Aproximativ 345.000 de persoane, adică 3,8% din populația activă, era disponibilă să înceapă oricând lucrul, dar nu și-a căutat anul trecut un loc de muncă, potrivit ultimelor date ale INS privind subocuparea.
Acest subindicator al forței de muncă potențiale adiționale, se referă la populația așa-numit descurajată, care fie se află în șomaj de lungă durată, fie nu a încercat niciodată să-și găsească un loc de muncă.
Numărul acestora a scăzut cu 3.3% în
În afara acestei categorii, 2,4% din populația activă (212.000 persoane) era ocupată parțial, dorea și era disponibilă să lucreze mai multe ore. Aceste persoane subocupate reprezentau anul trecut 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial.
Pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă în cazul fenomenelor negative de pe piaţa muncii, Eurostat a introdus în urmă cu câţiva ani noi indicatori pe care-i urmăreşte la capitolul ocupare: subocupare (persoane care doresc să lucreze mai multe ore şi sunt disponibile imediat), descurajaţi, şi persoane care îşi caută loc de muncă dar nu sunt disponibile să se angajeze imediat.
În primul trimestru al anului 2014, categoria “persoanelor descurajate” (care nu-şi mai caută un loc de muncă) reprezenta 4% din forţa de muncă din UE, în creştere cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut.
La această situaţie a contribuit creşterea continuă, din 2008, a procentului şomerilor de lungă durată (de peste 12 luni) – aceştia reuşesc mai greu să reintre pe piaţa muncii şi în cazul lor există o probabilitate mai mare de a rămâne în afara pieţei muncii atunci când economia îşi revine.
În funcţie de ponderea pe care o au persoanele subocupate şi cele descurajate în totalitatea forţei de muncă insuficient folosite, statele UE se împart în două mari grupe, potrivit Buletinului trimestrial al CE – România făcea parte anul trecut din grupul celor unde predomină descurajaţii în totalul forţei de muncă potenţiale.
