Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

de Claudiu Vrînceanu | 23.7.2017 .

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult.

 Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016.

Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

 Bulgaria: un nivel comparabil cu România la investiții internaționale

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițitonal, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

 Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internaționalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade, de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date de specialitate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

  Scorul Ungaria – România : 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare  se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

 Lecția Poloniei: triunghiul bursă-bănci-stat ajută companiile să se internaționalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului.  Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Ce ar avea România de făcut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte propabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

  • (i) Guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele potențiale ale internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
  • (ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
  • (iii) guvernul că indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țara.

Publicat la data de 23.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română