joi

28 martie, 2024

14 februarie, 2016

reciclarea ambalajelorLa aproape o lună după ce scandalul reciclarea ambalajelor a devenit public și la aproape 3 luni de când procurorii au descoperit frauda de aproximativ 56 de milioane de euro în acest domeniu, autoritățile române vor încerca miercuri, pe 17 februarie, să găsească o cale de compromis, astfel încât să reducă din impactul noilor reglementări în materia reciclării ambalajelor.

Principala problemă se regăsește însă în curtea organizatorului acestei întâlniri, Ministerul Mediului, care vrea să-i aducă la aceeași masă și pe reprezentanții companiilor investigate fraudă (OTR-uri) și pe cei care sunt puși acum să plătească în locul acestor OTR-uri- producătorii.

În materie de protecția mediului, una dintre obligațiile asumate de România este atingerea, în 2016, unui grad de reciclare a deșeurilor de 55%. La începutul lui 2015, România recicla undeva între 5% și 10% din deșeurile municipale.


Important: Afacerile din această industrie sunt, încă din anii 90, conectate la mediul politic. Și e vorba de multe, foarte multe sute de milioane.

Cum funcționează industria, cum se produc fraudele

În vreme ce Parchetul continuă ancheta în dosar, nimeni nu vorbește de organismul-cheie din curtea Ministerului Mediului: Administrația Fondului de Mediu, cea care, de 10 ani, verifică activitatea companiilor autorizate să recicleze aceste deșeuri.

Organismele de Transfer al Responsabilității (OTR) sunt cele care se ocupă (sau ar trebui să se ocupe) efectiv cu recilclarea. De 10 ani, OTR-urile sunt auditate de AFM, iar din rapoartele oficiale reiese că toate aceste organisme își respectau obligațiile.

Aceste rapoarte sunt însă contrazise de procurori. Și chiar de documente oficiale emise de aceste organisme autorizate.


Potrivit legislației, OTR-urile sunt obligate să transmită fiecărui client rapoarte lunare în care să anunțe cantitățile de ambalaje reciclate de la producător. După acțiunile de control de la finalul anului trecut, producătorii au început să primească din partea OTR-urilor rapoarte rectificative.

Potrivit declarațiilor făcute cursdeguvernare.ro de reprezentanță ai producătorilor,  există situații în care producătorii au fost anunțați prin declarație rectificativă că deșeurile preluate au fost reciclate în proporție de 0%.

Legat de acest aspect, directorul general Proagro, Florin Bercu, a declarat cursdeguvernare.ro că va solicita la întâlnirea de miercuri, de la Guvern, o anchetă a Corpului de Control al Prim-ministrului.

Responsabilii cu reciclarea – jucătorii ”agreați” de autorități

În evidențele Ministerului Mediului există în prezent 9 OTR-uri autorizate.

reciclarea ambalajelor
Companiile autorizate să recicleze deșeuri. Click pentru mărire

Potrivit informațiilor din piață, cel mai important jucător din branșă este Eco-Rom Ambalaje SA, care are o cotă de piață de 60%, companie despre care producătorii români afirmă că ar avea printre acționari cîteva dintre cele mai mari multinaționale prezente în România.

reciclarea ambalajelor
Eco-Rom Ambalaje SA. Date financiare. Click pentru mărire

OTR-urile care au încasat banii pentru reciclări care nu s-au făcut vs. producătorii care au plătit și care mai trebuie să mai plătească o dată

Principala dorință a producătorilor este să fie exonerați de răspundere pentru situația creeată anul trecut.

În practică, producătorii au avut contracte cu OTR-uri, însă birocrația românească îi obligă pe producători să trimită la Mediu raportări lunare în privința gradului de reciclarea ambalajelor. Pronlema e că, deși inițial producătorii au plătit OTR-urilor pentru reciclare, OTR-urile au raportat inițial reciclarea, după care au revenit cu ”rectificative” în care anunțau 0% reciclare – trimițând Ministerul Mediului la producătorii care plătiseră deja.

Cum OTR-urile au trimis deja rapoarte rectificative către producători, aceștia sunt nevoiți la rândul lor să transmită autorității de Mediu noile cifre comunicate.

În această situație, autoritatea de Mediu a decis să trimită producătorilor somații în care anunță că înregistrează creanțe la Fondul de Mediu, aceștia având de ales fie să plătească 2 lei pentru fiecare kg de ambalaj reciclat mai puțin decât cota impusă (pentru care plătiseră deja OTR-urilor), fie să nu plătească și să se trezească cu conturile blocate.

În esență, producătorii solicită emiterea unor decizii de plată pentru penalizărea nerealizarii obiectivelor de reciclarea ambalajelor integral către OTR-uri, pentru anul 2015.

În plus, aceștia vor refacerea cadrului legal cu scăderea tarifelor percepute pentru reciclare, afirmând că acestea sunt în acest moment printre cele mai ridicate din Europa.

Nu în ultimul rând, producătorii cer îmbunătățirea sistemului public de colectare selectivă, astfel încît să își poată organiza singuri această activitate.

Legat de acest punct, trebuie menționat că producătorii pun, la rândul lor, o presiune asupra autorităților, prin avertismentele legate de iminenta scumpire a produselor cu un procent comunicat de peste 20-30%, procent care nu este argumentat și care cu greu poate fi susținut de vreun calcul economic – altul decât, poate, recuperarea banilor de până acum.

Cum arată reciclarea ambalajelor în România, prin comparație cu statele UE :

reciclarea ambalajelor

 

Cum a încercat guvernul Ponta să scape OTR-urile

Modificarea legislației în domeniul reciclării este o inițiativă a Guvernului Ponta, care pe 15 iulie 2015 a înaintat Senatului o Hotărâre de guvern în acest sens.

Traseul parlamentar a fost parcurs în doar 3 luni, iar președintele Iohannis a promulgat legea cu 20 de zile înainte de perchezițiile efectuate de procurori la OTR-uri.

Noile reglementări exonerează practic OTR-urile de răspundere, din noua lege dispărând următoarele paragrafe din legislația anterioară, care stipulau:

  • Operatorii economici autorizaţi de Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor pentru preluarea responsabilitãţii realizãrii obiectivelor anuale sunt responsabili pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilitatea de la operatorii economici
  • Cantitatile de deseuri de ambalaje care sunt incredintate spre valorificare de catre operatorii economici care au transferat responsabilitatea (…) se constituie ca parte din obligatiile acestora pentru atingerea obiectivelor

O altă prevedere  modificată se referă la majorarea tarifului pe care producătorii trebuie să îl plătească pentru cantitățile de ambalaje nereciclate, de la 65 lei pe tona la 2.000 lei pe tonă.

Începând din anul 2005, legislația care reglementează reciclarea ambalajelor a prevazut în sarcina fiecărui operator economic care pune pe piață produse ambulate, respectiv a fiecărei firme producatoare de produse ambalate, obligatia de a realiza obiectivele anuale de reciclare prin 2 metode:

  • Individuală – prin gestionarea deșeurilor de ambalaje – a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață
  • Transferul de responsabilitaterealizarea obiectivului de reciclare al companiilor producătoare de produse ambalaje prin intermediul unui operator autorizat de Ministerul Mediului, firme numite OTR- uri, care în baza unui contract preia atribuția de reciclare

Cum infrastructura românească de reciclare este una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, toți producătorii din România care au comercializat pe piața internă produse ambalate au ales, firesc, să încheie contracte cu OTR-uri.

Probleme în reciclarea ambalajelor. În căutarea unui compromis

După acțiunile organizate săptămâna trecută de mai multe organizații ale producătorilor, care acuză modalitățile în care a fost modificată legislația deșeurilor și care avertizează că respectivele modificări vor atrage scumpirea produselor la raft, Ministerul Mediului a convocat la guvern, miercuri, o reuniune a tuturor celor implicați în procesul de implementare al legislației în domeniu.

E vorba de vicepremierii Borc (Economie) și Dîncu (Administrație), de Ministerul de Finanțe, de cel al Mediului, de reprezentanți ai Organismelor de Transfer al Responsabilității (OTR, cele care se ecupă exclusiv de reciclare) și de reprezentanți ai producătorilor, cei care pun în vânzare produse ale căror ambalaje trebuie reciclate.

Miza întâlnirii e una dublă:

  • pentru producători, care insistă să nu plătească pagubele produse anul trecut de OTR-uri și care sunt nemulțumite de creșterea tarifelor de reciclare, de la 65 la 2.000 de lei pe tonă
  • pentru stat, care trebuie să găsească urgent soluții pentru evitarea declanșării unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor de recuperare a deșeurilor de ambalaje, care ar atrage penalități zilnice de 200.000 de euro.

De unde a pornit scandalul

mascati-perchezitie-Medium-700x466
Acținua de control a fost efectuată de polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, sub coordonarea procurorilor din cadrul PÎCCJ

În vara anului 2015, inspectorii antifraudă fiscală au sesizat procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu posibile fraude în domeniul colectării și reciclării de deșeuri.

Având suportul tehnic și informativ al SRI, pe 17 noiembrie procurorii au efectuat 59 de percheziții la sediile sociale și punctele de lucru ale unor firme specializate în reciclare, precum și la domiciliile și locuințele unor persoane fizice, în București și alte 11 județe (Argeș, Brăila, Cluj, Constanța, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Prahova, Vâlcea, Vrancea și Tulcea).

Dintr-un comunicat emis ulterior acestor acțiuni reiese că procurorii au demarat cercetări într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri, fals în declarații și abuz în serviciu comise în prioada 2012 – 2014 în legătura cu activitatea de reciclare a deșeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European și a Consiliului.

Procurorii afirmau că o rețea frauduloasă compusă din firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor au uzat de un lanț tranzacțional în care acționau inclusiv din “firme fantomă”, din această activitate rezultând un prejudiciu de peste 252 de milioane de lei (56 milioane euro), din care:

  • 10,63 milioane lei reprezintă TVA și impozit pe profit neplătite la buget
  • 242 milioane lei contributia datorată Fondului pentru Mediu pentru neîndeplinirea cotelor raportate de reciclare (adică deșeuri au fost reciclate doar scriptic, nu și în realitate)
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Draga Victor,

    Din lista OTR publicata pe situl ANPM (pana acum o luna era disponibila si pe situl AFM), doua OTR-uri NU MAI AU LICENTA (de prin noiembrie), dar sunt afisate in continuare. Este o neglijenta din numeroasoasele existente, care arata stilul de lucru al regulatorului din piata si cum gestioneaza sistemul.

    AFM a cerut tuturor producatorilor sau importatorilor de ambalaje obtinerea unui certificat fiscal, fara de care nu se mai pot incheia noi contracte de transfer responsabilitate. Practic, cele mai multe firme au obtinut un certificat pe zero datorii, foarte util in cadrul viitoarelor procese penale si civile impotriva AFM.

    AFM reinnoieste licentele si controleaza OTR-urile. Cel mai maire OTR are mai bine de 10 ani in piata si nicio problema. Noroc cu SRI 🙂

    Lantul prezentat in articol este incomplet. OTR-urile nu colecteaza deseuri ci mijlocesc indeplinirea obligatiilor. OTR-urile au raportat cifre fictive deoarece recuperatorii la randul lor au reciclat / valorificat fictiv.

    Interesant este actionariatul firmelor de reciclare / valorificare care si-au schimbat situatiile si raportarile catre OTR-uri, inclusiv cele sub ancheta Parchetului.

    Cei 2 lei erau platiti si inainte de importatori. La fel ca si inainte, singura responsabilitate a OTR-urilor in cazul nerealizarii tintelor de recuperare, este despagubirea celor care introduc ambalaje pe piata cu sumele datorate la fondul de mediu. Practic, eu daca pe 25 februarie am de dat 100.000 lei la fondul de mediu, pot cere EcoRom prin intelegerea amiabila sau proces suma aceasta inapoi. Problema este totusi ca sunt mai bine de 1.500 firme in aceasta situatie iar EcoRom nu are de unde plati.

    Statul roman face ce stie mai bine – legi proaste si cu dedicatie iar cand problemele ies la suprafata, amendeaza.

    AFM a controlat si gestionat 10 ani aceasta situatie iar solutia lor este amendarea OTR-urilor si intarirea legilor prin care producatorii platesc pt neglijenta lor (a AFM).

    Indiferent ce se intampla in aceasta luna, multi producatori sunt hotarati sa deschida procese civile si penale impotriva AFM.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Draga Victor,

    Din lista OTR publicata pe situl ANPM (pana acum o luna era disponibila si pe situl AFM), doua OTR-uri NU MAI AU LICENTA (de prin noiembrie), dar sunt afisate in continuare. Este o neglijenta din numeroasoasele existente, care arata stilul de lucru al regulatorului din piata si cum gestioneaza sistemul.

    AFM a cerut tuturor producatorilor sau importatorilor de ambalaje obtinerea unui certificat fiscal, fara de care nu se mai pot incheia noi contracte de transfer responsabilitate. Practic, cele mai multe firme au obtinut un certificat pe zero datorii, foarte util in cadrul viitoarelor procese penale si civile impotriva AFM.

    AFM reinnoieste licentele si controleaza OTR-urile. Cel mai maire OTR are mai bine de 10 ani in piata si nicio problema. Noroc cu SRI 🙂

    Lantul prezentat in articol este incomplet. OTR-urile nu colecteaza deseuri ci mijlocesc indeplinirea obligatiilor. OTR-urile au raportat cifre fictive deoarece recuperatorii la randul lor au reciclat / valorificat fictiv.

    Interesant este actionariatul firmelor de reciclare / valorificare care si-au schimbat situatiile si raportarile catre OTR-uri, inclusiv cele sub ancheta Parchetului.

    Cei 2 lei erau platiti si inainte de importatori. La fel ca si inainte, singura responsabilitate a OTR-urilor in cazul nerealizarii tintelor de recuperare, este despagubirea celor care introduc ambalaje pe piata cu sumele datorate la fondul de mediu. Practic, eu daca pe 25 februarie am de dat 100.000 lei la fondul de mediu, pot cere EcoRom prin intelegerea amiabila sau proces suma aceasta inapoi. Problema este totusi ca sunt mai bine de 1.500 firme in aceasta situatie iar EcoRom nu are de unde plati.

    Statul roman face ce stie mai bine – legi proaste si cu dedicatie iar cand problemele ies la suprafata, amendeaza.

    AFM a controlat si gestionat 10 ani aceasta situatie iar solutia lor este amendarea OTR-urilor si intarirea legilor prin care producatorii platesc pt neglijenta lor (a AFM).

    Indiferent ce se intampla in aceasta luna, multi producatori sunt hotarati sa deschida procese civile si penale impotriva AFM.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: