Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Inflaţia din România, văzută dinspre Europa

de Marin Pana , 21.3.2018

În prima lună a anului, preţurile au fost mai mari cu 2,66% faţă de cele din anul 2015, potrivit datelor publicate de INS la mijlocul acestei luni în buletinul statistic de preţuri nr.1/2018.

Astfel, România figurează, potrivit clasificării armonizate la nivel european a mărfurilor şi serviciilor, uşor peste media europeană de 2,27%, sub Cehia (+4,4%) sau Ungaria (+4,01%) şi aproape de Polonia (+2,4%) sau Slovacia (+2,59%).

De reţinut, toate aceste ţări s-au plasat la confluenţa anilor 2017 şi 2018 pe contrasens cu tendinţa mediei UE (-0,7% rata lunară a creşterii preţurilor între decembrie 2017 şi ianuarie 2018). Slovacia a înregistrat cel mai rapid avans, cu +0,9% iar Cehia s-a situat pe acelaşi palier cu noi (+0,7%), în timp ce Ungaria (+0,3%) şi Polonia (+0,2%) au consemnat valori pozitive mai reduse.

Împreună cu ele, facem parte dintre cele doar opt state membre UE în care preţurile au crescut în prima lună a anului curent, în timp ce în alte 19 de state preţurile au scăzut iar în Lituania au stat aproape pe loc ( însă la un nivel de +5,87% faţă de anul 2015). Precizăm că anul 2015 este noul an de referinţă pentru calcularea indicatorilor economici de profil ( a înlocuit anul 2010).

Se poate observa că, faţă de preţurile din anul 2015, România se situa la finele primei luni din 2018, în contextul inflaţiilor din statele europene, doar pe locul 9. După Lituania, Estonia, Cehia, Regatul Unit, Ungaria ( toate mai sus de 4%), Austria, Belgia şi Letonia. Venind însă de pe locul 16, ocupat la sfârşitul lui 2017.

Care au fost creşterile de preţuri în România pe clasificarea Eurostat

Pentru a avea o imagine mai clară pe tipuri de produse şi servicii, cu 12 categorii urmărite după o metodologie armonizată la nivel european în loc de doar trei categorii potrivit metodologiei naţionale mai vechi şi încă utilizată ca referinţă din motive tehnice, vă prezentăm şi care au fost creşterile de preţuri pe tipuri de cumpărături şi facturi.

Faţă de media de 2,66%, împrăştierea valorilor pe secţiuni este destul de mare, între -4,13% la recreere şi cultură şi mergând până la +7,61% la băuturi alcoolice şi tutun. Cu alimentele şi băuturile nealcoolice foarte aproape de media generală (+2,54%) şi cu cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili în creştere de peste două ori mai mare (+5,90%).

Creşterea preţurilor în luna ianuarie 2018 în România faţă de anul de referinţă 2015 pe grupele de mărfuri şi servicii ECOICOP (grupare utilizată la Oficiul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat)

Diferenţele sunt destul de pronunţate şi în interiorul categoriilor amintite mai sus. De pildă, la alimente şi băuturi nealcoolice, avem valori mai mari la lapte, brânză, ouă (+6,80%), fructe (+4,00%) şi legume (+3,25%) dar şi scăderi de preţuri la ceai, cafea, cacao (-3,34%) sau apă minerală (-2,21%).

Similar, dacă produsele din tutun s-au scumpit din 2015 încoace cu 10,96%, băuturile alcoolice s-au ieftinit uşor (-0,33%, cu -1,42% la băuturi spirtoase). Diferenţa semnificative mai apar între scumpirile la electricitate (+7,63%), pe de o parte, şi gaze (0,85%) împreună cu energia termică (+0,50%), pe de altă parte.

(Citiți și: ”Rata anuală a inflaţiei a urcat la cel mai mare nivel din iunie 2013: 4,72% în februarie 2017”)

Unele situaţii sunt chiar amuzante, precum cea de la alimentarea cu apă a locuinţelor, unde ieftinirea de -8,56% la alimentarea cu apă a fost contrabalansată prin scumpirea de +9,31% la colectarea apelor uzate. La sănătate, media de 1,20% a reieşit din ieftinirea produselor, aparatelor şi echipamentelor medicale (-1,30%), conjugată cu majorarea tarifelor la serviciile medicale ambulatorii (+6,13%).

În fine, merită menţionată situaţia din comunicaţii, unde scumpirea ( altminteri modică) de +0,70% este puternic concentrată pe majorarea tarifelor poştale (+30,66%), în timp ce echipamentele de telefon şi telefax au rămas la preţuri cvasiconstante (+0,04%) iar serviciile de telefon şi telefax au avansat cu doar +0,25%.

(Citiți și: ”Presiunea inflației: BNR majorează la 2,25% dobânda de politică monetară. A doua oară într-o lună”)

Ideea este că inflaţia apare localizat în anumite sectoare iar, în interiorul lor, la anumite produse sau servicii, a căror evoluţie ar trebui urmărită mai atent. Asta pentru a discerne cât anume din creşterea preţurilor se înscrie în tendinţa generală şi se justifică prin cost şi/sau creşterea calităţii, şi cât apare discutabil, în condiţii speciale ale pieţii.

Una peste alta, ar trebui să facem tranziţia treptată dinspre o abordare limitată la orizontul naţional de timp spre o perspectivă europeană. Care ne poziţionează mai clar în uniunea de state din care facem parte şi cu care, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, vom evolua tot mai sincronizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

Adrian N Ionescu

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit… Mai mult

Stiri

Doar 23 de spitale din 147 îndeplinesc criteriile de acreditare

Mariana Bechir

Doar 23 de spitale din cele 147 evaluate până acum îndeplinesc toate condițiile de acreditare, iar 106 le respectă numai parțial, anunță Autoritatea de Management… Mai mult

Stiri

PSD a decis: Codurile penale se modifică prin ordonanță de urgență. Tudorel Toader asigură că nu e vorba de amnistie și grațiere

Razvan Diaconu

Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului Penal şi Codul de Procedură Penală, modificate de Comisia Iordache. Ministrul Justiției a precizat ulterior… Mai mult

Stiri

Reșița, primul oraș care vrea să se alăture Alianței Vestului

Vladimir Ionescu

Primarul din Reșița, Ioan Popa (foto), a declarat Adevărul că intenționează să facă demersurile necesare pentru ca orașul pe care îl conduce să se alăture… Mai mult

Stiri

Liviu Voinea, BNR: Unul din patru români apți de muncă a emigrat

Adrian N Ionescu

România a avut cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, care trăiesc în… Mai mult

Stiri

AOAR: Bugetul de stat 2019 trebuie să se bazeze pe o înghețare a salariilor în sectorul bugetar

Vladimir Ionescu

Execuția bugetară aferentă perioadei de 10 luni din anul 2018 creează îngrijorare în mediul de afaceri, pe fondul creșterii cu circa 25% a cheltuielilor salariale… Mai mult

Stiri

Carmen Iohannis nu s-a prezentat la Parchetul General, de data aceasta invocând motive de sănătate

Vladimir Ionescu

Avocatul lui Carmen Iohannis a anunțat Parchetul General că aceasta nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate. Apărătorul a depus un certificat… Mai mult