Inflația anuală – la minim excepțional și încadrată în criteriile de la Maastricht. Urmează revenirea

de Marin Pana | 11.7.2014 .

Valoarea inflației anuale a scăzut până la valoarea cu totul excepțională de 0,66%, după ce prețurile s-au redus în luna iunie 2014 cu 0,27%. Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă. Respectiv la scăderea acestuia de la 5,37% în iunie 2013 până la 0,66% în iunie 2014.

Media anuală a inflației a ajuns astfel la 1,7% după metodologia națională de ponderare și la doar 1,5% după cea europeană. Ceea ce ne permite mai mult ca sigur îndeplinirea criteriului de la Maastricht referitor la inflație (media celor mai bune performanțe din trei state membre plus 1,5%, medie care ar trebui să fie egală cu zero; datele oficiale pentru statele membre vor fi anunțate de Eurostat peste o săptămână).

De remarcat faptul că cea mai mare contribuție la reducerea generală a prețurilor a venit conjunctural din partea produselor cu prețuri volatile (așa-numita grupă legume-fructe-ouă). Acestea au dat o influență de -0,24% per total IPC. Dacă li se adaugă cele -0,03% influență venite pe filiera reducerii tarifelor la telefonie ( legate de evoluția favorabilă a cursului euro/leu) se obține exact valoarea inflației lunare pe iunie 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deși s-au ieftinit cu 9,43% în raport cu luna precedentă, deja celebrii cartofi ( cu o pondere de doar 0,60% în coșul de consum) au contribuit cu mai puțin de o treime la reducerea prețurilor generată la grupa legume. Restul a venit de la alte legume și conserve de legume (mai puțin fasolea, care s-a scumpit). Și fructele proaspete s-au scumpit cu 0,43%, reducerea de ansamblu a grupei fiind datorată ieftinirii semnificative a citricelor și altor fructe meridionale (-2,49%).

De notat că a continuat scăderea prețurilor la ulei comestibil (-0,65% față de mai și -4,67% de la finalul anului trecut) și zahăr (-0,85% și, respectiv -3,36%). Indicele CORE 2, aflat sub influența politicii monetare a BNR, a intrat mai adânc în teritoriul negativ (-0,10%, după -0,06% în luna anterioară).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pe segmentul de mărfuri nealimentare, scumpirile au fost mici dar cvasiprezente. De la 0,09% la țigări și +0,17% la combustibili, produse cu ponderi relativ mari în cheltuielile de consum, și până la 0,12% la confecții sau 0,25% la încălțăminte. Singura scădere notabilă de prețuri față de luna precedentă au înregistrat-o autoturismele, aproape în linie cu evoluția cursului euro/leu (-0,64% față de 0,66%).

Privind raportul dintre creșterea prețurilor interne în intervalul ianuarie-iunie, de doar 0,31%, și creșterea de 2,89% a monedei naționale în raport cu euro, se poate observa că, de fapt, prețurile au continuat să se majoreze destul de semnificativ în viitoarea monedă euro, adică cu peste două procente și jumătate în decursul ultimelor cinci luni.

De aceea, a fost nevoie de mai puțini lei pentru achiziționarea anumitor mărfuri și servicii iar desfacerea pe piața românească a devenit mai atractivă. Mai important, odată cu creșterea generală a veniturilor, a devenit tot mai atractivă obținerea de profit comercial prin vânzarea unor cantități sporite către mai mulți clienți cu bani și nu a unor cantități limitate către clienți cu mulți bani.

Dacă ne referim strict la alimente, deja destul de scumpe după standardele europene, acestea nu au făcut altceva decât să aibă tendința de a-și păstra prețurile exprimate în euro, la fel ca autoturismele sau casele. Ceea ce, pe fondul unei monede naționale suficient de puternice, exprimă o racordare treptată de facto la Zona Euro.

Inflația anuală va reveni la valori ceva mai mari

Reducerea rapidă a inflației a fost remarcabilă dar urmează trei luni în care valorile lunare negative la care se raportează performanța curentă vor fi foarte greu de reeditat. Mai mult, septembrie 2013 a beneficiat punctual de pe urma aplicării TVA la pâine (-0,57% la o influență de -0,69% dată de ieftinirea pâinii, altminteri am fi avut un IPC lunar de +0,12%).

Ori, o măsură de acest tip nu poate fi luată decât o singură dată pentru o anumită categorie de produse și cu maximă precauție față de încasările bugetare. În ultimul trimestru din 2014, va trebui să fim atenți la procesul de stabilizare a IPC la o valoare apropiată de fundamentele reale ale economiei, care țin de productivitatea muncii, politica de venituri și politica fiscală.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

După prima jumătate a acestui an, creșterea generală a prețurilor a fost de 1,17%. Ceea ce lasă, pentru următoarele șase luni, un spațiu destul de generos pentru creșterea prețurilor până la ținta de 2,5%. Atenție însă, cea mai recentă prognoză a BNR indică un nivel de 3,3% al inflației pentru finalul acestui an. Ceea ce înseamnă că, dincolo de euforia de moment, trebuie să fim atenți la eventuale derapaje.

Publicat la data de 11.7.2014 .

Un raspuns

  1. MirceaM
    13.7.2014, 10:13 am

    1.”Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă.”
    Nu, IPC-ul a crescut in ultimele 12 luni, s-a topit doar crestera lui, ca medie mobila pe 12 luni. Ca sunt si luni de scadere, asa e…dar sunt “compensate”
    “Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna iunie 2014 faţă de mai 2014 este 99,73%, iar faţă de iunie
    2013 este 100,66%. ”
    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/ipc/a14/ipc06r14.pdf
    O mica scapare,( enervanta, pentru ca avem precedentul Voinea, care incurca deflatia si dezinflatia ca la Verdun)
    2.”Aplicarea dispoziţiilor Tratatului
    În ceea ce priveşte „rata medie a inflaţiei, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării”, rata inflaţiei se calculează pe baza variaţiei înregistrate de ultima medie anuală disponibilă a indexului armonizat al preţurilor de consum (IAPC), comparativ cu media anuală anterioară.
    Sintagma „a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor”, utilizată pentru definirea valorii de referinţă, se aplică utilizând media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei înregistrate în cele trei ţări cu cele mai mici rate ale inflaţiei, cu excepţia cazului în care există valori extreme. Evoluţia preţurilor dintr-o ţară poate fi considerată a fi o valoare extremă dacă rata inflaţiei din această ţară este semnificativ mai scăzută decât cele consemnate de celelalte state membre, ca urmare a acumulării unor factori specifici fiecărei ţări (pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul de convergenţă 2010 al BCE).”
    Bun, care sunt exceptiile? Desi se iau in calcil si inflatii negative raportul nu stabileste o formula foarte clara, dupa mine.
    http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201005ro.pdf
    Probabil ca Grecia , cu o deflatie de 1,4% nu se ia in calcul,dar Bulgaria cu deflatie de 1%(ma refer doar la valori medii anuala)Cipru(deflatie 0.4 si Letonia cu inflatie 0,2% ar fi baza. Ar da ca cele 3 tari cu cele mai bune performante in stabilitatae poreturilor au o medie de -o,4%. la o medie ue de 1,1% a UE. Adica insasi Uniunea este la limita…fiind la 1,5% distanta de cele 3 performere. Iar noi nu ne-am incadra, decat la o medie de zero
    Bun , am folosit datele pe mai…oricum criteriile se caculeaza pe datele cu 1 an inaintea aderarii, mai avem mult pana atunci.

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »