Companiile nu îşi mai pot permite să amâne investiţiile care vor face din Internet of Things („Internetul lucrurilor – IoT) un factor de producţie şi de competitivitate major.
În multe cazuri nu se va aştepta nici măcar până când serviciile celulare 5G se vor fi generalizat, potrivit unui studiu al McKinsey&Company.
Studiul a identificat 13 domenii în care IoT va fi folosit tot mai mult în anii viitori, cu beneficii economice anuale estimate între 3,9 și 11,1 trilioane de dolari până în 2025: industriile prelucrătoare, apărarea, agricultura, materii prime, construcții, petrol și gaze, asigurări, sănătate, muncipalități, utilităţi, turism, transport şi logistică, retail.
În multe din domeniile IoT poate fi utilizat pentru operaţiunile de mentenanţă predictivă şi pentru anumite operaţiuni sau pentru administrarea activelor. Industriile prelucrătoare vor folosi IoT pentru optimizarea operaţiunilor, iar în domeniul auto inclusiv pentru actualizări online.
În apărare, utilităţi, sănătate şi asigurări o aplicabilitate importantă este în monitorizarea de la distanţă. În municipalităţi IoT va deveni vital cel puțin pentru controlul traficului, potrivit studiului McKinsey.
Astfel, cerințele de conectivitate diferă de la sector la sector:
Cele mai multe dispozitive interconectate astfel vor fi în afaceri, industrie şi sănătate, dar transporturile şi securitatea nu se vor putea dispensa de IoT.
În 2015 existau între 10 şi 20 de miliarde deobiecte conectate la Internet şi vor fi de 10 ori mai multe în 2020, incluzând totul, de la stilouri, la locuinţe cu dotările aferente, maşini şi echipamente industriale.
Patru categorii de soluții IoT
Nu doar în progresele tehnologice ale furnizorilor de servicii IoT se află cheia dezvoltării pe această cale a civilizaţie umane, ci şi, „în măsură egală” la nivelul cererii diferitelor tipuri de afaceri, potrivit McKinsey.
De asemeni, sunt importanţi factorii care vor mobiliza interesul administraţiilor publice.
În principiu, în funcţie de nevoile la care trebuie să răspundă, utilizarea soluţiilor IoT nu va depinde exclusiv de gradul de complexitate, iar cele mai puţin sofisticate ar putea să-şi păstreze viabilitatea în anumite cazuti.
Există patru categorii de soluţii IoT, potrivit Mc Kinsey:
- Fără licenţe (Wi-Fi, Bluetooth, Zigbee, and Z-Wave): – relativ ieftine și permit utilizatorilor să-și dezvolte rețelel fără ajutorul unui operator extern; – conectivitate redusă la distanțe mai mari de 100 m
- De putere redusă şi acoperire largă (LPWA): – permit funcționarea îndelungată (ani) a dispozitivelor conectate; – au acoperiri de peste 500 m, dar mai mici în mediul urban sau subteran;
„Nici una dintre celelalte categorii nu întrunesc toate caracteristicile LPWA deodată: viața lungă a bateriilor, acoperire mare, tehnologie convingătoare și costuri reduse. Tehnologiile nelicențiate nu inspiră neapărat încredere, iar cele celulare sunt scumpe și nu au bateriile încărcate pentru ani de zile, spune McKinsey.
Mc Kinsey prevede că cele mai multe soluții IoT vor fi de tip LPWA până în 2022, deși deocamdată doar 20% dintre utilizatori le folosesc.
- Celulare: Tehnologiile actuale 4G oferă bandă largă de până la 100 Mb /s și o acoperire mai mare de 10 kilometri pentru aplicațiile IoT; – costă mai mulți dolari/ modul, spre deosebire de mai puțin de un dolar în cazul Wi-Fi; – mari consumatoare de putere
- Extrateresetre: – inclus sateliții și alte tehnologii de microunde; – sunt folosite mai ales acolo unde soluțiile celulare sau prin fibre optice nu sunt fezabile; – bandă redusă spre medie, acoperire foarte mare.
Utilizatorii, inclusiv „companiile vor avea dificultăţi să aleagă (dintre acestea), pentru că fiecare prezintă cerinţe unice de bandă, acoperire şi alte caracteristici de conectivitate”. Şi, de pildă, „opţiunea pentru LPWA este încă dificil de evaluat pentru că aceasta este încă în stadii timpurii de utilizare, iar potenţialul său integral nu va fi evident decât după implementarea la scară mai mare”, spune studiul citat.
În principiu, diferitele sectoare au nevoi diferite pentru principalele arii de activitate:
România și IoT
Marile companii de comunicaţii din România lucrează deja la ofertele viitoare şi s-au lansat în proiecte pilot, dar progresele de utilizare în România a IoT sunt mult prea mici faţă de nevoi sau de potenţial.
Orange România a anunțat finalizarea primei etape a proiectului-pilot Alba Iulia Smart City , precum și începutul etapei de analiză a primelor date colectate. Orașul se bucură astfel de rețele de internet în bandă largă, 4G/4G+, Wi-Fi și LoRaWAN. Totodată, Orange a lansat și platforma M2M Control care permite monitorizarea flotelor.
Tot la Alba Iulia, Telekom România urmează să implementeze o platformă educațională integrată în 18 școli, în parteneriat cu Adservio.
La rândul său, Vodafone România și OMV Petrom a testat cu succes folosirea tehnologiei NarrowBand-Internet of Things (NB-IoT) la echipamentele din apropierea sondelor din zonele izolate, fără internet prin cablu sau acoperire GSM.
Ce este IoT
Internet of Things (IoT) sau „Internetul Lucrurilor” este ansamblul interacţiunilor dintre dispozitivele electronice inteligente unice interconectate prin infrastructura de internet.
De la evoluţia IoT se aşteaptă automatizarea în aproape toate domeniile şi dezvoltarea unor aplicaţii tot mai complexe. IoT permite unui număr foarte mare de dispozitive electronice să comunice prin internet cu un server care analizează informaţiile primite şi le trimite înapoi cele mai relevante informaţii utilizatorilor.
Conceptul IoT a apărut în anul 1999, promovat cel dintâi de de britanicul Kevin Ashton, și are în vedere orice conexiune, de la implantul cardiac al unei persoane, la un automobil cu senzori și la televizoare smart care comunică wireless cu rețeaua de internet.
