Estimarea-semnal făcută Institutul Național de Statistică pentru trimestrul I 2015 a plasat rezultatul de creștere economică față de aceeași perioadă a anului precedent la cel mai înalt nivel din ultimele cinci trimestre.
Față de trimestrul anterior, rezultatul a fost de 1,6% (date ajustate sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare).
În date comparabile, PIB trimestrial a urcat la circa 170% în raport cu cea din anul 2000.
Rezultatul bun consemnat cu titlu provizoriu (va urma recalcularea provizorie, varianta semidefinitivă și abia apoi, peste doi ani, cea definitivă) a fost ajutat de efectul de bază favorabil ( rezultatul pe 2014 a fost revizuit în jos, ceea ce a micșorat baza de raportare).
De reținut și faptul că primul trimestru al anului contribuie cam cu o cincime la rezultatul final pe tot anul și nu cu un sfert, cum s-ar putea crede la o privire superficială. De aceea, importanța sa este ceva mai redusă față de performanțele care urmează a fi înregistrate în ultimele trimestre, dintre care trimestrul patru trece de 30% ca pondere în rezultatul annual.
În cazul acestor trimestre din partea a doua a anului, recalcularea făcută de INS va introduce un efect de bază defavorabil, deoarece rezultatele din 2014 au fost revizuite în sus ( de la 2,1% la 2,2% pentru trimestrul III 2014 și de la 0,7% la 1,0% pentru trimestrul IV 2014).
Rămâne de văzut dacă evoluția economiei va compensa acest efect de bază, încât să păstrăm un ritm robust de creștere economică.
În intervalul 2011 – 2014, PIB-ul României a avansat cu peste nouă procente şi a revenit cu un procent peste nivelul maxim atins în 2008.
Practic, de-abia la şapte ani de la declanşarea crizei economice am recuperat căderea şi ne înscriem înapoi pe o traiectorie de creştere a producţiei şi veniturilor reale ale populaţiei.
Pentru trecerea la euro, la un nivel minimal de performanță economică necesară pentru apropierea de media UE, ar trebui să ne înscriem pe traiectoria prezentată în Programul de convergență.
De aceea, reconfirmarea rezultatului bun de creștere economică din primul sfert al acestui an este esențială în luarea deciziei de adoptare a monedei unice europene.
2 răspunsuri
Caliman Eugen – analist dezvoltare economica
1.Intradevar, sporirea incasarilor bugetare prin inalbirea economiei de catra ANAF vrea, dar nu poate sa contrazica/acopere continua cadere a economiei reale, dupa 7 ani de lipsa cronica a investitiilor straine, mai ales in industrie si serviciile industriale.Cele 12 miliarde de Euro investitii straine, impreuna cu milionul de noi locuri de munca, s-au evaporat intre alegerile din 2012 si legislatura incheiata in 2016.
2.Fara ele, cresterea PIB reflecta (pe de alta parte), numai cresterea intreprinderilor straine si amplificarea asediului comercial asupra producatorilor si comerciantilor romani de catre supermarketurile straine din tara, a caror venituri nu “indestuleaza” cu nimic fiscul si Romania, deoarece pleaca 99 la suta, din tara.
In concluzie, nimic nu “semnalizeaza” cresterea performantei economice si a produsului national brut, ci numai un proces de stringere a surubului fiscal.
(Aceasta-i in fapt si in drept, unica si MAREA reforma economica a guvernarii Ponta, iar scaderea TVA la alimente,urmeaza sa dea apa la “moara sa electorala” de la anul.Degradrea politica si economica au atins punctul de la care, practic Romania nu mai poate fi reconstruta economic si industrial, iar fiecare se descurca cum poate, tineretul mai ales inafara tarii.)Aceasta presiune (de la un punct) anti-economica este datorata faptului, ca actuala cadere economica impune ca banul statului sa fie luat cu japca si de la cei a caror venituri aflate in continua diminuare, obliga la abandonarea afacerilor.
3.Cu cit caderea economica generala se va accentua, cu atit va creste rapacitatea impozitara si va face instrumentele sistemului de impozitare mai agresive si mai lipsite de scrupule.
Daca viata politica a devenit una falsa, formala, iata ca si viata economica sufera acelasi parcurs de degradare si pervertire, dupa chipul si asemanarea celei politice.
In consecinta, anul 2016 va fi “copia la indigou (politic)” a anului 2004, de sfirsit de domnie pentru 2 – 3 legislaturi, a stingii din Romania.Acesta nu va semana politic si social, cu niciunul din cei de dupa 2009…
?