Inegalitatea veniturilor în țările UE. România – cel mai drastic indice. Observații

de Marin Pana | 9.3.2017 .

România se plasează (și aici) în coada ţărilor Uniunii Europene la indicatorul de inegalitate a veniturilor, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pe baza datelor colectate în anul 2015.

Este un rezultat destul de bizar, dacă ar fi să ţinem cont că provenim din fostul bloc socialist, care dă şi statele cu cea mai mica inegalitate din actuala UE.

Inegalitatea a fost calculată sub forma unui raport codificat S80/S20, între veniturile celor mai 20% mai avuţi cetăţeni ai unei ţări şi veniturile celor 20% mai puţin avuţi cetăţeni, pe baza venitului disponibil echivalent ( pentru asigurarea comparabilităţii, indiferent de structura populaţiei în diferite ţări).

Din tabelul prezentat pe scurt ( am ales 2007 anul aderării şi 2011 ca an intermediar faţă de datele actualizate ), rezultă că am intrat în UE cu cea mai mare inegalitate dintre toate statele membre, şi am avut pe parcurs o tentativă de a părăsi prima poziţie ca valoare a indicatorului sau ultima ca nivel de coeziune socială, cum vreţi să o luaţi ( poziţia a treia, după Bulgaria. Letonia şi Spania în 2011).

Din păcate, am asistat apoi la revenirea rapidă spre un nivel de inegalitate chiar şi mai ridicat decât în momentul în care am intrat în Uniune. Ceea ce ne spune că reluarea creşterii economice şi trecerea la un ritm robust de avans al PIB s-au făcut în beneficiul unor categorii restrânse de populaţie, în timp ce românii mai săraci au beneficiat în mai mica măsură.

Cel mai probabil, în afară de corupţia endemică, ce a permis acumularea de mari averi într-o ţară cu nivel relativ scăzut de trai, creşterea veniturilor a fost inegală. Dar factorul esenţial nu este la numărătorul fracţiei claselor de venituri, ci la numitor. Unde lipsa unor locuri de muncă care să permită creşterea gradului de ocupare nu a putut fi suplinită de politicile sociale expandate discutabil prin acumularea de deficite publice cronice.

Dacă ne uităm la statele care se situează la coada clasamentului European, se poate trage concluzia că sunt state cu un nivel redus al veniturilor încasate de stat (situaţia este marcată în tabel cu albastru).

Adică taxarea mica şi colectarea un nivel proastă sunt corelate cu inegalitatea. Exact pe dos în raport cu statele scandinave plus tandemul Olanda-Belgia şi cu tripleta de pe podium, Cehia-Slovacia-Slovenia, provenită din fostul lagăr socialist.

Desigur, chestiunea nu este una strict economică ci ţine, în mare parte, şi de comportamentul social manifestat de-a lungul secolelor de istorie. Istorie în care statele menţionate şi-au păstrat conştiinţa naţională vie în pofida ocupaţiilor străine succesive şi a includerii în conglomerate politice în baza unei solidarităţi sociale ancorate în ceea ce la noi ar putea fi taxat drept egalitarism.

Care nu a existat în România nici măcar în perioada socialistă, când de-abia se vehicula binecunoscuta tentativă de implementare a unui raport de 5,5 la 1 între salariile maxime şi minime. Sursă aproape exclusivă de venituri într-o societate bazată, cel puţin în teorie, pe muncă şi pe cvasiinexistenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.

Ca scuză parţială, am putea observa şi faptul că nici apartenenţa la familia ţărilor latine ( cu galben în tabel) nu ne ajută în materie de conştientizare a importanţei gradului ridicat de inegalitate a veniturilor. Toate colegele de gintă cu excepţia Franţei fiind situate sub reperul mediei europene, chiar şi Portugalia, care are cel mai mare raport între salariul minim şi cel mediu dintre statele UE.

Aşa încât am ajuns să fim latini cu venituri mici la buget. Ar fi trebuit, însă, să luăm aminte la reperul nostru ceva mai apropiat ca structură economică şi nivel de dezvoltare, Polonia, care a reuşit cumva să conveargă măcar spre vecina Germanie, plasată nu mult peste media UE. Adică s-a sincronizat măcar la structura socială, păstrând, desigur, proporţiile. Noi am fi putut să alegem, de pildă, Franţa.

Este o chestiune extrem de importantă pe partea de convergenţă europeană, pentru că media naţională va ajunge să nu ne mai spună nimic. Deja unii (care susţin managementul economiei locale) au convers, câţiva (cam mulţi pentru performanţa productivă) au trecut Atlanticul prin averile acumulate, dar alţii au evoluat divergent, peste Marea Mediterană, îndreptându-se spre ţările africane care nu bat pasul pe loc.

Publicat la data de 9.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română