Evenimentul

Summitul 3SI: Primele inițiative aprobate la București: Rețea a Camerelor de Comerț și Fond de Investiții

În prima zi a summit-ului Inițiativei celor Trei Mări (3SI) organizat la București, oficialii platformei Iniţiativa celor Trei Mări au semnat, lunni, în cadrul Forumului… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Schimburile comerciale cu exteriorul au avut ca efect scăderea PIB cu 1,6%

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4% brut şi 4,2% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

17.09.2018

Analiză

România – ţara care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la UE. Atenţie, însă, la experienţa altora !

România este statul membru UE care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la Uniune, cu o creştere a nivelului de trai exprimat în PIB/locuitor… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Competiție fiscală acerbă pentru stimularea R&D – România se joacă

Competiția fiscală la nivel global pentru atragerea unei activități economice s-a intensificat, mai ales în zona stimulentelor acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, arată studiul EY… Mai mult

17.09.2018

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

de Claudiu Vrînceanu 23.7.2017

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult.

 Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016.

Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

 Bulgaria: un nivel comparabil cu România la investiții internaționale

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițitonal, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

 Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internaționalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade, de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date de specialitate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

  Scorul Ungaria – România : 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare  se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

 Lecția Poloniei: triunghiul bursă-bănci-stat ajută companiile să se internaționalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului.  Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Ce ar avea România de făcut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte propabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

  • (i) Guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele potențiale ale internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
  • (ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
  • (iii) guvernul că indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țara.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Senatul a modificat Legea offshore: Cum?

Razvan Diaconu

Senatul a modificat luni Legea offshore, care stabileşte modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Unul dintre amendamente prevede că pe durata acordurilor petroliere… Mai mult

Stiri

Carmen Dan: Urmărirea penală a șefilor Jandarmeriei, încercare de intimidare. Augustin Lazăr: Ancheta este imparțială

Mariana Bechir

Ministrul de Interne, Carmen Dan, l-a acuzat luni pe procurorul general, Augustin Lazăr, că ar încerca să intimideze Jandarmeria Română prin urmărirea penală a șefilor… Mai mult

Stiri

Management politic 100% la 100 de companii de stat – Parlamentul reia discuțiile pe legea care desființează guvernanța corporativă

Razvan Diaconu

Un nou proiect legislativ care prevede excluderea unor companii de stat de la cerințele legislației privind guvernanța corporativă este discutat în prezent în comisiile din… Mai mult

Stiri

Comisie de comisie de comisie: Liviu Dragnea a constituit grupul PSD care monitorizează îndeplinirea programului de guvernare

Razvan Diaconu

Conducerea PSD a decis înfiinţarea în partid a unui grup de urmărire a îndeplinirii programului de guvernare. Grupul este format din persoane care l-au sprijinit… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a dat Polonia în judecată pentru legislația privind Curțea Supremă de Justiție

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunţat luni că a sesizat Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) în cazul legii adoptate de Polonia pentru reducerea vârstei de pensionare a… Mai mult

Stiri

Legea offshore: Comisia comună a Senatului respinge cererea de reexaminare a preşedintelui, dar adoptă amendamente

Razvan Diaconu

Cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis pentru Legea offshore a fost respinsă luni de Comisia comună economică şi pentru energie a Senatului, dar proiectul… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Curtea Constituţională suspendă, a patra oară, atribuţiile preşedintelui Dodon

Iulian Soare

Curtea Constituţională a Republicii Moldova i-a suspendat din nou atribuţiile preşedintelui Igor Dodon în contextul refuzului său de a numi noi miniştri din Guvernul Filip,… Mai mult