Inflaţia pe luna februarie 2018 a fost de +0,30%, în scădere pronunţată faţă de luna precedentă (când urcase la 0,78%) şi cea mai mică valoare din ultimele şase luni. Cu toate acestea efectul de bază defavorabil (inflaţia lunară a fost negativă în februarie 2017, respectiv -0,09%) a trimis rata anuală a creşterii preţurilor la nivelul de 4,72%.
Dacă se face, însă, media pe ultimele 12 luni, indicele preţurilor de consum apare ca mult mai redus, de 2,1% după metodologia naţională şi doar 1,6% după metodologia europeană ( indice IAPC care asigură comparabilitatea ce celelalte state europene.
Conjunctura nefavorabilă pentru valoarea IPC se va menţine şi în luna martie, deoarece valoarea inflaţiei din aceeaşi lună a anului precedent a fost foarte redusă (doar +0,08%) iar diferenţa foarte probabilă în sus consemnată pe ultima lună a trimestrului în curs se va adăuga la cele 4,72% deja menţionate.
De reţinut, însă, inflaţia lunară CORE2 ajustat ( aflată sub influenţa politicii monetare), care face abstracţie de preţurile volatile, cele administrate şi de cele la băuturi şi tutun, a coborât la doar 0,22% şi se păstrează cu mult mai constantă decât se vede din variaţiile destul de importante ale IPC de la o lună la alta.
Inflaţia pe luna februarie 2018 a fost determinată în proporţie de două treimi de creşterea preţurilor la produsele alimentare, unde ritmul a fost dublu faţă de cel consemnat pe total (+0,61%).
Cu toate acestea, trebuie remarcat că 80% din această valoare şi peste jumătate din valoarea IPC au venit pe calea majorării preţurilor la fructe (+4,48%) şi legume (1,81%).
Dacă efectul cumulat din legume şi fructe a fost de 0,16% la un indice de inflaţie lunară de 0,30%, a treia componentă a preţurilor volatile, ouăle s-au ieftinit cu 4,07% dar au determinat o influenţă pozitivă de doar +0,02% pe rezultatul IPC. Similară cu efectul ieftinirii combustibililor cu doar 0,31%, dar aceştia au o pondere cu mult mai mare în coşul de consum.
Mai important şi de reţinut, a continuat mişcarea în sus a preţurilor la o serie de produse alimentare de bază precum carne de bovine (+0,71%), conserve din carne (+0,62%0, pâine (+0,64%), ulei (+0,33%), unt (+0,36%), peşte şi conserve din peşte (+0,33%) şi brânză de vacă (0,30%).
Surprinzător în raport cu multitudinea de promoţii cât se poate de vizibile în magazinele de profil, mărfurile nealimentare figurează în comunicatul IPC cu o scumpire de 0,13%, deşi singura poziţie la care s-a produs o majorare notabilă sunt gazele natural (+1,83%). Greu de înţeles, îmbrăcămintea apare cu +0,17% iar încălţămintea cu +0,06%, deşi trebuiau să fie undeva în domeniul negative.
La servicii, s-a înregistrat o creştere de 0,18% a tarifelor, alimentată de majorările de 0,72% la igienă şi cosmetic, 0,61% la plata cazării în unităţi hoteliere şi 0,60% la îngrijire medicală, în timp ce stabilitatea cursului de schimb a determinat un avans de doar 0,13% pe component cea mai importantă, cea a serviciilor de telefonie.
Ce ne aşteaptă în 2018
După ce vom atinge un maxim de inflaţie anuală la începutul celui de-al doilea trimestru (practic, singura întrebare este dacă vom trece sau nu pragul de 5%, dublu faţă de valoarea de referinţă urmărită de Banca Centrală), va urma o stabilizare şi intrarea pe un trend de scădere lentă după mijlocul anului.
Reintrarea în coridorul de plus minus un punct procentual faţă de cele 2,5% ţintite oficial ar putea să se facă la finele trimestrului patru, când efectul de bază defavorabil din prezent se va inversa.
