Întâlnire strategică Klaus Iohannis – Andrzej Duda: Mai mult NATO și opoziție la Nord Stream 2 susținut de Germania. Cristian Diaconescu, Armand Goşu şi Valentin Naumescu despre şansele unui parteneriat Polonia – România

România şi Polonia par să fi ajuns, marți, de acord asupra cooperării în dosarele importante ale momentului: rolul flancului estic al NATO, relaţia cu Rusia şi politicile de securitate europene și de vecinătate: securitatea energetică și criza migrației.  

Trei analişti de prestigiu- Cristian Diaconescu, Armand Goşu şi Valentin Naumescu- evaluează şansele de concretizare ale unui asemenea parteneriat.

România şi Polonia : Nu vrem ca NATO să-și mute atenția din flancul Estic în altă parte. Prezența trebuie intensificată

Din declaraţiile celor doi preşedinţi, făcute marţi la Cotroceni, după o întrevedere a celor doi şefi de state care vor co-prezida mini-summit-ul NATO de miercuri organizat de Bucureşti, reiese că România şi Polonia sunt promotoare ale ideii că statele din zonă vor să joace un rol „destul de important în NATO”.

„Întâlnirea pe care am organizat-o împreună (n.r. cu Polonia) pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, țările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO și vrem, de asemenea, să subliniem importanța acestui flanc estic în situația geopolitică în permanentă schimbare. (…) Vrem să subliniem că această importanță geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare„, se arată în declarația comună a celor doi preşedinţi.

„Noi credem că flancul estic este poate mai important decât oricând și vrem să subliniem aceste lucruri. (…) Noi nu dorim ca NATO să mute atenția din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, a doua sau a zecea știre din jurnalul de știri, este o zonă care privește NATO și nu doar țările care se află în flancul estic al NATO. Exercițiile care s-au făcut și se fac și în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenția că această preocupare nu poate și nu trebuie să fie una temporară, tactică, ci de geopolitică și de strategie a NATO„, a arătat preşedintele Iohannis.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat la rândul său: „Amândoi, eu şi domnul preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani”.

„Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenţei în ceea ce priveşte infrastructura pe care să o poată folosi şi trupele noastre pentru exerciţii, cât şi prin prezenţa unităţilor militare ale NATO. Cu siguranţă vom încerca să-i convingem de acest lucru şi pe partenerii noştri atât şi la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât şi în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianţei”, a precizat preşedintele Andrzej Duda.

Opoziţie la Nord Stream 2, proiectul Gazprom susţinut de Germania

Preşedintele polonez a anunţat că între temele abordate a fost şi cea a securităţii energetice.

„În prezent, Europa trebuie să încerce să-şi asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deţinem noi, cât şi de un oarecare mix energetic şi de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Preşedinte, şi anume că trebuie găsite noi soluţii. Nu ne putem permite ca UE, ca piaţă, să fie dependentă de gazul primit din Rusia, şi această dependenţă să crească”, a precizat Andrzej Duda.

Preşedintele polon a exprimat şi dezacordul în ceea ce priveşte proiectul Nord Stream 2.

„Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are nici bază economică, nici de altă natură, aşa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei. Este doar o investiţie inutilă, chiar dăunătoare din punct de vedere politic„, a afirmat preşedintele Poloniei.

Compania Gazprom a anunţat în iunie că intenţionează să realizeze o nouă conductă prin Marea Baltică pentru transportul a 55 de miliarde de mc anual. Proiectul este susţinut de Germania. Gazprom şi companii occidentale din Germania şi Olanda au anunţat că acest proiect va dubla actuala conductă care traversează Marea Baltică, unind Rusia de Germania, asigurând 15 la sută din consumul de gaze al UE.

Dosarele de importanţă majoră: Ucraina, Moldova, Rusia, securitate energetică

Preşedintele Klaus Iohannis a mai anunţat că discuțiile cu preşedintele Poloniei au mai vizat situația din Ucraina și din Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și anumite chestiuni din plan european — criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a politicii de securitate europene și de vecinătate.

„Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a proceselor de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al UE pentru vecinătatea estică. Am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în UE atât în plan internațional, cât și în lupta contra terorismului și în chestiunea combaterii statului islamic. Împreună țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul UE„, a spus șeful statului român.

Şi presedintele Poloniei a spus marţi, după întâlnirea de la Cotroceni cu Klaus Iohannis, că „nu are absolut nicio îndoială” că România este partenerul strategic din regiune.

Cristian Diaconescu: „Va fi nevoie de voinţă politică specială ca parteneriatul să funcţioneze”

Fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu crede că va fi nevoie de „voinţă politică specială” în ambele state pentru ca parteneriatul România- Polonia să funcţioneze.

„Avem un parteneriat strategic care pare să nu funcţioneze, iar relaţiile bilaterale trebuie să intre într-o nouă etapă. În primul rînd, voinţa politică a celor două state de a întări NATO este semnificativă, deci în acest punct nu cred că vor exista obstacole, mai ales că partenerii noştrii din NATO, în special SUA, cer repetat să construim proiecte defensive proprii. Sigur, este reconfortant să avem mari contributori la securitatea colectivă, dar şi contribuţiile proprii sunt importante. În planul securităţii este obligatoriu să avansăm, să facem lucrurile să funcţioneze pentru că suntem obligaţi să ne asigurăm, ca stat, proiecţia. Desigur, în plan european există opinii diferite în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic sau în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, mai ales din punct de vedere economic. Dar în domeniul securităţii nu cred că pot exista divergenţe sau alte argumente.” este convingerea lui Cristian Diaconescu.

Armand Goşu: „Un început promiţător, dar să vedem ce urmează…”

Analistul Armand Goşu consideră că resetarea relaţiilor României cu Polonia era de aşteptat.”, El vede Polonia ca iniţiatoare a acestei acţiuni.

„Polonia a reevaluat situaţia şi este foarte determinată să revitalizeze relaţia cu România. Ca mărime, ca pondere demografică, ar reprezenta o alianţă importantă în interiorul UE. Să vedem însă ce urmează, care va fi contribuţia părţii române….”, afirmă Armand Goşu.

Valentin Naumescu: „Există și mici riscuri”

„Cred că este posibilă o asemenea apropiere puternică, în primă fază pe dimensiunea cooperării strategice şi de securitate. În perspectivă, un asemenea proiect ar trebui gândit pe mai multe dimensiuni, inclusiv economic, cultural sau academic. Sunt foarte multe lucruri care se pot face, iar un tandem România-Polonia are potenţial cert. Există însă şi câteva micci riscuri. Partidul de guvernământ din Polonia are în istoria sa mai multe momente tensionate cu Bruxelles-ul. Dacă Polonia va relua un asemenea comportament rezervat în raport cu UE, atunci trebuie cântărit bine de decidenţii români până unde putem fi alături de Polonia…”, este opinia profesorului Valentin Naumescu.

Martie 2015, vizita preşedintelui Iohannis la Varşovia. Ce s-a concretizat până acum

Semnale de apropiere între cele două state a transmis la începutul anului şi preşedintele Iohannis, în cadrul vizitei întreprinse, în martie 2015, la Varşovia.

Analistul polonez Adam Burakowski explica cursdeguvernare.ro la acel moment:

“Vizita președintelui României Klaus Iohannis în Polonia constituie o bază pe care se poate construi solid în viitor pentru că între ţările noastre prietenia nu se bazează numai pe tradiții istorice, dar şi pe o înțelegere similară a contextului regional, pe interese comune şi pe poziții geostrategice similare. Polonia şi România împărtășesc un destin comun şi aceleași valori de democrație, demnitate națională şi cooperare pașnică.”

Adam Burakowski a trecut în revistă punctele în care Polonia şi România sunt de acord şi pot colabora foarte eficient:

• întărirea flancului de Est ale NATO şi UE
• sprijin pentru integritatea teritorială şi pentru construirea democrației în Ucraina
• integrarea europeană a Republicii Moldova
• întărirea rolului pe care Europa Centrală şi de Est îl joacă în interiorul Uniunii Europene
• securitatea energetică în regiune şi în toată Europa
• identificarea de piețe pentru produsele poloneze, care au pierdut piaţa rusă
• combatarea terorismului internațional
• păstrarea vie a memoriilor în legătură cu ororile trecutului totalitar

Dintre aceste teme pare că nimic nu s-a bifat. Mai mult, în criza migraţiei, România a eşuat în a urma „modelului polonez” de negociere cu UE, fie din lipsa informaţiilor, fie din lipsă de viziune. La momentul în care Comisia Europeană a anunţat că va impune statelor UE cote obligatorii de refugiaţi, mai multe state din centrul şi estul Europei (printre care şi România şi Polonia) au anunţat că se împotrivesc acestei decizii.

Cu o zi înaintea reuniunii decisive, Polonia şi-a schimbat radical poziţia, doar România şi Ungaria făcând notă discordantă în regiune.

În cele din urmă, cotele obligatorii au fost acceptate de România după reuniunea de la Bruxelles.