscalizării dar care este parte din PIB.

Extrapolaţi pe întreg teritoriul naţional, mai ales la procentul de 51% de oameni care trăiesc în mediul rural…

Vă imaginaţi, un cetăţean francez, de exemplu, probabil e specializat în producţia unui lucru, sau două, în niciun caz nu produce toate alimentele de care are nevoie pentru consum. Francezul cumpără de pe piaţa organizată, fiscalizată, ce are nevoie pentru consum.

E clar că procentul de 30-32%, aparent mic, dacă l-am privi în contextul în care am diminua PIB-ul cu valoarea acestor trei sectoare de care am vorbit, am constata că are o pondere mult mai consistentă…

cursdeguvernare.ro: Primul sector menţionat a fost agricultura. Discutăm, la fel, de micii producători sau de agricultură în general?

Gelu Ştefan Diaconu: Proprietatea agricolă în România este puternic fărâmiţată, chiar dacă, în ultimul timp, asistăm la o anumită coagulare. Sigur, există şi exploataţii puternice, profesioniste. Acestea se supun fiscalizării obişnuite, nu am avut în vedere acest gen de agricultură. Sunt şi mici producători care au început să fie contributori la bugetul statului, dar rămân în continuare foarte multe exploataţii nefiscalizate…

cursdeguvernare.ro: Există o estimare a încasărilor din agricultură?

Gelu Ştefan Diaconu: Anul trecut, încasările din impozitul agricol au fost de aproximativ 400 de milioane de lei.

cursdeguvernare.ro: Să revenim la autocomsum. Vă gândiţi să fiscalizaţi cumva domeniul?

Gelu Ştefan Diaconu: Cu siguranţă nu, am vorbit de o particularitate a economiei româneşti. În felul ăsta încerc să justific, sigur, nu e vorba de o justificare totală, doar parţială, a acestei ponderi considerată redusă în comparaţie cu alte state membre UE.

cursdeguvernare.ro: Până la urmă, înţeleg că sunteţi mulţumit cu procentul de 30%?

Gelu Ştefan Diaconu: Nu spun că sunt mulţumit, spun că sunt şi alte explicaţii decât o pretinsă ineficienţă a sistemului. Şi în niciun caz nu trec sub tăcere evaziunea.

4. În fiecare lună întră în insolvență circa 2000 de companii. Arieratele – la companiile de stat, la companiile private

cursdeguvernare.ro: Bun, să privim atunci şi spre alte zone în care autoritatea fiscală nu prea intră. Mă refer, de exemplu, la marile companii de stat, destule cu datorii semnificative faţă de buget.

Gelu Ştefan Diaconu: Să discutăm un caz care are corespondenţă în realitate. Cum vă imaginaţi scenariul- dacă prin măsuri de executare silită, agresive, fiscul român ar opri de mâine Regia de Transport Bucureşti?

cursdeguvernare.ro: Dumneavoastră vedeţi blocarea conturilor ca singură opţiune? Unde este prevenţia? De ce companii cu datorii mari, cu datorii „istorice”, nu sunt puse sub supravegherea ANAF?

Gelu Ştefan Diaconu: Un lucrător al ANAF nu poate să supervizeze activitatea unei companii de astfel de dimensiuni pentru simplul fapt că acestea au propriile structuri care, în teorie, i-ar obliga la corectitudine fiscală.

Mai mult, cu onestitate, fiscul nu are astăzi nici capacitatea să facă acest lucru, chiar dacă ar exista legislaţie.

cursdeguvernare.ro: Atunci, credeţi că legislaţia trebuie schimbată, indiferent de sens- fie să primiţi puteri în cazuri de genul celui descris, fie să crească responsabilitatea personalului economic din intreprinderi?

Gelu Ştefan Diaconu: Eu sunt obligat să lucrez în cadrul legal care mi se oferă.

cursdeguvernare.ro: Care este situaţia marilor companii private, sunt acestea mai corecte decât intreprinderile de stat?

Gelu Ştefan Diaconu: Ne confruntăm cu un volum al arieratelor important, localizat la nivelul acestor companii de stat. Acest lucru este de notorietate.

Problema care surprinde este că volumul arieratelor la marile companii de stat este asemănător cu cel înregistrat la companii private. Din portofoliul de administrare al marilor contribuabili cu capital majoritar privat, trebuie să colectăm, lună de lună, între 6 şi 9 mii milioane de lei, în funcţie de ciclicitatea impozitelor administrate.

Arieratele nerecuperabile care se localizează la companiile de stat înseamnă 1.000 de milioane, şi mai avem aproape încă 1.000 de milioane cele cu capital privat. Din start, chiar dacă am un program de încasări, plec cu un handicap de aproape 30% în realizarea programului.

Nu reuşim, din mia de milioane, să încasăm mai mult de 40-50 de milioane lunar. Asta, cel puţin pe partea privată, inclusiv prin aplicarea măsurilor de executare silită.

cursdeguvernare.ro: Care este soluţia de eficientizare?

Gelu Ştefan Diaconu: Mare parte din aceste companii sunt protejate de celebra lege a insolvenţei.

E un alt subiect pe care noi am încercat să îl corectăm în ultima perioadă, promovând necesitatea unui nou cod al insolvenţei. Astăzi, insolvenţa în România a devenit un fel de sport naţional. În fiecare lună, asistăm la intrarea în insolvenţă, din varii motive, a circa 2.000 de companii.

Acestea se protejează îmediat în raport de datoriile faţă de bugetul de stat, e o mare problemă cu care ne confruntăm. Un nou Cod al insolvenţei este de maximă urgenţă.

cursdeguvernare.ro: Ce semnale sunt, ce asigurări aveţi că un nou Cod al insolvenţei va fi adoptat urgent?

Gelu Ştefan Diaconu: Proiectul noului Cod al insolvenţei este în dezbatere parlamentară, sper că va fi reluată procedura de votare în plen.

ANAF se conformează regulilor, nu le impune, dar avem ceritudinea că situaţia se va rezolva în perioada imediat următoare.

cursdeguvernare.ro: Mai există şi cutuma politică de cauţionare a marilor datornici- ştim că aveţi datorii dar vedem cum facem cu ele… Cred că situaţia TVR, de exemplu, care se discută în perioada aceasta, e relevantă.

Gelu Ştefan Diaconu: TVR nu are nicio scutire şi nici nu va putea beneficia de vreo scutire.

De la aderarea la UE, orice formă de scutire de creanţe frizează ajutorul de stat. Este o procedură foarte bine pusă la punct, sub egida Consiliului Concurenţei, care nu-i la îndemâna oricui, ca să spun aşa.

TVR beneficiază, aşa cum beneficiază şi alţi agenţi economici, de o convenţie curentă de eşalonare la plată. Nu se înregistrează până în acest moment debite aflate în întârziere.

Problema este alta, volumul acestor arierate de recuperat de la societate este atât de mare încât, probabil, îi va pune, în viitor, în imposibilitatea respectării acestei convenţii de eşalonare. Dar nu mai e problema Fiscului după…

cursdeguvernare.ro: Există şi exemplul Rompetrol, unde statul a transformat creanţele în acţiuni la companie.

Gelu Ştefan Diaconu: Este o procedură legală. Noi administrăm, ne conformăm regulilor.

cursdeguvernare.ro: Ministrul finanţelor anunţa o Direcţie de Risc în cadrul ANAF, cum se face astăzi această analiză?

Gelu Ştefan Diaconu: Analiza de risc funcţionează fragmentat în cadrul ANAF.

Avem o structură de analiză în zona administrării propriuzise, care se ocupă în special de deconturile de TVA. În cadrul Inspecţiei fiscale, sunt mai multe- există o structură autonomă care selectează societăţi care trebuie incluse în programul de inspecţie de fond sau inspecţie inopinantă şi există şi o structură de analiză de risc nou înfiinţată în cadrul Direcţiei generale anti-fraudă fiscală, pe al cărei profesionalism mizăm foarte mult în perioada următoare.

Deasupra acestor structuri uşor atomizate, autonomizate în cadrul celor 3 mari direcţii ale Fiscului (colectare, inspecţie fiscală şi control preventiv anti-fraudă) avem o Direcţie de informaţii fiscale. Aceasta asigură integrarea informaţiilor care constituie criterii de selectivitate, inclusiv prin colaborarea cu alte instituţii ale statului român. sau cu alte autorităţi fiscale internaţionale.

Aceasta este structura de analiză de risc clasică. În afara acesteia s-a înfiinţat Direcţia de verificări fiscale, care gestionează programul de creştere a conformării voluntare a persoanelor cu venituri mari. Aceasta, în activitatea de verificare preliminară, aplică criterii de selectivitate pentru conturarea unui eşantion, din care se extrag persoanele supuse verificării. Toate entităţile enumerate beneficiază de aplicaţii care generează criterii de selectivitate, dar acestea sunt insuficient integrate.

cursdeguvernare.ro: Pare complicat. Cum va fi în viitor?

Gelu Ştefan Diaconu: Toată această procedură de risc uşor fragmentară va fi integrată, în momentul rescrierii procedurilor de administrare, în cadrul unei direcţii unice, situată la nivelul aparatului central, în aşa fel încât nevoia de a controla o societate să nu fie la latitudinea unui inspector, ci să fie generată de un program informatic.

cursdeguvernare.ro: Cu alte cuvinte, astăzi, datele sunt interpretate iar decizia aparţine unei persoane, nu unui progarm.

Gelu Ştefan Diaconu: Sunt de acord că poate interveni şi un anumit element de subiectivitate, asta vrem să evităm în viitor.

5. Averile mari, controalele țintă

cursdeguvernare.ro: Elementul de subiectivitate există şi în cazul direcţiei care se ocupă de verificarea averilor mari?

Gelu Ştefan Diaconu: Noi nu verifică averi, noi verificăm veniturile, mai ales dacă acestea au fost supuse impozitării.

Nu contează cât de mare este averea cuiva, pentru Fisc este important ca omul respectiv să îşi fi plătit impozitul. Din această perspectivă nu suntem subiectivi, judecăm doar cifre.

cursdeguvernare.ro: Ce credeți despre o soluție discutată la un moment dat – amnistia fiscală? O astfel de soluție ar aduce lucrurile la lumină mai rapid?

Gelu Ştefan Diaconu: Nu ştiu cât contează viziunea mea, dar nu sunt adeptul amnistiei fiscale pentru simplul fapt că, măcar în zona persoanelor fizice, dar chiar şi în zona persoanelor juridice, sarcina fiscală în România este destul de mică.

Atunci, nu văd cât de dificil este pentru cineva să plătească 16% impozit pe venit şi nu văd de ce ar trebui supus amnistiei după ce, ani de zile, acea persoană s-a comportat ca un evazionist.

În plus, cred că ideea contravine flagrant principiului echităţii fiscale.

cursdeguvernare.ro: Teoria e foarte bună. Cum se traduce în practică?

Gelu Ştefan Diaconu: Prin generalizarea acestor controale-ţintă, în zona persoanelor cu venituri mari şi în zonele cu evaziune fiscală peste media din sistem- vorbim de zona de evaziune cu forţa de muncă, unde avem un program pilot care a demarat luna aceasta, în care sunt cuprinse aproximativ 2.000 de firme cărora le vom face o verificare prealabilă, după care vor urma inspecţii fiscale, împreună cu inspecţia muncii.

cursdeguvernare.ro: Direct: există presiuni politice, centrale sau locale, legate de restructurarea ANAF?

Gelu Ştefan Diaconu: Nu cred că… de fapt, nu vreau să fiu ipocrit să spun că trăim într-o zonă lipsită de probleme.

Important este că niciodată şefii mei nu m-au pus în situaţia de a face vreo concesie majoră cuiva.

E drept, sunt destule pasiuni locale. De exemplu, nu pot să spun că autorităţile fiscale din Argeş sunt foarte bucuroase că lucrează sub coordonarea Direcţiei regionale Prahova. Sau că cele din Arad se simt foarte bine în cadrul… dar nu sunt neapărat pasiuni politice.

Publicat la data de 19.3.2014 .

4 comentarii

  1. cojocaru
    19.3.2014, 9:39 pm

    tipul asta a inceput sa-si dea drumul la gura…spune lucruri interesante insa cred ca stie mult mai multe decat are voie sa spuna…isi asuma mari riscuri cu transformarea anchilozatului fisc…

  2. Protonic
    21.3.2014, 10:09 am

    Domnul presedinte GSD are dreptate doar in modul si doar teoretic.
    Astfel invers micsorand impozitele obtinem un mai mare grad (procent de colectare) si cine stie, teoretic nu, dar practic este posibil, chiar si o colectare mai mare.
    Stiu ca este mai greu de inteles nici boc nu intelegea el vroia sa joace cu cartile pe masa, ori economia nu functiuoneaza asa ci practic, trebuie sa o simti.

  3. Ionic
    21.3.2014, 10:19 am

    Nu-i asa numai daca scadem impozitul o sa avem crestere.
    Hai sa explicam babeste.
    O gaina face 10 oua.
    Daca platim impozit 8 oua si 2 le mancam nu o sa avem, crestere economica.
    Daca insa luam impozit 6 oua, 2 le mancam si 2 vor face alte doua gaini atunci vom avea in viitor 30 de oua de la trei gaini si colecatrea va creste la 18 oua.

  4. Ploconul
    20.5.2014, 8:47 pm

    Acest individ arogant sper ca a dat ultimul interviu in aceasta calitate,a distrus FISCUL.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română