Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Inegalitatea veniturilor în statele UE: România coboară pe locul 3. Observaţii

de Marin Pana , 25.5.2018

Inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în ultimii doi ani iar statistica oficială s-a grăbit să trimită îmbunătăţirea acestui indicator social fundamental cu valorile estimate pentru 2017 ( marea majoritate a ţărilor UE încă sunt cu raportarea la nivelul 2016), astfel încât ţara noastră a coborât de pe primul loc ocupat după ieşirea din criză pe locul 3.

Cu o îmbunătăţire de la nivelul maxim de 8,2 al raportului între procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) pînă la 7,0, ne-am plasat în graficul Eurostat sub Bulgaria şi Lituania.

Vezi graficele:

Simplificat, cei mai bogați români au câștigat anul trecut de şapte ori mai mult decât cei săraci compatrioți, cee a ce reprezintă o îmbunătăţire uşoară faţă de anul în care am reuşit să aducem PIB-ul la acelaşi nivel în termeni reali ca şi cel de dinaintea crizei ( PIB 2014 = PIB 2008, după ajustările tehnice ale valorilor nominale consemnate)

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, în primul an de după aderare, când s-a calculat după metodologia europeană indicatorul de inegalitate socială, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state, am avut un nivel relativ ridicat. Oarecum paradoxal, criza a condus la valoarea minima conjuncturală de 6,1 ( oricum peste media europeană de 4,9 din acel an), la care intervenţia justiţiei pentru anularea ajustării valorii punctului de pensie a jucat un rol esential.

Întâmplător sau nu, după ce am urcat cu indicatorul vizat la un maxim local exact în anul în care am gestionat cel mai bine deficitele naţionale ( cu precădere ar trebui subliniată încadrarea în celebrul MTO, – Medium Term Objective în engleză -, odată cu cele doar -0,8% din PIB deficit al bugetului general consolidate, dar şi valoarea de doar -1,2% din PIB a deficitului de cont curent, cam o treime faţă de cel din 2017) am ajuns exact la valoarea din 2008, adică de dinaintea crizei.

Partea bună este că am redus întrucâtva decalajele dintre cei mai bogaţi români şi cei mai săraci, partea mai puţin bună este modalitatea în care am făcut acest lucru. Creşterea beneficiilor sociale face sens şi este europeană în esenţa ei dar ar fi fost mult mai util şi mai sustenabil ca ieşirea din sărăcie să se facă pe bază de locuri de muncă productive ( suntem, în continuare ţara cu cel mai mare procentaj al salariaţilor săraci din UE)

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos arată evoluţiile pentru câteva dintre statele UE, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și intervalul 2015 – 2017, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se poate vedea că, alături de vecinii de la sud de Dunăre, ne situăm mult în afara practicii europene.

De remarcat stabilitatea acestui indicator în ţările central-europene care au fost colege şi de bloc socialist şi care au păstrat de atunci o anumită abordare a relaţiilor sociale şi a repartizării bogăţiei, mai apropiată de valorile europene de tip francez sau german, chiar cu influenţe nordice în cazul Cehiei ( campioana egalităţii europene a veniturilor) şi Slovaciei.

Ca model am putea lua, precum și în alte cazuri legate de economie, tot Polonia. Model care a evoluat treptat în sensul unui raport ceva mai mic între veniturile celei mai bogate părţi din populaţie şi cele ale părţii mai sărace, cu o convergenţă destul de transparentă spre vecina de la vest, Germania. La rândul ei, influenţată de Franţa.

Din păcate însă, pe filiera latină, noi semănăm mai mult cu Spania şi Italia, țări în care inegalitățile sociale sunt mai mari faţă de restul Occidentului şi au cunoscut variaţii mult mai ample în ultimii ani.

Ar mai fi de subliniat constatările Eurostat, care arată că, faţă de anul de referinţă 2008, cea mai mare reducere a inegalităţii veniturilor a obţinut-o Letonia (de la 7,3 la 6,3), ceea ce arată că se poate merge în sensul reducerii declajelor  în ritm susţinut, acolo unde există voinţa politică şi  adeziunea reală a populaţiei.

Interesant, următoarele ţări în acest clasament ad-hoc sunt Marea Britanie (-0,5pp, de la 5,6 la 5,1), Belgia (0,3 pp, de la 4,1 la 3,8, adică deşi situaţia era deja destul de bună tot şi-au bătut capul cu egalizarea veniturilor) şi, atenţie, Polonia (0,3pp, de la 5,1 la 4,8, dar cu 0,5pp faţă de 2007).

La polul opus s-au situat Bulgaria (+1,7 pp, de la 6,5 în 2008 la 8,2 în 2017), Italia (+1,1pp, de la 5,2 la 6,3) , Spania (+1pp, de la 5,6 la 6,6) şi Lituania (+1pp, de la 6,1 la 7,1).Legătura creşterii inegalităţilor cu performanţele economice ceva mai slabe faţă de alte state similare pare destul de clară, implicând faptul că majorarea inegalităţilor sociale nu ajută dezvoltarea pe termen mediu şi lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult