Industria de sute de milioane a reciclării: cum sunt ignorați vinovații marilor fraude și cum se caută soluția la guvern

de Victor Bratu | 14.2.2016 .

reciclareLa aproape o lună după ce scandalul reciclării ambalajelor a devenit public și la aproape 3 luni de când procurorii au descoperit frauda de aproximativ 56 de milioane de euro în acest domeniu, autoritățile române vor încerca miercuri, pe 17 februarie, să găsească o cale de compromis, astfel încât să reducă din impactul noilor reglementări în materia reciclării ambalajelor.

Principala problemă se regăsește însă în curtea organizatorului acestei întâlniri, Ministerul Mediului, care vrea să-i aducă la aceeași masă și pe reprezentanții companiilor investigate fraudă (OTR-uri) și pe cei care sunt puși acum să plătească în locul acestor OTR-uri- producătorii.

În materie de protecția mediului, una dintre obligațiile asumate de România este atingerea, în 2016, unui grad de reciclare a deșeurilor de 55%. La începutul lui 2015, România recicla undeva între 5% și 10% din deșeurile municipale.

Important: Afacerile din această industrie sunt, încă din anii 90, conectate la mediul politic. Și e vorba de multe, foarte multe sute de milioane.

Cum funcționează industria, cum se produc fraudele

În vreme ce Parchetul continuă ancheta în dosar, nimeni nu vorbește de organismul-cheie din curtea Ministerului Mediului: Administrația Fondului de Mediu, cea care, de 10 ani, verifică activitatea companiilor autorizate să recicleze aceste deșeuri.

Organismele de Transfer al Responsabilității (OTR) sunt cele care se ocupă (sau ar trebui să se ocupe) efectiv cu recilclarea. De 10 ani, OTR-urile sunt auditate de AFM, iar din rapoartele oficiale reiese că toate aceste organisme își respectau obligațiile.

Aceste rapoarte sunt însă contrazise de procurori. Și chiar de documente oficiale emise de aceste organisme autorizate.

Potrivit legislației, OTR-urile sunt obligate să transmită fiecărui client rapoarte lunare în care să anunțe cantitățile de ambalaje reciclate de la producător. După acțiunile de control de la finalul anului trecut, producătorii au început să primească din partea OTR-urilor rapoarte rectificative.

Potrivit declarațiilor făcute cursdeguvernare.ro de reprezentanță ai producătorilor,  există situații în care producătorii au fost anunțați prin declarație rectificativă că deșeurile preluate au fost reciclate în proporție de 0%.

Legat de acest aspect, directorul general Proagro, Florin Bercu, a declarat cursdeguvernare.ro că va solicita la întâlnirea de miercuri, de la Guvern, o anchetă a Corpului de Control al Prim-ministrului.

Responsabilii cu reciclarea – jucătorii ”agreați” de autorități

În evidențele Ministerului Mediului există în prezent 9 OTR-uri autorizate.

otr

Companiile autorizate să recicleze deșeuri. Click pentru mărire

Potrivit informațiilor din piață, cel mai important jucător din branșă este Eco-Rom Ambalaje SA, care are o cotă de piață de 60%, companie despre care producătorii români afirmă că ar avea printre acționari cîteva dintre cele mai mari multinaționale prezente în România.

eco rom ambalaje sa

Eco-Rom Ambalaje SA. Date financiare. Click pentru mărire

OTR-urile care au încasat banii pentru reciclări care nu s-au făcut vs. producătorii care au plătit și care mai trebuie să mai plătească o dată

Principala dorință a producătorilor este să fie exonerați de răspundere pentru situația creeată anul trecut.

În practică, producătorii au avut contracte cu OTR-uri, însă birocrația românească îi obligă pe producători să trimită la Mediu raportări lunare în privința gradului de reciclare al ambalajelor. Pronlema e că, deși inițial producătorii au plătit OTR-urilor pentru reciclare, OTR-urile au raportat inițial reciclarea, după care au revenit cu ”rectificative” în care anunțau 0% reciclare – trimițând Ministerul Mediului la producătorii care plătiseră deja.

Cum OTR-urile au trimis deja rapoarte rectificative către producători, aceștia sunt nevoiți la rândul lor să transmită autorității de Mediu noile cifre comunicate.

În această situație, autoritatea de Mediu a decis să trimită producătorilor somații în care anunță că înregistrează creanțe la Fondul de Mediu, aceștia având de ales fie să plătească 2 lei pentru fiecare kg de ambalaj reciclat mai puțin decât cota impusă (pentru care plătiseră deja OTR-urilor), fie să nu plătească și să se trezească cu conturile blocate.

În esență, producătorii solicită emiterea unor decizii de plată pentru penalizărea nerealizarii obiectivelor de reciclare integral către OTR-uri, pentru anul 2015.

În plus, aceștia vor refacerea cadrului legal cu scăderea tarifelor percepute pentru reciclare, afirmând că acestea sunt în acest moment printre cele mai ridicate din Europa.

Nu în ultimul rând, producătorii cer îmbunătățirea sistemului public de colectare selectivă, astfel încît să își poată organiza singuri această activitate.

Legat de acest punct, trebuie menționat că producătorii pun, la rândul lor, o presiune asupra autorităților, prin avertismentele legate de iminenta scumpire a produselor cu un procent comunicat de peste 20-30%, procent care nu este argumentat și care cu greu poate fi susținut de vreun calcul economic – altul decât, poate, recuperarea banilor de până acum.

Cum arată reciclarea în România, prin comparație cu statele UE :

image-2015-03-3-19538579-41-ratele-reciclare-deseurilor


Cum a încercat guvernul Ponta să scape OTR-urile

Modificarea legislației în domeniul reciclării este o inițiativă a Guvernului Ponta, care pe 15 iulie 2015 a înaintat Senatului o Hotărâre de guvern în acest sens.

Traseul parlamentar a fost parcurs în doar 3 luni, iar președintele Iohannis a promulgat legea cu 20 de zile înainte de perchezițiile efectuate de procurori la OTR-uri.

Noile reglementări exonerează practic OTR-urile de răspundere, din noua lege dispărând următoarele paragrafe din legislația anterioară, care stipulau:

  • Operatorii economici autorizaţi de Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor pentru preluarea responsabilitãţii realizãrii obiectivelor anuale sunt responsabili pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilitatea de la operatorii economici
  • Cantitatile de deseuri de ambalaje care sunt incredintate spre valorificare de catre operatorii economici care au transferat responsabilitatea (…) se constituie ca parte din obligatiile acestora pentru atingerea obiectivelor

O altă prevedere  modificată se referă la majorarea tarifului pe care producătorii trebuie să îl plătească pentru cantitățile de ambalaje nereciclate, de la 65 lei pe tona la 2.000 lei pe tonă.

Începând din anul 2005, legislația care reglementează reciclarea ambalajelor a prevazut în sarcina fiecărui operator economic care pune pe piață produse ambulate, respectiv a fiecărei firme producatoare de produse ambalate, obligatia de a realiza obiectivele anuale de reciclare prin 2 metode:

  • Individuală – prin gestionarea deșeurilor de ambalaje – a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață
  • Transferul de responsabilitaterealizarea obiectivului de reciclare al companiilor producătoare de produse ambalaje prin intermediul unui operator autorizat de Ministerul Mediului, firme numite OTR- uri, care în baza unui contract preia atribuția de reciclare

Cum infrastructura românească de reciclare este una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, toți producătorii din România care au comercializat pe piața internă produse ambalate au ales, firesc, să încheie contracte cu OTR-uri.

În căutarea unui compromis

După acțiunile organizate săptămâna trecută de mai multe organizații ale producătorilor, care acuză modalitățile în care a fost modificată legislația deșeurilor și care avertizează că respectivele modificări vor atrage scumpirea produselor la raft, Ministerul Mediului a convocat la guvern, miercuri, o reuniune a tuturor celor implicați în procesul de implementare al legislației în domeniu.

E vorba de vicepremierii Borc (Economie) și Dîncu (Administrație), de Ministerul de Finanțe, de cel al Mediului, de reprezentanți ai Organismelor de Transfer al Responsabilității (OTR, cele care se ecupă exclusiv de reciclare) și de reprezentanți ai producătorilor, cei care pun în vânzare produse ale căror ambalaje trebuie reciclate.

Miza întâlnirii e una dublă:

  • pentru producători, care insistă să nu plătească pagubele produse anul trecut de OTR-uri și care sunt nemulțumite de creșterea tarifelor de reciclare, de la 65 la 2.000 de lei pe tonă
  • pentru stat, care trebuie să găsească urgent soluții pentru evitarea declanșării unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor de recuperare a deșeurilor de ambalaje, care ar atrage penalități zilnice de 200.000 de euro.

De unde a pornit scandalul

mascati-perchezitie-Medium-700x466

Acținua de control a fost efectuată de polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, sub coordonarea procurorilor din cadrul PÎCCJ

În vara anului 2015, inspectorii antifraudă fiscală au sesizat procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu posibile fraude în domeniul colectării și reciclării de deșeuri.

Având suportul tehnic și informativ al SRI, pe 17 noiembrie procurorii au efectuat 59 de percheziții la sediile sociale și punctele de lucru ale unor firme specializate în reciclare, precum și la domiciliile și locuințele unor persoane fizice, în București și alte 11 județe (Argeș, Brăila, Cluj, Constanța, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Prahova, Vâlcea, Vrancea și Tulcea).

Dintr-un comunicat emis ulterior acestor acțiuni reiese că procurorii au demarat cercetări într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri, fals în declarații și abuz în serviciu comise în prioada 2012 – 2014 în legătura cu activitatea de reciclare a deșeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European și a Consiliului.

Procurorii afirmau că o rețea frauduloasă compusă din firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor au uzat de un lanț tranzacțional în care acționau inclusiv din “firme fantomă”, din această activitate rezultând un prejudiciu de peste 252 de milioane de lei (56 milioane euro), din care:

  • 10,63 milioane lei reprezintă TVA și impozit pe profit neplătite la buget
  • 242 milioane lei contributia datorată Fondului pentru Mediu pentru neîndeplinirea cotelor raportate de reciclare (adică deșeuri au fost reciclate doar scriptic, nu și în realitate)

Publicat la data de 14.2.2016 .

Un raspuns

  1. victor ponta
    15.2.2016, 7:17 am

    Draga Victor,

    Din lista OTR publicata pe situl ANPM (pana acum o luna era disponibila si pe situl AFM), doua OTR-uri NU MAI AU LICENTA (de prin noiembrie), dar sunt afisate in continuare. Este o neglijenta din numeroasoasele existente, care arata stilul de lucru al regulatorului din piata si cum gestioneaza sistemul.

    AFM a cerut tuturor producatorilor sau importatorilor de ambalaje obtinerea unui certificat fiscal, fara de care nu se mai pot incheia noi contracte de transfer responsabilitate. Practic, cele mai multe firme au obtinut un certificat pe zero datorii, foarte util in cadrul viitoarelor procese penale si civile impotriva AFM.

    AFM reinnoieste licentele si controleaza OTR-urile. Cel mai maire OTR are mai bine de 10 ani in piata si nicio problema. Noroc cu SRI 🙂

    Lantul prezentat in articol este incomplet. OTR-urile nu colecteaza deseuri ci mijlocesc indeplinirea obligatiilor. OTR-urile au raportat cifre fictive deoarece recuperatorii la randul lor au reciclat / valorificat fictiv.

    Interesant este actionariatul firmelor de reciclare / valorificare care si-au schimbat situatiile si raportarile catre OTR-uri, inclusiv cele sub ancheta Parchetului.

    Cei 2 lei erau platiti si inainte de importatori. La fel ca si inainte, singura responsabilitate a OTR-urilor in cazul nerealizarii tintelor de recuperare, este despagubirea celor care introduc ambalaje pe piata cu sumele datorate la fondul de mediu. Practic, eu daca pe 25 februarie am de dat 100.000 lei la fondul de mediu, pot cere EcoRom prin intelegerea amiabila sau proces suma aceasta inapoi. Problema este totusi ca sunt mai bine de 1.500 firme in aceasta situatie iar EcoRom nu are de unde plati.

    Statul roman face ce stie mai bine – legi proaste si cu dedicatie iar cand problemele ies la suprafata, amendeaza.

    AFM a controlat si gestionat 10 ani aceasta situatie iar solutia lor este amendarea OTR-urilor si intarirea legilor prin care producatorii platesc pt neglijenta lor (a AFM).

    Indiferent ce se intampla in aceasta luna, multi producatori sunt hotarati sa deschida procese civile si penale impotriva AFM.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română