Chestiunea

Semne de nervozitate în relația București – Bruxelles. Eugen Teodorovici: Vom semnala și noi lucrurile ar trebui schimbate în relația România-Comisie sau România-state membre

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a anunțat miercuri că România va elabora, până la sfârșitul lunii aprilie, un document oficial de răspuns la Raportul de… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Salariul real coboară ”cu picioarele pe Pământ”. Sănătatea și educația rămân Cenușăresele

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna februarie 2018 a fost de 4.128 lei, cu 0,4% mai mic faţă cel din luna precedentă.… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Un tabel necruțător: Numărul românilor care obțin cetățenii în alt stat UE crește mai mult decât al celor care fug de dictaturi

Numărul românilor care își iau cetățenii în alte state UE continuă să crească. Numai în 2016, un număr de 29.700 de persoane au depus jurământul… Mai mult

10.04.2018

Analiză

Atenție la ”boul care trage”: Așezarea atipică a creșterii costurilor salariale în România în 2017

România s-a situat în anul 2017 pe primul loc în UE la creşterea costurilor cu forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o… Mai mult

10.04.2018

Inflaţia din România, văzută dinspre Europa

de Marin Pana , 21.3.2018

În prima lună a anului, preţurile au fost mai mari cu 2,66% faţă de cele din anul 2015, potrivit datelor publicate de INS la mijlocul acestei luni în buletinul statistic de preţuri nr.1/2018.

Astfel, România figurează, potrivit clasificării armonizate la nivel european a mărfurilor şi serviciilor, uşor peste media europeană de 2,27%, sub Cehia (+4,4%) sau Ungaria (+4,01%) şi aproape de Polonia (+2,4%) sau Slovacia (+2,59%).

De reţinut, toate aceste ţări s-au plasat la confluenţa anilor 2017 şi 2018 pe contrasens cu tendinţa mediei UE (-0,7% rata lunară a creşterii preţurilor între decembrie 2017 şi ianuarie 2018). Slovacia a înregistrat cel mai rapid avans, cu +0,9% iar Cehia s-a situat pe acelaşi palier cu noi (+0,7%), în timp ce Ungaria (+0,3%) şi Polonia (+0,2%) au consemnat valori pozitive mai reduse.

Împreună cu ele, facem parte dintre cele doar opt state membre UE în care preţurile au crescut în prima lună a anului curent, în timp ce în alte 19 de state preţurile au scăzut iar în Lituania au stat aproape pe loc ( însă la un nivel de +5,87% faţă de anul 2015). Precizăm că anul 2015 este noul an de referinţă pentru calcularea indicatorilor economici de profil ( a înlocuit anul 2010).

Se poate observa că, faţă de preţurile din anul 2015, România se situa la finele primei luni din 2018, în contextul inflaţiilor din statele europene, doar pe locul 9. După Lituania, Estonia, Cehia, Regatul Unit, Ungaria ( toate mai sus de 4%), Austria, Belgia şi Letonia. Venind însă de pe locul 16, ocupat la sfârşitul lui 2017.

Care au fost creşterile de preţuri în România pe clasificarea Eurostat

Pentru a avea o imagine mai clară pe tipuri de produse şi servicii, cu 12 categorii urmărite după o metodologie armonizată la nivel european în loc de doar trei categorii potrivit metodologiei naţionale mai vechi şi încă utilizată ca referinţă din motive tehnice, vă prezentăm şi care au fost creşterile de preţuri pe tipuri de cumpărături şi facturi.

Faţă de media de 2,66%, împrăştierea valorilor pe secţiuni este destul de mare, între -4,13% la recreere şi cultură şi mergând până la +7,61% la băuturi alcoolice şi tutun. Cu alimentele şi băuturile nealcoolice foarte aproape de media generală (+2,54%) şi cu cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili în creştere de peste două ori mai mare (+5,90%).

Creşterea preţurilor în luna ianuarie 2018 în România faţă de anul de referinţă 2015 pe grupele de mărfuri şi servicii ECOICOP (grupare utilizată la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat)

Diferenţele sunt destul de pronunţate şi în interiorul categoriilor amintite mai sus. De pildă, la alimente şi băuturi nealcoolice, avem valori mai mari la lapte, brânză, ouă (+6,80%), fructe (+4,00%) şi legume (+3,25%) dar şi scăderi de preţuri la ceai, cafea, cacao (-3,34%) sau apă minerală (-2,21%).

Similar, dacă produsele din tutun s-au scumpit din 2015 încoace cu 10,96%, băuturile alcoolice s-au ieftinit uşor (-0,33%, cu -1,42% la băuturi spirtoase). Diferenţa semnificative mai apar între scumpirile la electricitate (+7,63%), pe de o parte, şi gaze (0,85%) împreună cu energia termică (+0,50%), pe de altă parte.

(Citiți și: ”Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din iunie 2013: 4,72% în februarie 2017”)

Unele situaţii sunt chiar amuzante, precum cea de la alimentarea cu apă a locuinţelor, unde ieftinirea de -8,56% la alimentarea cu apă a fost contrabalansată prin scumpirea de +9,31% la colectarea apelor uzate. La sănătate, media de 1,20% a reieşit din ieftinirea produselor, aparatelor şi echipamentelor medicale (-1,30%), conjugată cu majorarea tarifelor la serviciile medicale ambulatorii (+6,13%).

În fine, merită menţionată situaţia din comunicaţii, unde scumpirea ( altminteri modică) de +0,70% este puternic concentrată pe majorarea tarifelor poştale (+30,66%), în timp ce echipamentele de telefon şi telefax au rămas la preţuri cvasiconstante (+0,04%) iar serviciile de telefon şi telefax au avansat cu doar +0,25%.

(Citiți și: ”Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună”)

Ideea este că inflaţia apare localizat în anumite sectoare iar, în interiorul lor, la anumite produse sau servicii, a căror evoluţie ar trebui urmărită mai atent. Asta pentru a discerne cât anume din creşterea preţurilor se înscrie în tendinţa generală şi se justifică prin cost şi/sau creşterea calităţii, şi cât apare discutabil, în condiţii speciale ale pieţii.

Una peste alta, ar trebui să facem tranziţia treptată dinspre o abordare limitată la orizontul naţional de timp spre o perspectivă europeană. Care ne poziţionează mai clar în uniunea de state din care facem parte şi cu care, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, vom evolua tot mai sincronizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

De ce țările UE interzic bețișoarele de urechi

Mariana Bechir

Beţişoarele de urechi, pe care oamenii le aruncă adesea în toaletă după ce le folosesc, au fost interzise în mai multe țări, pentru că poluează… Mai mult

Stiri

Coreea de Nord anunță suspendarea testelor nucleare. Reacția lui Donald Trump

Iulian Soare

Liderul nord-coreean Kim Jong Un (foto) a anunţat sâmbătă suspendarea testelor nucleare şi cu rachete ale Coreei de Nord. “Din 21 aprilie, Coreea de Nord… Mai mult

Stiri

Ambasadă la Ierusalim / Viorica Dăncilă arată spre Teodor Meleșcanu: ”MAE și-a asumat acest lucru, și că vom discuta ulterior”

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă spune că a avut vineri o discuţie la telefon cu preşedintele Klaus Iohannis despre memorandumul privind mutarea ambasadei României de la Tel… Mai mult

Stiri

Ambasadă la Ierusalim / MAE: Nu este o decizie, am lansat o analiză. Liviu Iolu: Cum de știe Dragnea un document secret?

Victor Bratu

Ministerul Afacerilor Externe transmite, într-un comunicat de presă remis vineri, că eventuala mutare a ambasadei României din Israel s-ar putea face numai după consultarea tuturor… Mai mult

Stiri

4 minute și 19 secunde – Linia directă de comunicare între președinții Coreei de Sud și Coreei de Nord a fost inaugurată

Iulian Soare

Cele două Corei au inaugurat vineri un canal direct de comunicare între liderii lor, cu o săptămână înaintea programatului summit între preşedintele sud-coreean Moon Jae-in… Mai mult

Stiri

Alina Bica transmite că are azil politic în Costa Rica. Magistrații: Este doar solicitant de azil

Vladimir Ionescu

După Elena Udrea, și Alina Bica anunță instanța că are statut de refugiat politic în Costa Rica. Știrea a fost făcută vineri, la ultimul termen… Mai mult

Stiri

Investitorii străini explică guvernanților: Sănătatea economiei este oglinda deciziilor publice

Vladimir Ionescu

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) consideră că cele mai multe dintre efectele economice negative reclamate recent de politicieni sunt rezultatul legislației adoptate fără o fundamentare economică… Mai mult