Preţurilor de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu 0,83%, valoare ceva mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,78%).
Astfel, inflaţia anuală a avansat la 3,32%, dar a rămas în coridorul-ţintă urmărit de BNR (2,5% plus/minus 1%).
Creşterea preţurilor aflate sub influenţa politicii monetare a fost de doar 0,34%, dar trebuie semnalat că valoarea este dublă în raport cu luna precedentă.
Ca valoare medie anuală ( februarie 2018 – ianuarie 2019 raportat la cele 12 luni anterioare), inflaţia a fost de 4,5%, valoare ceva mai mica decât cea de 4,63% consemnată la finalul anului trecut. Destul de ciudat, INS nu a mai comunicat şi valoarea indicelui armonizat al preţurilor de consum, cel care va fi comunicat la Eurostat şi în funcţie de care se va judeca încadrarea în criteriile de la Maastricht.
Este posibilă o reaşezare a ponderilor care nu a fost finalizată la timp ( acestea diferă în calculul armonizat după metodologia europeană faţă de cel pe metodologie naţională deoarece sfera de cuprindere diferă întrucâtva), însă ar fi de semnalat modificarea destul de vizibilă a ponderilor din coşul de consum luate în calcul la nivel naţional ( cu observaţia că acestea au rezultat din anchete efectuate în urmă cu doi ani, în fiecare caz):
Cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna ianuarie a venit din partea legumelor şi conservelor de legume (+7,40%, din nou cu cartoful în rol principal, la +10,02% dar şi cu o creştere generalizată la 7,88% pe alte legume şi conserve de legume). Tot din motive de sezonalitate, s-au scumpit şi fructele şi conservele din fructe.
De reţinut, efectul semnificativ indus la început de an de creşterea cu circa opt procente a accizelor la tutun, efect care se va repeta şi în anii viitori. În plus, creşterea de la fructe proaspete (+3,91%) nu a mai fost compensată pe segmentul de citrice şi alte fructe meridionale (+2,09%), din cauza creşterii cursului de schimb.
Iată care sunt categoriile de produse din coşul de consum care au generat mai mult de trei sferturi din inflaţia pe prima lună a anului:
Important de reţinut este că nota dominantă a scumpirilor a fost data de alimente (+1,30%), urmate de produse nealimentare ( +0,63%) şi abia în ultimul rând de servicii (0,57%), cee ace sugerează tensiuni inflaţioniste provenite dintr-o creştere excesivă a veniturilor ( de altfel, banii cheltuiţi în ianuarie au provenit din creşterea salarială pe decembrie situată la o medie de 6% în raport cu luna precedentă).
Pe fondul importurilor masive de bunuri de consum, unde producţia internă nu ţine pasul cu strategia de creştere rapidă a veniturilor ( vezi şi deficitul comercial de peste 15 miliarde de euro, cam 7,4% din PIB estimate pe 2018, ceea ce este imens), au început să se mişte sensibil preţurile la autoturisme şi piese de schimb (+0,60%), maşini de spălat (+0,56%), frigidere şi congelatoare (+0,52%) şi mobilă (+0,45%).
Una peste alta, nu ajutat la limitarea creşterilor de preţuri nici veniturile majorate, nici cursul de schimb crescut, nici evoluţia preţurilor volatile (la legume şi fructe), nici majorarea preţurilor la combustibili şi nici creşterea preţurilor administrate ( vezi accizele la ţigări). Totuşi, acestea nu trebuie să mascheze o tendinţă difuză mai largă în marea masă de produse şi servicii ( vezi indicele CORE 2 de 0,34%, cam ridicat în termeni anualizaţi).
Estimarea făcută de Banca Naţională pentru următoarele trimestre arată o scădere a inflaţiei până în ultimul sfert al anului curent, urmată de o revenire în jumătatea superioară a intervalului-ţintă în T4 2018 şi T1 2020, cu o stabilizare ulterioară în jurul valorii de 3%. De altfel, aceeaşi valoare care este prognozată şi pentru începutul acestui an.
Deocamdată, după un final fericit de an, cu inflaţia redusă nesperat la 3,27%, s-a reuşit o temperare bună pentru moment a tendinţelor inflaţioniste, cu doar 3,32% la final de ianuarie. Totuşi, în lunile care vin va trebui să fim mult mai precauţi.
Efectul de bază favorabil din prima lună a anului va dispărea în februarie şi martie (când anul trecut inflaţia s-a situat undeva în jur de 0,3%) iar proiecţia oficială presupune realizarea unor niveluri încă şi mai joase.
