duminică

21 aprilie, 2024

15 februarie, 2016

bon-fiscalPotrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au scăzut în luna ianuarie 2016 cu 0,78% față de luna anterioară și au ajuns la -2,13% în raport cu aceeași lună a anului precedent.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,47% în timp ce mărfurile nealimentare și servciile, beneficiare ale reducerii TVA de la 24% la 20%, s-au ieftinit cu 1,56% și, respectiv, 1,12%.

De reținut, însă, aceste scăderi de prețuri au fost departe de potențialul maxim de ieftinire ca urmare a taxelor mai scăzute aplicate de la 1 ianuarie 2016. Acest potențial, dacă întreaga diferență de taxare s-ar fi dus în beneficiul populației, ar fi fost de 3,23%.


Verificarea o puteți face la gazele naturale livrate populației, unde s-a aplicat sec exact reducerea de TVA iar valoarea consemnată de statistica oficială pentru prețul pe ianuarie 2016 a fost de 96,77% din prețul pe decembrie 2015.

Per total grupe de mărfuri și servicii, însă, transmiterea către consumatori s-a făcut, deocamdată, în proporție mai mică de jumătate la mărfuri nealimentare și doar ceva mai mult de o treime la servicii. Ceea ce poate fi pus pe seama unui anumit interval de întârziere în propagarea efectelor dar este și efectul majorărilor de venituri care au permis creșterea prețurilor de bază, cele fără TVA.

Creșterea medie a prețurilor pe ultimelor 12 luni a fost de -0,8% potrivit metodologiei naționale și urmează să aflăm de la Eurostat cât, potrivit metodologiei utilizate pentru comparații internaționale, deoarece INS a uitat să comunice și această valoare.

La nivelul marii majorităţi a produselor de bază, în luna ianuarie 2015, preţurile au fost în general stabile, cu valori mai mari de un procent la legume și conserve de legume (+3,07%), la fructe și conserve din fructe (+2,34%) și la ulei comestibil (+1,34%). Ouăle s-au ieftinit cu 1,28% iar băuturile alcoolice cu 1,57%.


La mărfuri nealimentare, merită amintite creșterea atipică de la grupa ”cărți, ziare, reviste” (+1,08%), păstrarea total neschimbată a prețurilor la țigări (variație exact zero în pofida reducerii TVA) și reducerea prețurilor la combustibili cu 3,07%, importantă dar sub potențialul dat de reducerea impozitelor aplicate și de reducerea cotațiilor internaționale ale petrolului.

Pe partea de servicii, s-au produs o spectaculoasă diminuare a tarifelor la apă, canal și salubritate (-6,90%) dar și o majorare a facturilor la telefonie (+0,52%). Aceasta din urmă înseamnă că majorarea cursului de schimb euro/leu a avut un efect mai important decât scăderea TVA iar tarifarea se face în moneda unică europeană.

Inflația CORE 2, cea asupra căreia acționează politica monetară, a trecut în domeniul negativ.

Din datele INS, se poate observa că reducerea prețurilor ar fi fost mai mică dacă nu se suprapunea peste reducerea TVA scăderea prețurilor la carburanți și dacă statul nu se abținea să actualizeze prețurile reglementate la energie ( ar fi fost un moment bună pentru o măsură care, oricum va trebui luată ulterior, conform programelor asumate).

tabel1Șocul aplicat prin reducerea generală de fiscalitate pe toate vânzările de mărfuri și servicii a dus la stabilirea unui nou record în domeniul negativ pentru inflația anuală ( -2,13% față de ”doar” -1,87% în august 2015). Concret, puterea de cumpărare ar fi crescut cu două procente chiar și în absența majorării veniturilor. Ceea ce explică, pe undeva, amânarea creșterii salariului minim pentru data de 1 mai.

În fine, se cuvine o menținune specială modificării ponderilor grupelor de produse și servicii, ponderi utilizate în calcularea creșterii generale a prețurilor. Anul 2016 aduce prima modificare clară a acestor ponderi, cu observația că se utilizează în permanență datele colectate cu doi ani mai înainte, potrivit metodologiei europene.

tabel2În esență, ponderea mărfurilor nealimentare a rămas aproape constantă, în timp de un procent și jumătate s-a dus deja dinspre alimente către servicii.

Foate probabil, vom vedea în 2017 o reducere destul de rapidă a ponderii costurilor cu mîncarea sub 35% și o creștere a ponderii serviciilor la peste 20%. Cu o deplasare treptată a atenției dinspre prețul alimentelor către tarifele practicate la servicii.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: