Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Inflaţia din România, văzută dinspre Europa

de Marin Pana , 21.3.2018

În prima lună a anului, preţurile au fost mai mari cu 2,66% faţă de cele din anul 2015, potrivit datelor publicate de INS la mijlocul acestei luni în buletinul statistic de preţuri nr.1/2018.

Astfel, România figurează, potrivit clasificării armonizate la nivel european a mărfurilor şi serviciilor, uşor peste media europeană de 2,27%, sub Cehia (+4,4%) sau Ungaria (+4,01%) şi aproape de Polonia (+2,4%) sau Slovacia (+2,59%).

De reţinut, toate aceste ţări s-au plasat la confluenţa anilor 2017 şi 2018 pe contrasens cu tendinţa mediei UE (-0,7% rata lunară a creşterii preţurilor între decembrie 2017 şi ianuarie 2018). Slovacia a înregistrat cel mai rapid avans, cu +0,9% iar Cehia s-a situat pe acelaşi palier cu noi (+0,7%), în timp ce Ungaria (+0,3%) şi Polonia (+0,2%) au consemnat valori pozitive mai reduse.

Împreună cu ele, facem parte dintre cele doar opt state membre UE în care preţurile au crescut în prima lună a anului curent, în timp ce în alte 19 de state preţurile au scăzut iar în Lituania au stat aproape pe loc ( însă la un nivel de +5,87% faţă de anul 2015). Precizăm că anul 2015 este noul an de referinţă pentru calcularea indicatorilor economici de profil ( a înlocuit anul 2010).

Se poate observa că, faţă de preţurile din anul 2015, România se situa la finele primei luni din 2018, în contextul inflaţiilor din statele europene, doar pe locul 9. După Lituania, Estonia, Cehia, Regatul Unit, Ungaria ( toate mai sus de 4%), Austria, Belgia şi Letonia. Venind însă de pe locul 16, ocupat la sfârşitul lui 2017.

Care au fost creşterile de preţuri în România pe clasificarea Eurostat

Pentru a avea o imagine mai clară pe tipuri de produse şi servicii, cu 12 categorii urmărite după o metodologie armonizată la nivel european în loc de doar trei categorii potrivit metodologiei naţionale mai vechi şi încă utilizată ca referinţă din motive tehnice, vă prezentăm şi care au fost creşterile de preţuri pe tipuri de cumpărături şi facturi.

Faţă de media de 2,66%, împrăştierea valorilor pe secţiuni este destul de mare, între -4,13% la recreere şi cultură şi mergând până la +7,61% la băuturi alcoolice şi tutun. Cu alimentele şi băuturile nealcoolice foarte aproape de media generală (+2,54%) şi cu cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili în creştere de peste două ori mai mare (+5,90%).

Creşterea preţurilor în luna ianuarie 2018 în România faţă de anul de referinţă 2015 pe grupele de mărfuri şi servicii ECOICOP (grupare utilizată la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat)

Diferenţele sunt destul de pronunţate şi în interiorul categoriilor amintite mai sus. De pildă, la alimente şi băuturi nealcoolice, avem valori mai mari la lapte, brânză, ouă (+6,80%), fructe (+4,00%) şi legume (+3,25%) dar şi scăderi de preţuri la ceai, cafea, cacao (-3,34%) sau apă minerală (-2,21%).

Similar, dacă produsele din tutun s-au scumpit din 2015 încoace cu 10,96%, băuturile alcoolice s-au ieftinit uşor (-0,33%, cu -1,42% la băuturi spirtoase). Diferenţa semnificative mai apar între scumpirile la electricitate (+7,63%), pe de o parte, şi gaze (0,85%) împreună cu energia termică (+0,50%), pe de altă parte.

(Citiți și: ”Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din iunie 2013: 4,72% în februarie 2017”)

Unele situaţii sunt chiar amuzante, precum cea de la alimentarea cu apă a locuinţelor, unde ieftinirea de -8,56% la alimentarea cu apă a fost contrabalansată prin scumpirea de +9,31% la colectarea apelor uzate. La sănătate, media de 1,20% a reieşit din ieftinirea produselor, aparatelor şi echipamentelor medicale (-1,30%), conjugată cu majorarea tarifelor la serviciile medicale ambulatorii (+6,13%).

În fine, merită menţionată situaţia din comunicaţii, unde scumpirea ( altminteri modică) de +0,70% este puternic concentrată pe majorarea tarifelor poştale (+30,66%), în timp ce echipamentele de telefon şi telefax au rămas la preţuri cvasiconstante (+0,04%) iar serviciile de telefon şi telefax au avansat cu doar +0,25%.

(Citiți și: ”Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună”)

Ideea este că inflaţia apare localizat în anumite sectoare iar, în interiorul lor, la anumite produse sau servicii, a căror evoluţie ar trebui urmărită mai atent. Asta pentru a discerne cât anume din creşterea preţurilor se înscrie în tendinţa generală şi se justifică prin cost şi/sau creşterea calităţii, şi cât apare discutabil, în condiţii speciale ale pieţii.

Una peste alta, ar trebui să facem tranziţia treptată dinspre o abordare limitată la orizontul naţional de timp spre o perspectivă europeană. Care ne poziţionează mai clar în uniunea de state din care facem parte şi cu care, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, vom evolua tot mai sincronizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban la Vladimir Putin: Rusia se gândește la o ramificaţie terestră a gazoductului Turkish Stream care să treacă prin Ungaria

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat marţi că firma rusă pentru energie nucleară, Rosatom, va începe în curând construcţia a două reactoare la centrala nucleară Paks… Mai mult

Europa

Apple se extinde în România, după ce a plătit Irlandei 14 miliarde taxe solicitate de Comisia Europeană

Iulian Soare

Gigatul Apple și-a înființat în România o subsidiară, Apple Sales România SRL, pentru a coordona contraofensiva pe piața locală împotriva piaţa de mobile din România… Mai mult

Stiri

Video-Live, Conferință / Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Scăderea drastică a competitivității economiei, pe toate planurile, înseamnă un preț ce trebuie plătit în viitor. Dezbateri și soluții, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro. Înscriere… Mai mult

Europa

Germania: Şeful serviciului de informaţii interne, demis din cauza legăturilor cu extrema dreaptă

Iulian Soare

Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei (Biroul pentru protecţia Constituţiei, BfV), Hans-Georg Maassen (foto), a fost demis din funcţie, pe fondul scandalului declanşat de… Mai mult

Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult