Industria a avut cea mai importantă contribuție la creșterea PIB în 2014, cu o influență directă de aproape o treime din rezultatul de 2,9% consemnat de statistica oficială.
Indicele brut al producţiei industriale a crescut cu 6,1%, urmare aproape exclusivă a industriei prelucrătoare (+7,5%). Rezultatul industriei extractive a fost ușor pozitiv(+1,0%), în timp ce în sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat producţia a scăzut cu 4,7 %.
În cadrul industriei prelucrătoare, printre ramurile cu cele mai mari creşteri s-au numărat fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+53,9%) și fabricarea altor mijloace de transport (+19,0%), ceea ce arată și direcțiile principale de dezvoltare a activității.
Lor li s-au alăturat, cu ritmuri înalte, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+27%) și fabricarea produselor din tutun (+18,5).
Au existat și ramuri a căror producţie a scăzut: fabricarea băuturilor (-3,3%), repararea și întreţinerea maşinilor şi echipamentelor (-3,0%), prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn (cu excepţia mobilei) și, atenție, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-1,8%) – domeniu în care am fi avut nevoie de o dezvoltare puternică și nu de scădere.
Fapt îmbucurător pentru nivelul tehnologic al producției pe partea de bunuri de capital și din perspectiva necesarului de bunuri de consum pentru populație care să nu mai fie aduse masiv din import, pe partea bunurilor de folosinţă îndelungată, aceste segmente industruiale au înregistrat cele mai mari ritmuri de dezvoltare anul trecut.
De reținut și performanța obținută din perspectiva îmbunătățirii raportului între producția obținută și energie consumată, care face ca minusul consemnat de industria energetică să nu fie neapărat un lucru rău. Practic, asistăm la ștergerea etichetei de industrie energofagă și la eficientizarea utilizării resurselor energetice de care dispunem și pe care, în parte, le importăm.
Productivitatea muncii – creștere în ritm robust
Peste trei sferturi din creșterea producției industriale a fost obținută pe baza îmbunătățirii productivității muncii.
Aceasta a crescut anul trecut cu 4,7%, industria prelucrătoare fiind cea care a tras după ea rezultatul de ansamblu cu un plus de 5,4%.
Industria extractivă (+2,1%) și sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,1%) au rămas în teritoriul pozitiv.
Ramura cu cea mai ridicată creștere de productivitate a muncii din cadrul industriei prelucrătoare a fost fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+31,3%), ceea ce reflectă introducerea unor utilaje și procese tehnologice ”la zi”.
Interesant este că s-au obținut rezultate foarte bune în creșterea productivității și în ramuri tradiționale precum fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+24,8%), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+21,0%), fabricarea produselor din tutun (+16,8%) și tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (+14,7%).
La polul opus s-au situat fabricarea produselor textile (-5,2%) și fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-3,7%), ambele în pierdere de viteză față de situația din urmă cu câțiva ani.
Mai îngrijorătoare sunt scăderile înregistrate la fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-3,1%) și la fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (-3,0%), cărora li se adaugă micul recul din domeniul fabricării de mobilă (-0,7%).
Pe marile grupe industriale, merită semnalat faptul că cea mai mare creştere a productivităţii muncii s-a înregistrat tot în industria bunurilor de capital (+7,3%), ceea ce confirmă eforturile făcute înainte de 1989 pentru industrializarea României și educarea unei forțe de muncă în acest domeniu. Pe podiumul creșterilor de productivitate mai apar industria bunurilor de uz curent şi industria energetică (+3,4%).
Comenzi și prețuri. Ce ar putea să urmeze
La finele lui 2014, indicele valoric al comenzilor noi din ramurile industriei prelucrătoare care lucrează pe bază de comenzi pe total (piaţa internă şi piaţa externă) era în creștere față de anul precedent cu 1,6%. Media ascundea, însă, diferențe semnificative pe domenii de activitate, unele din motive conjuncturale dar altele care ar trebui să ne dea de gândit.
În ceea ce privește evoluția prețurilor pe parcursul anului trecut, în fruntea listei de scumpiri se află sectoare care vin constant cu majorări de tarife (ce afectează inclusiv populația prin intermediul IPC), și anume distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+3,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%).
Prin comparație, trebuie amintit că Industria extractivă şi industria prelucrătoare au înregistrat ambele scăderi destul de importante de preţuri cu 2,5% și, respectiv 2,3%.
Pe marile grupe industriale au fost creşteri de preţuri se remarcă în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+1,0%), industria bunurilor de uz curent (+0,9%) şi industria bunurilor intermediare (+0,4%). Industria energetică şi industria bunurilor de capital au înregistrat scăderi de preţ cu 5,0%, respectiv 1,8%.
Aceste date vin să confirme o perspectivă bună pentru începutul anului 2015. Industria va continua să fie factorul determinant de creștere economică, în condiții de relativă stabilitate a prețurilor, și să antreneze întreaga activitate din celelalte sectoare.
Cu toate acestea, trendul pe care ne aflăm nu este unul tocmai fericit.
Dacă per total an 2014, se înregistra un efect pe creșterea PIB al industriei de 0,9% din 2,9%, în ultimul trimestru al anului trecut am avut un efect înjumătățit, de doar 0,4% din 2,6%.
Pentru revenirea la o contribuție mai consistentă a industriei la creșterea economică, prezumată în urma stocului de comenzi ce arată destul de încurajator, rămâne să vedem rezultatele la finele primului trimestru din acest an.
