Inechitate și incoerență în salariile bugetarilor: Sistemul unitar trebuia finalizat anul acesta. Radiografia momentului arată că e mai rău decât în 2010

de Mariana Bechir | 18.1.2016 .

salarizarePână la sfârșitul anului acesta ar fi trebuit să se finalizeze așezarea fiecărei funcții a salariaților din sistemul de stat în grila prevăzută de Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari.

Reglementarea (din anul 2010) prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.

Situația din acest moment însă este mai bulversată decât în 2010. Inechitatea salarială și incoerența impun o nouă lege, cu noi grile. Care vor fi discutate anul acesta și, dacă există și voință politică, ar putea începe să intre în vigoare din 2017, în etape, prin legile anuale de salarizare.

Un sistem simplificat de salarizare a fost cerut de Banca Mondială încă din timpul guvernării lui Călin Popescu Tăriceanu, experții acestei instituții internaționale sugerând maximum 10 grupuri ocupaţionale şi 1.000 de funcţii, cu înghețarea pe mai mulți ani a salariilor mai mari decât în grilă.

Astfel, categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, în cei 6 ani, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).

Cum a evoluat raportul dintre cel mai mai mare și cel mai mic salariu de la bugetari :

  • În momentul când FMI a cerut o grilă de salarizare, în 2008, raportul era de 1 la 78.
  • Legea din 2010 impunea un raport de 1 la 15
  • Modificările propuse în 2015 de Rovana Plumb prevedeau un raport de 1 la 10
  • un draft din octombrie 2015 prevedea un raport de 1 la 18

Nu se știe exact ce raport va bate în cuie actualul guvern de tehnocrați, dar problema figurează ca o prioritate.

„Pentru muncă egală, plată egală“

dancuPrincipiul, propus de Banca Mondială nu numai în România, ci și în Polonia și alte state din europa centrală și de Est, este invocat acum și de vicepremierul Vasile Dâncu.

Într-un interviu acordat TVR, acesta declara: “În acest moment, este foarte clar că noi trebuie să construim un standard de salarizare unic în România, pentru că România este plină de privilegii”.

Marea problemă în România este lipsa de echitate în sistem, sunt oameni care lucrează în acelaşi loc şi au salarii total diferite”, spunea ministrul Dâncu, explicând că “asta dezvoltă corupţia”.

Ce s-a întâmplat din 2010: câte 4 feluri de salarii pentru aceeași funcție

Din 2010 și până acum, când așezările în grilă trebuiau definitivate, evoluțiile haotice din sistemul de salarizare la stat au bulversat și mai mult situația.

În România există 1.186.000 de bugetari, iar 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei.

Avem câte 3 și chiar patru salarii pentru aceeași funcție, în funcție de domenii, sau să fie plătite diferit chiar și în interiorul aceleiași structuri.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice (MMPSPV) a oferit pentru cursdeguvernare.ro câteva explicații pentru creșterea degringoladei din salarizarea bugetară:

“Creșterile conjuncturale din perioada 2004 – 2015 au făcut ca salariile de bază pentru aceeași funcție, din domenii de activitate diferite, să difere.

Mai mult, prin desele reorganizări instituționale și abrogări ale treptelor de salarizare la funcția publică, s-a creat posibilitatea ca, pentru aceeași funcție, să existe salarii diferite”, explică MMPSPV.

Așa se face, potrivit MMPSPV, “ un consilier superior în Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor/funcționar public are salariul mai mic cu până la 30% decât un funcționar public cu aceeași funcție în Ministerul Finanțelor Publice“.

Creșterile salariului minim fără corelarea celorlalte funcții din grilă

Din 2010 au avut loc 8 creșteri ale salariului minim pe economie, care au majorat aceste venituri de la 600 de lei la 1.050 lei.

Niciuna dintre ele nu a fost însă urmată de corelarea celorlalte clase din grila unică, întrucât nu existau bani la buget.

Aceasta a provocat o comprimare la baza grilei, ajungându-se ca primele 27 de gradații din Legea 284 să fie la același nivel, de 1.050 de lei.

Aceasta face ca o persoană care intră ca personal necalificat, la treapta I, să aibă aproape aceleași drepturi cu un medic debutant sau un funcționar din administrație debutant.

Majorările salariale pe domenii

bogdan hossuA doua cauză importantă care a dus la această situație este politica neunitară parcticată în acești ani în care, la presiunea unor segmente profesionale sau din interesul electoral al decidenților, spune liderul cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-au acordat “măriri otova”, pe domenii, nu profesii, clase.

Aici se încadrează și ultimele majorări, pentru angajații din învățământ și pentru cei din sănătate.

În 2015, salariile din învățământ au crescut unitar în sistem, cu un total de 26,7%.

Au beneficiat toți cei peste 304.000 de angajaţi din educaţie:

  • 221.000 de angajaţi personal didactic şi auxiliar
  • 53.000 de angajaţi personal nedidactic din învăţământul preuniversitar
  • 23.000 de persoane personal didactic din învăţământul universitar
  • 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic în învățământul universitar.

La fel s-a întâmplat anul trecut și în sistemul de sănătate, unde au crescut cu 25% pe toți salariații, indiferent că erau șoferi sau medici.

Aceste practici duc la salarizare diferită pentru aceleași ocupații: un șofer din sănătate este mai bine plătit decât unul din adminsitrație, de exemplu.

Astfel, în loc să se echilibreze remunerațiile pentru aceeași muncă, dar în instituții diferite, ele s-au accentuat în ultimii șase ani în care grila trebuia finalizată.

Problema din administrație

Tot neracordarea la grilă a făcut ca în cadrul Ministerul de Finanțe, de exemplu, să există și trei tipuri de salarizare pentru persoane care au aceeași încadrare: inspectori principali cu diferențe de salarizare care ajung și la 700 de lei, fiindcă au dispărut treptele de salarizare.

Majorările acordate pentru anumite segmente profesionale (educație și sănătate), paralel cu ridicarea plafonului salariului minim pe economie, au făcut ca domeniile uitate să se înghesuie în timp în larga categorie a salariului minim, deși înainte se aflau pe o poziție corectă în grilă.

Aproximativ jumătate din salariații administrației publice au ajuns în iulie 2015, când salariul minim pe economie a urcat la 1.050 lei, să se încadreze în această categorie, deși au pregătire, muncă cu răspunderi mult mai mari decât ale personalului contractual din sănătate și educație (femei de serviciu, șoferi etc.) care încasează acum mai mulți bani decât un debutant din orice birou de primărie.

Potrivit unei simulări, dacă s-ar aplica Legea 284, reunerațiile de bază ale personalului din administrație ar trebui să crească instantaneu cu procente între 7 și 25%

Publicat la data de 18.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

De ce nu reușește România să adere la OECD: criteriile pe care nu le îndeplinește și ce e de făcut

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. După 7 guverne perindate pe la Palatul Victoria și...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Guvernul suspendă pentru un an articole esențiale din Legea finanțelor: dispare limita maximă de cheltuieli, creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă

Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum a ajuns energia românească la cel mai mare preț din Europa: mixul nociv de înțelegeri, incompetență și interese

UPDATE:Ministrul Energiei s-a îmblonăvit brusc marți și s-a internat în spital pentru circa 2 săptămâni. Detalii AICI. * Informația inițială: ANRE și Consiliul Concurenței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Miracol economic la Comisia de Prognoză, după vizita lui Moș Crăciun: În doar 2 luni, creșterea salariilor reale s-a dublat, iar PIB a sporit cu încă o creștere anuală

PIB-ul României ar urma să crească într-un ritm și mai accelerat decât se preconiza anterior în perioada 2017 – 2020, potrivit prognozei de iarnă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5217 lei
4.3066 lei
5.3635 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să pune marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română