Rezultatul de creștere economică pe anul trecut a fost reconfirmat de Institutul Național de Statistică la nivelul la 2,9%. Rezultatul provizoriu ( cel semidefinitiv se va anunța peste un an iar cel definitiv peste doi ani) pentru PIB pe anul 2014 a fost de 669.509,2 milioane lei. Adică foarte aproape de prognoza comisiei naționale de profil ( 670.500 milioane lei) și sub valoarea utilizată în analiza bugetară de Ministerul Finanțelor (674.300 milioane lei).
În ultimul sfert al anului, economia a avansat într-un ritm de 2,6% pe seria brută și de 2,5% pe seria ajustată sezonier, ceea ce a permis păstrarea unui ritm pozitiv de creștere economică de la un trimestru la altul, după rezultatul destul de bun înregistrat pe trimestrul III.
Astfel, avansul a fost de o jumătate de procent (valoare ajustată fără corecţia cu numărul de zile lucrătoare) dar pe fondul unui efect de bază nefavorabil.
Industria, cu cea mai mare pondere în formarea PIB (24%) și un avans al realizărilor în volum de 3,5% a avut și cea mai mare influență favorabilă asupra rezultatului de creștere economică (+0,9%).
Pe locul al doilea s-a situat sectorul de informații și comunicații. La o creștere în volum de activitate cu 11%, acesta a determinat un avans pe ansamblul economiei de numai 0,6%, deoarece a avut și o pondere de patru ori mai redusă în formarea PIB.
Comerțul, activitățile de servicii și tranzacțiile imobiliare au venit fiecare cu câte o contribuție de 0,3% la rezultatul final al PIB.
Administrația publică și construcțiile sunt sectoarele care nu au influențat creșterea economică per total.
În fine, singurul domeniu care a introdus un ușor recul în calculul PIB a fost cel de intermedieri financiare și asigurări (-0,1%), pe fondul contracției volumului de activitate cu 2,7%.
Creșterea cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației a contribuit la creșterea PIB exact cu aceeași valoare ca și creșterea în sine (+2,9%).
Sporul venit din partea altor categorii de consum a fost anulat de scăderea formării brute de capital fix, care a fost de 3,6% în volum și, la o contribuție de peste o cincime în formarea PIB a determinat o influență negativă semnificativă asupra rezultatului de ansablu (-0,8%).
Formarea brută de capital fix, de natură să consolideze încrederea într-o creștere robustă și durabilă, a avut de suferit, la fel ca și în anul 2013 și rămâne principala problemă nerezolvată în perspectivă. Datele arată că, în volum fizic (independent de prețurile practicate) nu am revenit la valoarea din 2007, ba chiar ne îndepărtăm de ea.
Tentativa de revenire spre valori mai mari ale formării brute de capital fix a fost stopată în 2012, odată cu tăierile de fonduri pentru investiții publice, făcute pentru echilibrare bugetară. Din păcate, acest fapt a afectat și capacitatea de a absorbi fonduri europene ( mare parte nerambursabile ) iar efectul negativ a fost amplificat de consecințele asupra dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice.
2 răspunsuri
O crestere economica a industriei straine din Romania si cresterea comerciala la fel de „straina”, ca urmare a inmultirii suprmarketurilor straine!Ar trebui ca sa ne fie rusine la nivel de Guvern, sa mai vorbim de „crestere economica”, pina la reconstructia industriala si agricola a tarii…
EU – analist de nedezvoltare economică
Un ,,sincer” bravo! pentru comentariu, domnule Caliman
Si daca-mi permiteti o traducere din (NOU in Romania) romana in romana:
,,O reducere economica a industriei straine din Romania si o ,,reducere comerciala’’ la fel de “straina”, ca urmare a retragerii capitalului strain’’ – toate astea, pe langa altele (retrogradarea ratingului de tara, cresterea randamentului imprumuturilor, titlurilor si obligatiunilor de stat – e adevarat, doi indicatori care cam alcatuiesc un ,,pleonasm’’ economic -, evolutia anuala in crestere a deficitului de cont curent, cresterea pierderilor companiilor cu capital integral si majoritar de stat, cresterea inflatiei – si multe altele care nu sunt actiuni directe (cum ar fi cresterea arieratelor, a nivelului datoriei publice din PIB + a deficitelor, slaba colectare a veniturilor bugetare,etc), ci rezultate, consecinte ale politicilor macroeconomice guvernamentale) trebuie sa aiba loc pentru a nu le mai fi rusine la nivel de Guvern.
Rusine, Guvernule!