Interviu – Dacian Cioloș / Ceea ce s-a întâmplat la nivel politic a întârziat consistența prezenței României în deciziile importante ale UE / MCV va dispărea când reforma pe Justiție va fi ireversibilă / Absorbția fondurilor: e greu să recuperezi când începi cu stângul /

De Anne-Marie Blajan | 20.10.2014 .

FOTO: facebook Dacian Cioloş

Comisarul european Dacian Cioloş îşi termină, în 31 octombrie, mandatul de cinci ani în executivul de la Bruxelles.

Oficialul european vorbește, în interviul de bilanţ acordat cursdeguvernare.ro, despre credibilitatea României la Bruxelles, eşecurile ţării noastre văzute din capitala Uniunii Europene, dar şi despre acuzaţia de traseism politic, implicare în dosarul ICA şi planurile sale de viitor.

Notă: Sublinierile din text aparțin redacției

***

cursdeguvernare.ro: E vremea bilanţului: spuneţi-mi, va rog, 3 plusuri şi 3 minusuri ale acestei perioade de 5 ani în care ați fost comisarul european pentru agricultură.

Dacian Cioloş: La plusuri, pentru mine, primul şi cel mai important este că în domeniul pe care l-am avut în responsabilitate, am putut duce până la capăt ceea ce a fost cel mai important – reforma politicii agricole comune.

Al doilea… Eu am preluat postul de comisar cu o experienţă politică scurtă în ţară şi cei cinci ani petrecuţi la Bruxelles m-au învăţat că, pentru a fi un bun politician, e important nu atât să îţi prezinţi foarte bine obiectivele în campania electorală, cât să ai un contact cu electoratul pe timpul mandatului. Şi asta m-a ajutat mai ales în reforma PAC şi am învăţat cât de important este să petreci timpul cu oamenii, ca să fii într-adevăr o punte de legătură între administraţie, care trebuie să fie performantă, şi oameni.

Şi al treilea lucru important pe care l-am învăţat este că pentru o organizaţie ca UE, pentru o politică publică, nu este suficient să te raportezi doar intern, ci trebuie să te raportezi şi internaţional. Şi eu am învăţat şi am făcut multe lucruri în domeniul internaţional.

Trei minusuri… mi-e mai greu să vorbesc despre minusuri, pentru că, fiind o fire optimistă, nu prea mă gândesc la lucrurile astea. Când apar probleme le iau aşa cum vin şi încerc să le găsesc o soluţie. Poate că în câteva săptămâni, în câteva luni, vom putea vorbi şi despre minusuri, după ce trag linia definitiv.

 “Mi s-a pus eticheta Cioloş = agricultură”

cursdeguvernare.ro: În spaţiul public aţi fost, aţi părut un comisar foarte discret, nu aţi părut a da semnalele la care ne aşteptam de la Bruxelles, cât de aproape aţi lucrat cu autorităţile din România?

Dacian Cioloş: Am părut discret şi am fost discret în alte domenii decât cel care viza portofoliul meu, în primul rând pentru că era un portofoliu greu şi consistent şi aveam foarte multe lucruri de făcut în domeniu, inclusiv vizavi de România şi în relaţia României cu UE.

În al doilea rând, chiar şi presa mi-a pus o etichetă: Cioloş = agricultură. Deci nu îl întrebăm despre alte lucruri. Deci discreţia nu a avut un singur sens. Ea s-a manifestat şi din partea cealaltă, nu am fost întrebat despre altceva, pentru că se considera că, “dacă nu e o întrebare legată de agricultură, nu are rost să îl întrebăm pe Cioloş”.

Însă în primul rând faptul că am avut un portofoliu greu, cu o reformă de făcut, mi-a luat foarte mult timp.

Cu autorităţile, cu guvernul şi ministerele am avut un contact direct şi personal, şi eu, şi membrii mei de cabinet.

Nu am de ce să mă ascund, am urmărit ca interesele României să nu fie afectate de decizii comunitare sau ca România să fie pregătită din timp atunci când se pregăteau decizii la nivel comunitar, ca România să fie un actor, nu un spectator.

cursdeguvernare.ro: Ne puteţi da nişte exemple?

Dacian Cioloş: Fără să intru foarte mult în detalii, dar şi atunci când s-au discutat măsurile de criză, când s-a discutat semestrul european şi ceea ce viza modul de raportare al statelor membre, exigenţele privind bugetele statelor membre, am căutat să facem în aşa fel încât specificul României să fe regăsit.

Am lucrat foate mult pe fondurile structurale, a fost unul dintre punctele slabe ale României ca stat membru în aveastă perioadă, capacitatea de absorbţie, gradul de absorbţie şi calitatea absorbţiei. Am fost în permanentă legătură cu DG Regio şi cu comisarul Hahn, cu care am construit şi o relaţie personală foarte bună.

Pe toate discuţiile legate de politica energetică şi, nu mai e nevoie să amintesc domeniul pe care l-am păstorit.

Deci am avut o relaţie bună cu premierii, dar şi cu reprezentanţii anumitor sectoare economice. Pe de altă parte, erau lucruri care nu puteau fi dezbătute în presă tot timpul.

Rolul în criza politică din 2012

cursdeguvernare.ro: În timpul mandatului dvs. a fost un moment greu pentru România, în vara anului 2012, criza politică şi constituţională. Comisia Europeană a atras atenţia asupra derapajelor democratice de la noi. Cum aţi trăit dvs., în calitate de comisar român acele momente şi ce rol aţi avut?

Dacian Cioloş: Comisia a avut acele poziţii pentru că are responsabilităţi în faţa întregii Uniuni Europene legate de aceste lucruri. A fost o situaţie dificilă şi pentru Comisie, pentru că voia să evite să fie pusă în această situaţie.

Au fost şi momente în care comunicarea sau deschiderea unor anumite canale de comunicare pentru a trimite anumite semnale sau mesaje a fost foarte importantă. Şi aici am încercat să joc un rol foarte activ. Ceea ce era de spus public au spus cei îndreptăţiţi, comisarul pentru drepturi fundamentale, preşedintele Comisiei (foto).

Dar eu fiind comisarul român am încecat să deschid canale de comunicare cu cei responsabili din CE şi cu cei vizaţi din România, în diferite tabere şi în diferite părţi pentru a clarifica lucrurile.

Pentru mine, cel mai important a fost ca o parte să o înţeleagă foarte bine pe cealaltă. Şi dacă s-au făcut greşeli sau au existat exagerări, ele să poată fi corectate, fără ca statutul României în UE şi credibilitatea să fie afectate.

cursdeguvernare.ro: Acum, la peste doi ani de atunci, putem spune că România şi-a recâştigat credibilitatea la Bruxelles?

Dacian Cioloş: Sigur, ştiţi că e ca orice accident, lasă anumite urme. Dar dincolo de aceasta, România este un stat membru mare, important, din categoria celor mijlocii-mari din UE, peste care nu se poate trece, atâta vreme cât este membru în UE. Din foarte multe motive. Chiar dacă, sigur, ca principiu, indiferent de dimensiunea sa, fiecare ţară din UE membru trebuie să fie tratată ca stat membru.

Dar chiar şi când vorbim de anumite obiective de dezvoltare geopolitice, economice ale UE, România este un stat membru care contează. Nimeni nu are interesul să întreţină prea mult astfel de tensiuni care pot apărea. Şi aici a fost făcut un efort şi din partea României, şi din cea a UE, şi pot spune că relaţiile s-au normalizat.

MCV – test de credibilitate: trebuie demonstrat caracterul ireversibil al performanțelor justiției

cursdeguvernare.ro: Şi în normalitate pare să intre şi MCV. Ce anticipaţi că se va întâmpla cu acest mecanism pe justiţie?

Dacian Cioloş: Mie mi se pare semnificativ că justiţia din România este independentă şi funcţionează. Greu ar putea cineva să conteste acest lucru. A fost şi este important să se demonstreze că este un proces ireversibil. De asta este nevoie ca MCV-ul să dispară.

Dincolo de asta, trebuie să se înţeleagă că în afară de justiţie sunt şi alte instituţii care au un rol important în buna funcţionare a statului de drept şi este important să fie demonstrată această dorinţă ireversibilă de a lăsa să funcţioneze justiţia şi de a crea mijloacele pentru performanţă tuturor instituţiilor care au un rol important de jucat în funcţionearea statului de drept.

Sunt convins că imediat ce această ireversibilitate va apărea, MCV va dispărea. Pentru că, pe de altă parte, pot să vă spun că această situaţie nu este uşoară nici pentru Comisie, să monitorizeze un stat membru cu drepturi depline, care ia decizii sau participă la deciziile luate în interiorul UE.

Cred că este un test important de credibilitate pe care România l-a trecut şi e important să demonstreze tuturor din UE că a trecut acest test. Pentru că despre asta este vorba.

Cauzele eşecului gestionării fondurilor UE: lipsa de pregătire, de viziune, de capacitate instituţională şi chiar dorinţa de fraudare

cursdeguvernare.ro: Aminteaţi despre fondurile europene şi relaţia de prietenie pe care aţi dezvoltat-o cu comisarul Johannes Hahn. A fost unul dintre domeniile în care România nu a performat bine şi în repetate rânduri aţi atras atenţia asupra acestui lucru. Cum evaluaţi gestiunea fondurilor din perioada 2007-2013?

Dacian Cioloş: Începutul perioadei ne-a prins pe nepregătite, pentru că nu s-a anticipat acasă gradul de exigenţă impus pentru folosirea fondurilor europene în general. Probabil s-a crezut că “lasă că merge şi aşa”, ajustăm noi nişte instituţii şi lucrurile vor merge bine.

Pe de altă parte, probabil nu a existat o viziune suficient de clară referitor la ceea ce se vrea să se facă cu aceste fonduri europene. S-a concentrat atenţia foarte mult pe gradul de absorbţie şi nu pe consistenţa, calitatea proiectelor şi nu pe viziune. Pentru că atunci când ai viziune este mai uşor să treci fondurile de pe o linie de finanţare pe alta sau să fii convingător în raport cu Comisia Europeană.

Dintr-un alt punct de vedere a fost şi o problemă de capacitate instituţională foarte clară, a fost şi o anumită dorinţă de a deturna fondurile europene şi aici probabil mulţi nu s-au aşteptat de la o astfel de reacţie de la CE.

Adevărul este că şi Comisia a devenit mult mai exigentă în aceşti ultimi ani şi din cauza modului în care curtea Europeană de Conturi a tratat utilizarea fondurilor europene, într-un context de criză economică şi de posibilităţi bugetare mai reduse, cu atenţie concentrată foarte mare pe calitatea cheltuirii banilor. Asta a întârziat foarte mult gradul de absorbţie.

Şi când ai pornit cu stângul este greu să recuperezi. Din punctul meu de vedere, nu este vorba de un guvern sau de altul, ci este vorba în mod global de cum a tratat România fondurile europene.

cursdeguvernare.ro: Cum vedeţi perioada următoare?

Dacian Cioloş: Atâta vreme cât există un acord de parteneriat aprobat, asta înseamnă că există deja nişte direcţii clare demonstrate de România. Ceea ce mi se pare important pentru lunile următoare este ca acest acord de parteneriat să fie asimilat de instituţiile din România şi de beneficiarii fondurilor europene.

Dacă sunt lucruri negociate, dar ele rămân doar pe hârtie, şi totul va fi business as usual, riscăm să avem aceleaşi probleme.

E important să apară o schimbare nu numai în modul în care a negocit România şi şi-a spus punctul de vedere, ci şi în modul în care sunt aplicate aceste rezultate ale negocierilor în perioada următoare, cu un accent pe calitatea actului administrativ în gestionarea fondurilor şi, după părerea mea, cu un accent important între structurile adminstrative şi potenţialii beneficiari. Să fie ascultaţi şi cu ceea ce funcţionează şi ce nu şi să fie o reactivitate a structurilor administrative la semnalele din piaţă.

Am fost foarte atent gestionarea fondurilor pentru agricultura şi la corectarea greşelilor

cursdeguvernare: Cum vă explicaţi că fondurile pe agricultură au mers mai bine decât cele de coeziune. Vorbim mereu despre fragmentare, despre agricultură de subzistenţă, poate tocmai nevoia de dezvoltare a mişcat lucrurile?

Dacian Cioloş: Ţineţi minte, inclusiv dvs. cum scriaţi despre programul SAPARD şi despre greşelile care s-au făcut în implementarea programului, despre greşeli care s-au făcut în chletuirea unor fonduri, vă amintiţi blocajele pe care le-am avut încă de la început la agenţiile de plăţi. Eu am ajuns ministru al Agriculturii când agenţia de plăţi nu avea acreditarea Comisiei, care a fost foarte exigentă încă de la început.

România a avut experienţa programului SAPARD nu numai pentru administraţie, ci şi pentru beneficiari, toţi au învăţat foarte mult, şi administraţia din România, şi Comisia cum să lucreze cu adminsitraţia.

A fost un moment foarte greu la începutul eprioadei 2007-2013, când România risca să piardă câteva sute de milioane de euro, după care lucrurile au funcţionat.

Sigur, trebuie să o spun, cred că şi prezenţa mea acolo, la acel portofoliu a jucat un rol. Ar fi fost foarte greu pentru mine, ca şi comisar român, ca lucrurile să meargă prost pentru România şi eu să fiu exigent cu alte state membre în privinţa modului de utilizare a banilor europeni.

Am fost foarte atent, nu pentru a acoperi greşeli făcute în România, ci pentru a transmite semnale din timp pentru ca lucrurile să poată fi corectate. Faptul că am trecut aproape imediat din Ministerul Agriculturii la Comisia Europeană m-a ajutat să păstrez o legătură foarte bună cu cei din Minister, din agenţiile de plăţi şi acest lucru a ajutat.

Sper ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu fondurile structurale în perioada următoare, dat fiind faptul că cineva care cunoaşte foarte bine România va fi responsabil cu fondurile structurale.

Ceea ce s-a întâmplat la nivel politic a întârziat consistența participării României la deciziile importante ale UE

cursdeguvernare.ro: Ce oportunităţi credeţi că a ratat România în aceşti 5 ani şi de ce ocazii a profitat?

Dacian Cioloş: În primul rând a ratat oportunitatea utilizării fondurilor europene. Nu e ratată total, dar România a ratat cel puţin parţial oportunitatea de a folosi nişte fonduri de care are nevoie în mod clar.

Totuşi, ceea ce e bine e că România are şi pentru perioada următoare un buget consistent de fonduri structurale şi sper că am tras învăţămintele de rigoare din perioad anterioară. Utilizarea fondurilor europene era importantă şi pentru economia şi sociatatea românească, dar şi pentru credibilitatea în instituţiile europene.

Vedeţi, Polonia altfel discută şi negociază cu direcţiile generale din Comisie, atunci când demonstrează că este capabilă să folosească corect fondurile eurorpene şi să arate că ştie ce are de făcut.

Când ai absorbţie mai slabă, când sunt probleme administrative, când se blochează plăţile e mai greu să vii şi să convingi Comisia Europeană că vrei să muţi fondurile dintr-o parte în alta pentru că ai alte priorităţi. Chiar dacă au fost situaţii în care şi eu cred că României ar fi trebuit să i se dea o mai multă flexibilitate de a muta fonduile între priorităţi.

Dar de multe ori aceste lucruri nu s-au întâmplat tocmai pentru că exista o reticenţă în a complica prea mult lucruri, în condiţiile în care chiar şi în situaţia existentă România arăta că îi e greu să gestioneze lucrurile.

Şi apoi ceea ce s-a întâmplat la nivel politic, naţional, a întârziat puţin consistenţa prezenţei României în deciziile importante care s-au luat şi se iau la nivel european.

Ca să fii foarte prezent e important nu doar ca o persoană importantă politic din România sau alta să aibă credibilitate, nu numai în CE, ci în toate structurile europene, ci ca întreaga clasă politică să poată câştiga încrederea celorlalţi şi să poată participa activ la deciziile care se iau.

În România, multă vreme după aderare, UE a fost tratată ca o structură externă. România este în UE, problemele ei sunt şi ale UE, soluţiile României trebuie să devină şi soluţiile UE şi pentru asta trebuie să ai o prezenţă activă.

România are credibilitatea pe care o merită

cursdeguvernare.ro: Vorbiţi foarte mult despre credibilitate. Au existat momente în care am ridicat probleme de credibilitate, de asta vă întrebam dacă am rezolvat într-adevăr această problemă. Pentru că am primit o serie de semnale din occident referitor la faptul că mai trebuie lucrat la asta.

Dacian Cioloş: Să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar şi modul în care e pusă întrebarea ne arată că mai avem anumite complexe şi la noi şi că aşteptăm să ne vină semnale de la Washington sau Bruxelles.

cursdeguvernare.ro: La nivelul opiniei publice aşa şi este, în condiţiile neîncrederii în clasa politică din România.

Dacian Cioloş: Din punctul meu de vedere, de la Bruxelles nici nu ar avea ce semnale să vină pe canalele mediatice, atâta vreme cât România este stat membru, prezentă în structurile UE, în CE, România este prezentă în Consiliu, în PE. România este parte a structurilor europene şi sunt suficiente canale instituţionale sau informale prin care ceilalţi parteneri pot să îşi spună punctul de vedere. Aşa cum şi România îşi poate spune punctul de vedere faţă de alt stat membru.

Aşa cum simt eu lucrurile acum, în 2014, România are credibilitatea pe care o merită şi de care are nevoie şi faptul că comisarul român are portofoliul dezvoltării regionale este un semnal că România, ca al şaptelea stat membru al UE, este tratat ca atare. Sigur, apoi va trebui să şi livrezi rezultate, dar asta arată că România ca stat a fost şi este prezentă în luările de poziţie ale UE.

România joacă un rol foarte activ pe realaţia dintre UE şi Republica Moldova şi acest lucru este recunoscut, vizibil şi în CE şi în PE. Şi asta înseamnă credibilitate.

Faptul că vorbim despre Republica Moldova, că reprezentanţi importanţi ai statelor din UE răspund invitaţiei României privind acţiuni de prietenie faţă de R. Moldova arată că România contează.

Despre nominalizarea pentru comisia Juncker, traseism politic şi jocuri politice

cursdeguvernare.ro: Aţi fost multă vreme propunerea oficială, singura cunoscută şi făcută publică, pentru comisia Juncker, am aflat ulterior că mai exista una. Ce aţi simţit în toată această perioadă şi când aţi simţit că s-au schimbat lucrurile?

Dacian Cioloş: Nu aş vrea să comentez prea mult public acest proces pentru că nu mi s-ar părea cinstit faţă de cei care au fost actori activi în acest proces de negociere. Sigur că eu am jucat un rol şi mi-am jucat rolul, dar nici nu vreau să se rămână cu impresia că Cioloş avea dreptul la ceva pe mai departe.

Am fost o propunere, preşedintele CE a decis să ia în considerare altă propunere, îi respect decizia. Eu am avut un mandat de comisar, sunt pe cale de a-l finaliza şi nu aş vrea să comentez mai mult legat de ceea ce s-a întâmplat.

A fost un proces complex de constituire a Comisiei Europene pentru că preşedintele Juncker şi-a asumat mai multe lucruri şi elemente în constituirea Comisiei: un echilibru între statele mici şi mari, un echilibru politic între grupurile politice din Parlament, pentru că am înţeles, dintr-o discuţie cu dânsul că are în vedere o cooperare mai strânsă între Comisie şi Parlament, tocmai pentru a da consistenţă ideii europene, iar relaţia cu PE a fost şi este importantă.

Eu am fost asumat politic de un grup politic, fără să fiu membru al unui partid politic. Asta e o decizie pe care mi-o asum, dacă e să intru în politică în mod forma sau când o să intru într-un partid politic vreau să decid eu când şi cum să fac, nu pentru a avea o funcţie sau alta.

De aceea nu am aderat la un partid sau la altul nici când am fost secretar de stat sau ministru, chiar dacă am respectat liniile politice ale partidului care m-a susţinut. La fel a fost şi când am fost comisar european.

De data aceasta s-a dorit o Comisie care să aibă o consistenţă politică mult mai mare, preşedintele Juncker şi-a asumat şi un minim de echilibru între domni şi doamne. Au fost mai mulţi factori care au dus la o anumită decizie a preşedintelui Juncker referitor la deciziile legate de România.

Ceea ce mi se pare cel mai important la acest moment este că România va fi reprezentată de un comisar cu un portofoliu important, din poziţia din care poate juca un rol important în politicile europene în anii următori.

cursdeguvernare.ro: Toți vă cunosc ca pe un om elegant, însă mai puţin elegantă a fost povestea despre traseismul dvs. politic, apărută pe blogul lui Robert Turcescu. Pentru cei ce nu ştiu, acolo scria că i-aţi fi spus preşedintelui Juncker că puteţi obţine sprijinul grupului socialist pentru poziţia în Comisie, pentru acest mandat.

Dacian Cioloş: Clarificarea pe care am trimis-o lui Robert Turcescu este publică, poate fi citită pe blogul lui. De asta am şi trimis o clarificare, pentru a explica punctul meu de vedere. În toată această discuţie nu este important numele meu, ci modul în care a ieşit România din negocierea porotfoliului.

Atunci când s-a făcut referire la persoana mea, la atitudinea mea am vrut să clarific lucrurile. Dacă acesta a fost unul dintre elementele care au dus la nominalizare – nu ştiu, nu am avut o discuţie cu cei care au luat decizia finală referitor la numele comisarului român – am vrut să fie foarte clar de ce am avut această atitudine referitor la alinierea politică şi nu am vrut să las să curgă speculaţii referitor la moralitatea sau imoralitatea mea politică.

Pentru mine moralitatea politică e în primul rând atitudinea faţă de cetăţeni, de cei care îmi judecă activitatea din poziţia politică pe care am avut-o. Pentru mine, poziţia de comisar este una politică, pentru că faci politici publice, îşi asumi decizii care afectează viaţa celorlaţi.

Eu am avut şi am o relaţie foarte bună cu grupul PPE în continuare, am avut şi am o relaţie foarte bună cu alte grupuri politice, inclusiv cu grupul socialist din PE, cu care am lucrat foarte bine inclusiv pe perioada refomării PAC.

Experienţa mea politică a fost mult mai lungă la Bruxelles decât în România, iar eu ştiu să lucrez politic aşa cum am lucrat la Bruxelles, sper ca lucrurile astea să se înţeleagă şi acasă. Eu am fost transparent cu toate autorităţile, fără să fac jocuri partinice.

cursdeguvernare.ro: Numele dvs. a fost adus în discuţie şi în contextul procesului ICA, a lipsit puțin să fiţi citat în proces, fiindcă aţi fost ministru în vremea în care Ministerul Agriculturii s-a constituit în parte civilă în proces.

Dacian Cioloş: Justiţia şi-a spus deja punctul de vedere. Ceea ce am făcut la vremea respectivă a fost ca reprezentant al Ministerului Agriculturii, al unei instituţii, doar pentru că – contrar celor a ceea ce s-a spus – poziţia respectivă a venit după ce diferitele servicii din minister şi-au exprimat punctele de vedere.

Planuri, personale, de viitor

cursdeguvernare.ro: Mai aveţi foarte puţin până la încheierea mandatului şi v-aş întreba care sunt planurile imediate, dar şi cele cu bătaie mai lungă.

Dacian Cioloş: În următoarele săptămâni, luni după încheierea mandatului o să încerc să petrec mai mult timp cu familia şi cu prietenii pe care, din păcate, în aceşti ani i-am neglijat, din lipsă de timp. Voi încerca să recuperez, după care, începând de anul viitor, intenţia mea este să mă ocup de câteva proiecte personale.

O acţiune într-o şcoală europeană, în cadrul proiectului Eat Well

Din ceea ce îmi propun acum voi rămâne în contact cu domeniul pe care îl cunosc cel mai bine, la nivel european sau chiar la nivel internţional, unde m-am implicat şi în calitate de comisar.

cursdeguvernare.ro: Proiecte în ţară sau în străinătate?

Dacian Cioloş: Vreau să vă spun că la mine lucrurile au evoluat profesional şi cu multe surprize. Nu m-am aşteptat, în 2005, când am mers la Ministerul Agriculturii, să fiu în poziţia în care să îmi asum funcţia de secretar de stat, sau de ministru. Când eram ministrul agriculturii nu eram deloc convins că peste ceva mai bine de un an voi deveni comisar european. Nu vreau să îmi fac proiecte prea rigide, pentru a lăsa viaţa să mă înveţe ceea ce e mai bine, aşa cum m-a învăţat şi până acum.

Am avut şansă să pot să îmi exercit pasiunile şi cunoştinţele profesionale în poziţii cu foarte multe provocări.

Vor fi proiecte şi legate de România, şi în afara României. Vom vedea şi în funcţie de cum evoluează lucrurile în România, în ce măsură voi găsi posibilitatea de a activa aici.

Pe de altă parte, un fost comisar european are şi multe restricţii. Cel puţin imediat după ce îşi termină mandatul, sunt foarte multe restricţii legate de domeniul portofoliului pe care l-a deţinut. Eu sunt printre puţinii comisari unde competenţa în Comisia Europeană coincide cu specializarea profesională.

Am foste multe limitări în ceea ce aş putea face, mai ales în mediul privat, legat de specializarea mea profesională.

Publicat la data de 20.10.2014 .

Un raspuns

  1. Alexanxru Lapusan
    22.10.2014, 9:41 am

    O sinteza foarte interesanta in legatura cu activitatea omului (uneori prea modest) care a ocupat cea mai consistenta functie (pentru Romania)in CE.Si mai interesant ar fi un material in extenso.
    De asemenea viziunea Comisarului Ciolos in legatura cu evolutia politicilor agricole comune pe termen mediu si (mai ales)lung in contextul viitoarelor deschideri (angajamentele si tendintele politicilor OMC) ar putea fi deosebit de interesant. Desigur ma gandesc ca toate acestea ar putea avea un ecou poziti in promovarea politicilor agricole de la noi.

    FELICITARI PENTRU CE ATI FACUT, SUCCES MAI DEPARTE!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Adam Kowalczyk profilowe Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

gosu Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

BOTAN_freedom_md Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu – Bogdan Olteanu / Politicile din spatele economiei reale ; Reformele structurale de dincolo de aderarea la euro ; Acordurile cu FMI ; Creditarea: relaxare, sau? ; De ce și când tace BNR

Bogdan-Olteanu- BNR Explicațiile BNR într-un an greu: cu noul Cod Fiscal și efectele pe indicatorii macro, cu constrângeri europene privind politicile de creditare, cu zig-zag-urile capitalurilor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței / Ajutoarele de stat sunt, de fapt, nedeclarate, Comisia monitorizează 5 astfel de cazuri * La privatizarea Poștei nu-i mai păcălim * Licitațiile pe contracte publice: ne bazăm pe sesizări * Prețurile la combustibili: recomandăm creșterea concurenței

bogdan-chiritoiu Bogdan Chirițoiu, proaspăt reconfirmat în funcția de președinte al Consiliului Concurenței, vorbește pentru cursdeguvernare.ro despre provocările Consiliului într-o economie precum cea românească, adică puțin...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / De ce Pământul este plat

Trebuie sa recunosc ca in ultimele luni am fost confruntat, nu doar o data, cu o situatie inedita, care pur si simplu m-a blocat....Citeste mai departe »

mp21

Marin Pana

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Convențiile naționale din Statele Unite. Campania electorală cu vicepreședinți mai buni decât prezidențiabilii

În momentul scrierii acestei succinte analize, Convenția Democrată de la Philadelphia se pregătește să înceapă a treia zi, penultima, iar Convenția Republicană s-a încheiat...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / De ce Pământul este plat

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Trebuie sa recunosc ca in ultimele luni am fost confruntat, nu doar o data, cu o situatie inedita, care pur si simplu m-a blocat....Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Convențiile naționale din Statele Unite. Campania electorală cu vicepreședinți mai buni decât prezidențiabilii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

În momentul scrierii acestei succinte analize, Convenția Democrată de la Philadelphia se pregătește să înceapă a treia zi, penultima, iar Convenția Republicană s-a încheiat...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română