Analiză

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din… Mai mult

28.12.2017

Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Inflaţia din România, inflația în statele UE

de Marin Pana , 28.12.2017

Inflaţia anuală consemnată de România, care a ajuns relativ rapid la o valoare ce poate părea alarmantă (2,6%), se înscrie în ecartul ţărilor din zonă, fiind similară cu cea din Ungaria (2,6%) şi Cehia (2,5%) şi doar ceva mai ridicată faţă de cea din Polonia (2%).

Aceasta din urmă a înregistrat, însă, a doua inflaţie lunară din UE ca mărime după noi. De reţinut, Cehia a evoluat sincron cu Zona Euro dar pe un palier mai ridicat cu un punct procentual.

Creşterea preţurilor, mai mare în ţările care nu adoptat euro. Dar şi mai mare în cele trecute precipitat la moneda unică

Creşterea preţurilor din ultimele 12 luni a fost ceva mai mare în ţările care nu au trecut la moneda unică. De la aceeaşi valoare a inflaţiei anuale în noiembrie 2016, avansul acestui indicator a fost dublu per total UE faţă de Zona Euro (evident, majoritară şi cu rezultate incluse în cele de ansamblu), ceea ce arată clar unde s-a localizat majorarea mai rapidă a preţurilor. De care o apreciere moderată dar generalizată a euro faţă de monedele locale nu este străină.

Dar nici trecerea la euro nu pare a fi fost o soluţie pentru temperarea preţurilor în cazul unor economii care nu au ajuns la un nivel apropiat de media europeană ca PIB/locuitor. Creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost semnificativ mai mare decât la noi în două din cele trei baltice, care au şi ajuns la valori de peste patru procente în decurs de un an. De reţinut, în pofida faptului că au trecut la moneda unică, ceea ce a eliminat componenta ce ar fi putut să apară din devalorizarea monedei naţionale.

Cu leva legată fix de euro, la paritatea fostei mărci germane, Bulgaria a înregistrat o creştere a preţurilor similară cu cea din România, dar la o rată lunară în noiembrie 2017 situată la jumătate faţă de cea de la noi. Când, în treacăt fie spus, noi am ajuns campioni europeni la inflaţia lunară, cu o rată de şase ori mai mare decât media europeană (0,1%) şi cu 50% peste cea mai apropiată ţară din acest punct de vedere, Polonia (0,6% noi şi 0,4% ei).

Cu alte cuvinte, ne încadrăm încă destul de bine în peisajul european al creşterii preţurilor la nivelul actual de inflaţie dar problema este ritmul în care evoluăm şi direcţia în care ne ducem, similară cu cea a celor două ţări baltice intrate oarecum precipitat (dar, şi aşa la dimensiunea lor şi la regimul valutar rigid nu prea mai conta) în Zona Euro.

Transmiterea cu precădere a inflaţiei pe canalul schimburilor comerciale, discutabilă la noi

Dacă am vrea să trimitem o parte covârşitoare a inflaţiei în sarcina influenţei exercitate de principalii noştri parteneri comerciali, nu prea am reuşi. Valorile pe care le consemnează Germania, Italia şi Franţa ( primele trei economii europene cu care avem schimburi de mărfuri) nu justifică a asemenea aserţiune.

Germania pare să inducă o tendinţă ceva mai clară de creştere a preţurilor, vizibilă mai ales la ţările aflate sub influenţa ei mai apropiată dar evoluţiile din Italia şi Franţa ar fi trebuit să frâneze semnificativ această tendinţă la noi. Atât ca nivel al inflaţiei anuale (ca proces derulat în timp, pe o perioadă mai îndelungată) cât şi ca evoluţie punctuală pe noiembrie 2017.

Una peste alta, situaţia este destul de încurcată iar ponderea externă a influenţei în creşterea preţurilor discutabilă. Sub acoperirea similitudinilor încă existente de cifre cu ţările din fostul bloc estic, dacă nu încercăm să „amortizăm” tendinţele actuale, s-ar putea să ne trezim că ne-am tăiat singuri craca de sub picioare cu creşterea excesivă a veniturilor.

Urmată de anularea unei bune părţi din această creştere prin preţuri majorate şi revenirea la realitatea puterii efective de cumpărare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Valentin Naumescu / „Ramura de măslin” sau Turcia contra Statelor Unite în nordul Siriei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Operaţiunea militară „Ramura de măslin”, desfăşurată de Turcia în nord-vestul Siriei (regiunea Afrin) are ca obiective oficiale eliminarea „teroriştilor kurzi”, „apărarea integrităţii teritoriale… Mai mult

Stiri

PNL a lansat ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE: Un an pierdut pentru România

Victor Bratu

PNL a prezentat marți ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE, liberalii susţinând că 2017 a fost un an pierdut pentru România, iar campania… Mai mult

Europa

Bulgaria / Fost șef al serviciilor secrete, condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fost director al serviciilor de informaţii bulgare, Kircho Kirov (foto) a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice în valoare… Mai mult

Europa

România câștigă încă un loc în Parlamentul European – Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează azi structura PE post-Brexit

Iulian Soare

După luni de negocieri și confruntarea cu interese naționale divergente, reprezentanții Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează marți un proiect care vizează reducerea cu 46 a numărului… Mai mult

Stiri

Declarația 600 – răspunsul ministrului Finanțelor ocolește marea întrebare: rămâne sau nu?

Victor Bratu

În condițiile în care PSD promite să arunce ”colacul de salvare”- adică să proroge termenul de depunere al Declarației 600- fix înainte ca însăși instituția… Mai mult

Stiri

Deciziile Curții Constituționale pe Legile Justiției

Razvan Diaconu

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marți a CCR s-au aflat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate a celor 3 legi ale Justiției… Mai mult

Stiri

Sentința în dosarul Vâlcov a fost amânată 2 săptămâni

Victor Bratu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, marţi, pentru 8 februarie pronunţarea sentinţei în dosarul în care Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina… Mai mult