Inflaţia pe luna martie 2018 a fost de +0,29%, în scădere marginală faţă de luna precedentă, şi a consemnat cea mai mică valoare din ultimele şapte luni. Cu toate acestea efectul de bază nefavorabil (inflaţia lunară a fost extrem de mică în februarie 2017, respectiv +0,08%) a trimis rata anuală a creşterii preţurilor la nivelul de 4,95%.
Dacă se face, însă, media pe ultimele 12 luni, indicele preţurilor de consum s-a situat doar la jumătate după metodologia naţională (2,5%) şi chiar la un mult mai ponderat 1,9% după metodologia europeană (indicele IAPC, calculat pe 12 grupe de produse şi servicii, care asigură comparabilitatea ce celelalte state europene).
Efectul de bază nefavorabil pentru valoarea IPC nu se va mai repeta în aprilie şi mai dar va mai exista un test important pentru eventual traversare a pragului de 5% în luna iunie 2018, deoarece valoarea inflaţiei din aceeaşi lună a anului precedent a fost foarte redusă (doar +0,04%) iar diferenţa foarte probabil cu semnul plus în sus se va adăuga la cea care va fi consemnată pe luna mai.
De reţinut, însă, inflaţia lunară CORE2 ajustat ( aflată sub influenţa politicii monetare), care face abstracţie de preţurile volatile, cele administrate şi de cele la băuturi şi tutun, s-a păstrat la un rezonabil 0,27% şi se păstrează cu mult mai constantă decât ar putea părea, dată fiind creşterea IPC de la o lună la alta.
Inflaţia pe luna martie 2018 a fost determinată în proporţie de 55% de creşterea preţurilor la produsele alimentare, unde ritmul a fost cu două treimi peste cel consemnat pe total (+0,48% faţă de +0,29%). Cu toate acestea, trebuie remarcat că 90% din această valoare şi peste jumătate din valoarea IPC au venit pe calea majorării preţurilor la fructe (+3,32%) şi legume (+2,21%).
Dacă efectul cumulat din legume şi fructe a fost de 0,15% la un indice de inflaţie lunară de 0,29%, a treia componentă a preţurilor volatile, ouăle s-au ieftinit cu 6,71% ( -12,29% de la începutul anului) dar au determinat o influenţă pozitivă de doar +0,04% pe rezultatul IPC.
Mai important, însă, a continuat mişcarea în sus a preţurilor la o serie de produse alimentare de bază precum carne de bovine (+0,56% şi +1,89% de la începutul anului), conserve din carne (+0,31% şi +1,43% de la începutul anului, pâine (+0,33% şi, respectiv, +1,27%), brânză de vacă (0,21% şi, respectiv, +1,13%) sau lapte (+0,42% şi, respectiv, +1,00%).
Mărfurile nealimentare au consemnat o scumpire de numai 0,15%, cu îmbrăcămintea (+0,23%), mobila (+0,34%), detergenţii (+0,24%), autoturismele şi piesele de schimb (+0,23%) sau articolele de igienă şi cosmetică (+0,30%) peste media grupei, dar cu combustibilii (+0,13%) sub acest nivel iar energia electrică exact la +0,15%.
La servicii, s-a înregistrat o creştere de 0,30% a tarifelor, alimentată de majorările lunare de 0,50% la igienă şi cosmetică (+1,81% de la începutul anului), transport (+0,37% la cel urban, +0,50% la interurban şi +1,07% la cel aerian) şi apă, canal, salubritate (+0,35% pe martie dar +0,97% de la începutul anului). Serviciile de telefonie, legate de evoluţia cursului de schimb, au bifat doar o majorare de 0,11%.
Ce ne aşteaptă în continuare
După o evoluţie relativ constantă în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru, va rămâne doar punctul dificil din iunie în care estimările sunt că vom trece de puţin pragul de 5%.
Va urma o stabilizare şi intrarea pe un trend de scădere vizibilă de-abia la începutul trimestrului patru, când efectul de bază defavorabil din prezent se va inversa.
În context, întrebarea care se pune este dacă politica fiscală şi de venituri va cupla cu reticenţa Băncii Centrale în a creşte dobânda de politică monetară ( în pofida inflaţiei crescute conjunctural), pentru a permite reintrarea pe final de an în coridorul ţintă de 2,5% plus/minus un punct procentual, fie şi la limita superioară a acestuia.
