La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Analiză

Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți

Deficitul comercial pe noiembrie 2018 a fost de 1,567 miliarde de euro,  a doua cea mai slabă performanţă lunară de anul trecut. Îngrijorător, ritmul de creştere… Mai mult

09.01.2019

La obiect

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat,… Mai mult

07.01.2019

Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Cronicile

Inegalitatea veniturilor în statele UE: România coboară pe locul 3. Observaţii

de Marin Pana , 25.5.2018

Inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în ultimii doi ani iar statistica oficială s-a grăbit să trimită îmbunătăţirea acestui indicator social fundamental cu valorile estimate pentru 2017 ( marea majoritate a ţărilor UE încă sunt cu raportarea la nivelul 2016), astfel încât ţara noastră a coborât de pe primul loc ocupat după ieşirea din criză pe locul 3.

Cu o îmbunătăţire de la nivelul maxim de 8,2 al raportului între procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) pînă la 7,0, ne-am plasat în graficul Eurostat sub Bulgaria şi Lituania.

Vezi graficele:

Simplificat, cei mai bogați români au câștigat anul trecut de şapte ori mai mult decât cei săraci compatrioți, cee a ce reprezintă o îmbunătăţire uşoară faţă de anul în care am reuşit să aducem PIB-ul la acelaşi nivel în termeni reali ca şi cel de dinaintea crizei ( PIB 2014 = PIB 2008, după ajustările tehnice ale valorilor nominale consemnate)

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, în primul an de după aderare, când s-a calculat după metodologia europeană indicatorul de inegalitate socială, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state, am avut un nivel relativ ridicat. Oarecum paradoxal, criza a condus la valoarea minima conjuncturală de 6,1 ( oricum peste media europeană de 4,9 din acel an), la care intervenţia justiţiei pentru anularea ajustării valorii punctului de pensie a jucat un rol esential.

Întâmplător sau nu, după ce am urcat cu indicatorul vizat la un maxim local exact în anul în care am gestionat cel mai bine deficitele naţionale ( cu precădere ar trebui subliniată încadrarea în celebrul MTO, – Medium Term Objective în engleză -, odată cu cele doar -0,8% din PIB deficit al bugetului general consolidate, dar şi valoarea de doar -1,2% din PIB a deficitului de cont curent, cam o treime faţă de cel din 2017) am ajuns exact la valoarea din 2008, adică de dinaintea crizei.

Partea bună este că am redus întrucâtva decalajele dintre cei mai bogaţi români şi cei mai săraci, partea mai puţin bună este modalitatea în care am făcut acest lucru. Creşterea beneficiilor sociale face sens şi este europeană în esenţa ei dar ar fi fost mult mai util şi mai sustenabil ca ieşirea din sărăcie să se facă pe bază de locuri de muncă productive ( suntem, în continuare ţara cu cel mai mare procentaj al salariaţilor săraci din UE)

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos arată evoluţiile pentru câteva dintre statele UE, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și intervalul 2015 – 2017, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se poate vedea că, alături de vecinii de la sud de Dunăre, ne situăm mult în afara practicii europene.

De remarcat stabilitatea acestui indicator în ţările central-europene care au fost colege şi de bloc socialist şi care au păstrat de atunci o anumită abordare a relaţiilor sociale şi a repartizării bogăţiei, mai apropiată de valorile europene de tip francez sau german, chiar cu influenţe nordice în cazul Cehiei ( campioana egalităţii europene a veniturilor) şi Slovaciei.

Ca model am putea lua, precum și în alte cazuri legate de economie, tot Polonia. Model care a evoluat treptat în sensul unui raport ceva mai mic între veniturile celei mai bogate părţi din populaţie şi cele ale părţii mai sărace, cu o convergenţă destul de transparentă spre vecina de la vest, Germania. La rândul ei, influenţată de Franţa.

Din păcate însă, pe filiera latină, noi semănăm mai mult cu Spania şi Italia, țări în care inegalitățile sociale sunt mai mari faţă de restul Occidentului şi au cunoscut variaţii mult mai ample în ultimii ani.

Ar mai fi de subliniat constatările Eurostat, care arată că, faţă de anul de referinţă 2008, cea mai mare reducere a inegalităţii veniturilor a obţinut-o Letonia (de la 7,3 la 6,3), ceea ce arată că se poate merge în sensul reducerii declajelor  în ritm susţinut, acolo unde există voinţa politică şi  adeziunea reală a populaţiei.

Interesant, următoarele ţări în acest clasament ad-hoc sunt Marea Britanie (-0,5pp, de la 5,6 la 5,1), Belgia (0,3 pp, de la 4,1 la 3,8, adică deşi situaţia era deja destul de bună tot şi-au bătut capul cu egalizarea veniturilor) şi, atenţie, Polonia (0,3pp, de la 5,1 la 4,8, dar cu 0,5pp faţă de 2007).

La polul opus s-au situat Bulgaria (+1,7 pp, de la 6,5 în 2008 la 8,2 în 2017), Italia (+1,1pp, de la 5,2 la 6,3) , Spania (+1pp, de la 5,6 la 6,6) şi Lituania (+1pp, de la 6,1 la 7,1).Legătura creşterii inegalităţilor cu performanţele economice ceva mai slabe faţă de alte state similare pare destul de clară, implicând faptul că majorarea inegalităţilor sociale nu ajută dezvoltarea pe termen mediu şi lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Corina Crețu și-a anunțat candidatura la europarlamentare pe listele Pro România

Razvan Diaconu

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, a anunţat joi că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din partea Pro România, precizând că decizia… Mai mult

Stiri

Dosare incomplete – Administrația Prezidențială a comunicat motivele refuzului de numire a miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis joi premierului scrisoarea oficială conținând motivele pentru care a refuzat numirea Liei Olguța Vasilescu și a lui Mircea Drăghici pe… Mai mult

Stiri

Greva minerilor de la CE Oltenia a încetat. Ce au obținut protestatarii

Vladimir Ionescu

Administrația CE Oltenia și sindicaliștii au ajuns joi la un acord în urma căruia activitatea va fi reluată imediat. Minerii au acceptat un spor de producţie… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis participă la semnarea Tratatului de cooperare franco-german

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis, va participa marți, săptămâna viitoare, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german… Mai mult

Stiri

Tel Drum cere în Justiție să reprimească insula Belina de la CJ Teleorman

Vladimir Ionescu

Tel Drum a atacat în contencios – administrativ, la începutul acestei luni, decizia prin care Consiliul Județean Teleorman a stabilit revenirea insulei Belina și a Brațului Pavel… Mai mult

Stiri

Președintele atacă la CCR interdicția de a se organiza referendum și europarlamentare. Miza

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum. Parlamentul a amendat Legea… Mai mult

Stiri

SUA își pregătesc retragerea din Tratatul INF și relansează ”Războiul Stelelor”

Iulian Soare

SUA au respins miercuri o ofertă a Rusiei care ar fi putut salva tratatul ce a eliminat vreme de 30 de ani amenințarea nucleară asupra… Mai mult