miercuri

27 martie, 2024

25 aprilie, 2014

Aproape 40% din drumurile României (33.543 de km) sunt drumuri pietruite sau din pământ- aceasta este una dintre concluziile datelor INS cu privire la situaţia căilor de transport româneşti în 2013.

Potrivit INS, reţeaua naţională de drumuri însumează 84.887 de kilometri, cu următoarea structură:

  • 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale,
  • 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene
  • şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

Aproape jumătate dintre drumuri au durata de serviciu depăşită

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat:

  • 29153 km (34,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 90,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu),
  • 22191 km (26,1%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
  • 33543 km (39,5%) drumuri pietruite şi de pământ

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 52,3% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale:

  • 6269 km sunt drumuri europene
  • 644 km sunt autostrăzi
  • 270 km sunt drumurile cu 3 benzi de circulaţie
  • 1704 km sunt drumurile cu 4 benzi de circulaţie

Lungimea autostrăzilor în anul 2013 a înregistrat o creştere cu 94 de km faţă de anul 2012.

Drumurile judeţene erau în proporţie de 44,2% drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale erau drumuri pietruite, în proporţie de 46,3%.

Desenul guvernamental asupra transportului rutier – 29 de autostrăzi noi


Statistica prezentată vineri de INS (o statistică specifică elaborată periodic de instituţie) ar putea să stea oricând la baza conceperii unui Master plan pentru Transporturi mai aproape de necesitățile reale ale infrastructurii rutiere.

Guvernul încearcă de aproape un an să sintetizeze priorităţile naţionale în materie de transport rutier.

Comisia Europeană atenţiona Guvernul României în vara anului trecut că proiectului de Acord de Parteneriat pentru 2014-2020 îi lipseşte un Master plan pe Transport, atrăgând atenţia că documentul nu va fi luat în discuţie decât atunci când acesta va fi finalizat.

În plus, atenţiona Comisia, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui Master plan.

Pe 16 aprilie, premierul Victor Ponta a anunţat că Master Planul pe Transport, document care a lipsit din Acordul de parteneriat 2014-2020 trimis de ministrul Fondurilor Europene la Bruxelles spre aprobare, a fost redactat.

Proiectul, care conţine 530 de posibile proiecte de infrastructură, a fost lansat în dezbatere publică. După ce această dezbatere se va fi încheiat, guvernul va cunoaşte exact care dintre proiecte le va susţine în faţa Comisiei Europene. Aceasta din urmă va prioritiza propunerile româneşti din perspectivă europeană şi le va include pentru finanţare fie pentru perioada 2014-2020, fie pentru perioada de programe 2020-2030.

(Descărcaţi AICI lista completă a proiectelor de infrastructură)

Conform documentelor publicate de Ministerul Transporturilor, la capitolul transport rutier, guvernul propune construcţia a 29 de autostrăzi.

Prima în listă este Sibiu-Piteşti, cerută cu insistenţă de compania Renault. O altă autostradă solicitată de o companie din industria auto (Ford), Craiova-Calafat, se află pe lista de obiective.

Controversata autostradă Bucureşti-Alexandria este în lista de obiective, dar prezentată ca fiind Bucureşti-Alexandria- Craiova.

În rest, lista de autostrăzi este în acord cu modificările prezentate de ministrul Dan Şova la Parlament, pe 8 aprilie, când a dat publicităţii “planşele orientative” ale Master Planului.

(Citiţi şi “Strategia de autostrăzi se mai schimbă o dată: Guvernul desenează mii de kilometri”)

Documentul conţine şi:

  • modernizarea, consolidarea sau reabilitarea a 86 de Drumuri Naţionale,
  • variante ocolitoare pentru 82 de oraşe sau municipii
  • construcţia a 28 de poduri şi pasaje, dintre care 2 noi peste Prut, la Ungheni şi Bumbata
  • reabilitarea a 93 de poduri asupra cărora trebuie intervenit urgent
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. EUROSTAT a confirmat ca datoria guvernamentala a Romaniei se ridica la 31.12.2013 la frumoasa cifra de 241,445 miliarde lei (noi) .
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-23042014-AP/EN/2-23042014-AP-EN.PDF
    Cu 25 de ani in urma era de 0 lei si in tot acest interval au fost construite doar 644 km autostrazi (date articol). In parte incepute pe vremea RSR .
    Cu 53,656 miliarde euro datorii de stat ( 38,4 PIB conform eurostat si calculat la un curs de 4,5 lei/1 euro) , Romania putea avea 2.000 km de autostrazi (chiar la pretul astronomic de 15 milioane euro/km de autostrada) si mai ramineau alte 23 miliarde pentru a face canalizare , apa potabila la sate ,spitale moderne si scoli , adica infrastructura necesara unui stat membru UE . Nu se inghesuie nimeni pe sticla , nici macar cei care au semnat , aprobat aceasta indatorare colosala dar fara efecte vizibile sa ne arate pe ce au cheltuit muntele asta de bani . Ne prezinta (prin rotatie) doar si exclusiv grafice , harti , desene . Cam putin ,revoltator de putin pe cit au demonstrat ca sint in stare sa arunce in vant anual pentru pretini ,clientela aducatoare de voturi si „donatii” la partide . 🙁

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. EUROSTAT a confirmat ca datoria guvernamentala a Romaniei se ridica la 31.12.2013 la frumoasa cifra de 241,445 miliarde lei (noi) .
    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-23042014-AP/EN/2-23042014-AP-EN.PDF
    Cu 25 de ani in urma era de 0 lei si in tot acest interval au fost construite doar 644 km autostrazi (date articol). In parte incepute pe vremea RSR .
    Cu 53,656 miliarde euro datorii de stat ( 38,4 PIB conform eurostat si calculat la un curs de 4,5 lei/1 euro) , Romania putea avea 2.000 km de autostrazi (chiar la pretul astronomic de 15 milioane euro/km de autostrada) si mai ramineau alte 23 miliarde pentru a face canalizare , apa potabila la sate ,spitale moderne si scoli , adica infrastructura necesara unui stat membru UE . Nu se inghesuie nimeni pe sticla , nici macar cei care au semnat , aprobat aceasta indatorare colosala dar fara efecte vizibile sa ne arate pe ce au cheltuit muntele asta de bani . Ne prezinta (prin rotatie) doar si exclusiv grafice , harti , desene . Cam putin ,revoltator de putin pe cit au demonstrat ca sint in stare sa arunce in vant anual pentru pretini ,clientela aducatoare de voturi si „donatii” la partide . 🙁

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: