Inechitate și incoerență în salariile bugetarilor: Sistemul unitar trebuia finalizat anul acesta. Radiografia momentului arată că e mai rău decât în 2010

De Mariana Bechir | 18.1.2016 .

salarizarePână la sfârșitul anului acesta ar fi trebuit să se finalizeze așezarea fiecărei funcții a salariaților din sistemul de stat în grila prevăzută de Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari.

Reglementarea (din anul 2010) prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.

Situația din acest moment însă este mai bulversată decât în 2010. Inechitatea salarială și incoerența impun o nouă lege, cu noi grile. Care vor fi discutate anul acesta și, dacă există și voință politică, ar putea începe să intre în vigoare din 2017, în etape, prin legile anuale de salarizare.

Un sistem simplificat de salarizare a fost cerut de Banca Mondială încă din timpul guvernării lui Călin Popescu Tăriceanu, experții acestei instituții internaționale sugerând maximum 10 grupuri ocupaţionale şi 1.000 de funcţii, cu înghețarea pe mai mulți ani a salariilor mai mari decât în grilă.

Astfel, categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, în cei 6 ani, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).

Cum a evoluat raportul dintre cel mai mai mare și cel mai mic salariu de la bugetari :

  • În momentul când FMI a cerut o grilă de salarizare, în 2008, raportul era de 1 la 78.
  • Legea din 2010 impunea un raport de 1 la 15
  • Modificările propuse în 2015 de Rovana Plumb prevedeau un raport de 1 la 10
  • un draft din octombrie 2015 prevedea un raport de 1 la 18

Nu se știe exact ce raport va bate în cuie actualul guvern de tehnocrați, dar problema figurează ca o prioritate.

„Pentru muncă egală, plată egală“

dancuPrincipiul, propus de Banca Mondială nu numai în România, ci și în Polonia și alte state din europa centrală și de Est, este invocat acum și de vicepremierul Vasile Dâncu.

Într-un interviu acordat TVR, acesta declara: “În acest moment, este foarte clar că noi trebuie să construim un standard de salarizare unic în România, pentru că România este plină de privilegii”.

Marea problemă în România este lipsa de echitate în sistem, sunt oameni care lucrează în acelaşi loc şi au salarii total diferite”, spunea ministrul Dâncu, explicând că “asta dezvoltă corupţia”.

Ce s-a întâmplat din 2010: câte 4 feluri de salarii pentru aceeași funcție

Din 2010 și până acum, când așezările în grilă trebuiau definitivate, evoluțiile haotice din sistemul de salarizare la stat au bulversat și mai mult situația.

În România există 1.186.000 de bugetari, iar 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei.

Avem câte 3 și chiar patru salarii pentru aceeași funcție, în funcție de domenii, sau să fie plătite diferit chiar și în interiorul aceleiași structuri.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice (MMPSPV) a oferit pentru cursdeguvernare.ro câteva explicații pentru creșterea degringoladei din salarizarea bugetară:

“Creșterile conjuncturale din perioada 2004 – 2015 au făcut ca salariile de bază pentru aceeași funcție, din domenii de activitate diferite, să difere.

Mai mult, prin desele reorganizări instituționale și abrogări ale treptelor de salarizare la funcția publică, s-a creat posibilitatea ca, pentru aceeași funcție, să existe salarii diferite”, explică MMPSPV.

Așa se face, potrivit MMPSPV, “ un consilier superior în Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor/funcționar public are salariul mai mic cu până la 30% decât un funcționar public cu aceeași funcție în Ministerul Finanțelor Publice“.

Creșterile salariului minim fără corelarea celorlalte funcții din grilă

Din 2010 au avut loc 8 creșteri ale salariului minim pe economie, care au majorat aceste venituri de la 600 de lei la 1.050 lei.

Niciuna dintre ele nu a fost însă urmată de corelarea celorlalte clase din grila unică, întrucât nu existau bani la buget.

Aceasta a provocat o comprimare la baza grilei, ajungându-se ca primele 27 de gradații din Legea 284 să fie la același nivel, de 1.050 de lei.

Aceasta face ca o persoană care intră ca personal necalificat, la treapta I, să aibă aproape aceleași drepturi cu un medic debutant sau un funcționar din administrație debutant.

Majorările salariale pe domenii

bogdan hossuA doua cauză importantă care a dus la această situație este politica neunitară parcticată în acești ani în care, la presiunea unor segmente profesionale sau din interesul electoral al decidenților, spune liderul cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-au acordat “măriri otova”, pe domenii, nu profesii, clase.

Aici se încadrează și ultimele majorări, pentru angajații din învățământ și pentru cei din sănătate.

În 2015, salariile din învățământ au crescut unitar în sistem, cu un total de 26,7%.

Au beneficiat toți cei peste 304.000 de angajaţi din educaţie:

  • 221.000 de angajaţi personal didactic şi auxiliar
  • 53.000 de angajaţi personal nedidactic din învăţământul preuniversitar
  • 23.000 de persoane personal didactic din învăţământul universitar
  • 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic în învățământul universitar.

La fel s-a întâmplat anul trecut și în sistemul de sănătate, unde au crescut cu 25% pe toți salariații, indiferent că erau șoferi sau medici.

Aceste practici duc la salarizare diferită pentru aceleași ocupații: un șofer din sănătate este mai bine plătit decât unul din adminsitrație, de exemplu.

Astfel, în loc să se echilibreze remunerațiile pentru aceeași muncă, dar în instituții diferite, ele s-au accentuat în ultimii șase ani în care grila trebuia finalizată.

Problema din administrație

Tot neracordarea la grilă a făcut ca în cadrul Ministerul de Finanțe, de exemplu, să există și trei tipuri de salarizare pentru persoane care au aceeași încadrare: inspectori principali cu diferențe de salarizare care ajung și la 700 de lei, fiindcă au dispărut treptele de salarizare.

Majorările acordate pentru anumite segmente profesionale (educație și sănătate), paralel cu ridicarea plafonului salariului minim pe economie, au făcut ca domeniile uitate să se înghesuie în timp în larga categorie a salariului minim, deși înainte se aflau pe o poziție corectă în grilă.

Aproximativ jumătate din salariații administrației publice au ajuns în iulie 2015, când salariul minim pe economie a urcat la 1.050 lei, să se încadreze în această categorie, deși au pregătire, muncă cu răspunderi mult mai mari decât ale personalului contractual din sănătate și educație (femei de serviciu, șoferi etc.) care încasează acum mai mulți bani decât un debutant din orice birou de primărie.

Potrivit unei simulări, dacă s-ar aplica Legea 284, reunerațiile de bază ale personalului din administrație ar trebui să crească instantaneu cu procente între 7 și 25%

Publicat la data de 18.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

România a intrat în Top 20 al statelor cu cele mai mari diaspore – potrivit Raportului ONU pe migrație

muncitori quatar România a intrat în Top 20 mondial al statelor care furnizează migranți, cu peste 3,4 milioane de cetățeni locuind în altă țară, potrivit datelor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoza de toamnă: Principalii indicatori până în 2020 – de la PIB la salarii

Grafic financiar Produsul Intern brut ar urma să crească cu aproape 19% până în anul 2020, ritmul de creștere estimat de Comisia Națională de Prognoză fiind...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Pași rapizi către constituirea euro-armatei unice: Statele care aderă în prima etapă și detaliile planului franco-german

european-army Momentul constituirii armatei unice europene pare mult mai apropiat decât așteaptă opinia publică. Publicația Politico anunță că miniștrii apărării din UE se reunesc la...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

”Terenurile cumpărate de străini”: Cum se protejează România de speculă, cum se protejează marile state UE

terenuri-agricole Autoritățile de la București nu știu câte hectare de teren agricol dețin străinii în România și nici nu au stabilit ce fel de ferme...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Document / Măsurile care ar fi dez-offshore-izat România – aruncate la coș înainte de orice dezbatere

deschidere-cont-bancar Odată cu demisia secretarului de stat Gabriel Biriș de la finanțe se îngroapă și proiectul  de modificare a Codului fiscal, cel puțin în forma...Citeste mai departe »

Comentarii

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Europa de Est – Țapul ispășitor al UE?

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Va marturisesc ca, avand in vedere experientele avute, nu sunt un mare fan al evenimentelor nepublice in care sunt prezenti vorbitori de anvergura, foarte...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Apărarea europeană comună sau NATO? Ce va susține România?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ideea apărării comune europene nu este nouă. Este, de fapt, la fel de veche ca însuși Proiectul European postbelic. În 1950, Planul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română