Inflația: Mai puțin de jumătate din scăderea TVA s-a transmis în prețuri

de Marin Pana | 15.2.2016 .

bon-fiscalPotrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au scăzut în luna ianuarie 2016 cu 0,78% față de luna anterioară și au ajuns la -2,13% în raport cu aceeași lună a anului precedent.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,47% în timp ce mărfurile nealimentare și servciile, beneficiare ale reducerii TVA de la 24% la 20%, s-au ieftinit cu 1,56% și, respectiv, 1,12%.

De reținut, însă, aceste scăderi de prețuri au fost departe de potențialul maxim de ieftinire ca urmare a taxelor mai scăzute aplicate de la 1 ianuarie 2016. Acest potențial, dacă întreaga diferență de taxare s-ar fi dus în beneficiul populației, ar fi fost de 3,23%.

Verificarea o puteți face la gazele naturale livrate populației, unde s-a aplicat sec exact reducerea de TVA iar valoarea consemnată de statistica oficială pentru prețul pe ianuarie 2016 a fost de 96,77% din prețul pe decembrie 2015.

Per total grupe de mărfuri și servicii, însă, transmiterea către consumatori s-a făcut, deocamdată, în proporție mai mică de jumătate la mărfuri nealimentare și doar ceva mai mult de o treime la servicii. Ceea ce poate fi pus pe seama unui anumit interval de întârziere în propagarea efectelor dar este și efectul majorărilor de venituri care au permis creșterea prețurilor de bază, cele fără TVA.

Creșterea medie a prețurilor pe ultimelor 12 luni a fost de -0,8% potrivit metodologiei naționale și urmează să aflăm de la Eurostat cât, potrivit metodologiei utilizate pentru comparații internaționale, deoarece INS a uitat să comunice și această valoare.

La nivelul marii majorităţi a produselor de bază, în luna ianuarie 2015, preţurile au fost în general stabile, cu valori mai mari de un procent la legume și conserve de legume (+3,07%), la fructe și conserve din fructe (+2,34%) și la ulei comestibil (+1,34%). Ouăle s-au ieftinit cu 1,28% iar băuturile alcoolice cu 1,57%.

La mărfuri nealimentare, merită amintite creșterea atipică de la grupa ”cărți, ziare, reviste” (+1,08%), păstrarea total neschimbată a prețurilor la țigări (variație exact zero în pofida reducerii TVA) și reducerea prețurilor la combustibili cu 3,07%, importantă dar sub potențialul dat de reducerea impozitelor aplicate și de reducerea cotațiilor internaționale ale petrolului.

Pe partea de servicii, s-au produs o spectaculoasă diminuare a tarifelor la apă, canal și salubritate (-6,90%) dar și o majorare a facturilor la telefonie (+0,52%). Aceasta din urmă înseamnă că majorarea cursului de schimb euro/leu a avut un efect mai important decât scăderea TVA iar tarifarea se face în moneda unică europeană.

Inflația CORE 2, cea asupra căreia acționează politica monetară, a trecut în domeniul negativ.

Din datele INS, se poate observa că reducerea prețurilor ar fi fost mai mică dacă nu se suprapunea peste reducerea TVA scăderea prețurilor la carburanți și dacă statul nu se abținea să actualizeze prețurile reglementate la energie ( ar fi fost un moment bună pentru o măsură care, oricum va trebui luată ulterior, conform programelor asumate).

tabel1Șocul aplicat prin reducerea generală de fiscalitate pe toate vânzările de mărfuri și servicii a dus la stabilirea unui nou record în domeniul negativ pentru inflația anuală ( -2,13% față de ”doar” -1,87% în august 2015). Concret, puterea de cumpărare ar fi crescut cu două procente chiar și în absența majorării veniturilor. Ceea ce explică, pe undeva, amânarea creșterii salariului minim pentru data de 1 mai.

În fine, se cuvine o menținune specială modificării ponderilor grupelor de produse și servicii, ponderi utilizate în calcularea creșterii generale a prețurilor. Anul 2016 aduce prima modificare clară a acestor ponderi, cu observația că se utilizează în permanență datele colectate cu doi ani mai înainte, potrivit metodologiei europene.

tabel2În esență, ponderea mărfurilor nealimentare a rămas aproape constantă, în timp de un procent și jumătate s-a dus deja dinspre alimente către servicii.

Foate probabil, vom vedea în 2017 o reducere destul de rapidă a ponderii costurilor cu mîncarea sub 35% și o creștere a ponderii serviciilor la peste 20%. Cu o deplasare treptată a atenției dinspre prețul alimentelor către tarifele practicate la servicii.

Publicat la data de 15.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română