Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia anuală la valoarea record de 5,41%.

85% din creşterea preţurilor s-a localizat la legume şi conserve de legume ( +5,78%, cu eternul cartof  „la mare preţ”, respectiv +11,36%), combustibili (+1,72%) şi tutun (+1,25%), acestea două din urmă cu ponderi relativ mari în coşul de consum.

Aşadar, 0,40 puncte procentuale din valoarea de ansamblu a IPC lunar de 0,47% au venit din produse cu preţuri volatile (legumele, pentru că la fructe, unde cele proaspete s-au scumpit cu 3,92% şi am avut noroc cu ieftinirea citricelor şi alte fructe meridionale cu -5,26% iar la ouă am bifat -7,22%), şi cele cu preţuri determinate de condiţiile internaţionale ( combustibili) sau de majorarea taxelor ( tutun).

Foarte elocvent, inflaţia lunară CORE2 ajustat ( aflată sub influenţa politicii monetare), care face abstracţie de preţurile volatile, cele administrate şi de cele la băuturi şi tutun, s-a păstrat la un rezonabil 0,15%, în pofida creşterii IPC de la o lună la alta.

Dacă se face media pe ultimele 12 luni, indicele preţurilor de consum s-a situat doar la 3,3% după metodologia naţională şi chiar la un mult mai ponderat 2,6% după metodologia europeană (indicele IAPC, calculat pe 12 grupe de produse şi servicii, care asigură comparabilitatea ce celelalte state europene).

Efectul de bază nefavorabil pentru valoarea IPC se va manifesta şi în continuare în lunile iunie (doar +0,04% în 2017) şi august (-0,20% în 2017), lunile iulie şi decembrie vor fi „neutre”, iar speranţele de aducere a inflaţiei spre ţinta de 3,6% estimată în prezent pentru finalul de an se leagă de evoluţii favorabile ale preţurilor în septembrie, octombrie şi noiembrie.

De reţinut, în absenţa celor trei scumpiri conjugate şi aflate în afara sferei de influenţă a politicii monetare, inflaţia lunară ar fi fost de doar 0,07% iar inflaţia anuală ar fi scăzut la 5,02%. Tehnic, iată cum se prezintă situaţia într-o economie în care pe fondul unei inflaţii rezonabile apar influenţe puternic localizate la câteva posturi din coşul de consum.

Dincolo de explicaţiile de moment, însă, trebuie remarcate mişcări discrete dar care dau un trend mult mai consistent în timp, precum cele de la carnea de bovine ( +0,41% în mai şi +2,83% de la începutul anului), pâine (+0,29% şi, respectiv, 1,99%), carne de pasăre (+0,33% şi, respectiv, 1,34%) sau lapte de vacă ( 0,31%, respectiv, 1,55%).

Aşadar, atenţie, cartofii au dat doar o treime din scumpirea înregistrată la legume iar legumele au contribuit doar cu ceva mai mult de 70% la scumpirea cu 0,54% a alimentelor într-o singură lună. Situaţie similară la mărfurile nelaimentare, unde, la „umbra” carburanţilor şi tutunului au continuat să se „mişte”, preţurile la îmbrăcăminte (+0,25%), încălţăminte (+0,27%) şi produse de uz casnic şi mobilă (+0,18%).

În fine, trebuie remarcată stabilitatea de la servicii (doar +0,10%). Rezultată, însă, din efecte contrare ale scumpirilor de la transport urban (+0,68%) sau restaurant, cafenele şi cantine (+0,56%) versus ieftinirea serviciilor de telefonie (-0,38%, datorată unui curs mediu euro/leu ceva mai favorabil).