Cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a urcat cu 11,3% în 2016, comparativ cu 2015, și va depăși anul acesta pragul de 4 miliarde de euro, potrivit studiului „Software and IT Services in Romania 2017”, proiect ANIS (Asociația Națională a Industriei de Software) realizat de Pierre Audoin Consultants.
Anul trecut, cifra de afaceri a sectorului a fost de 3,6 miliarde de euro și avansul a fost generat în primul rând de exporturi, care au crescut cu 18,7% față de 2015.
Rezultatele studiului indică o încetinire a creșterilor în domeniu, după ce în 2015 cifra totală înregistra o majorare cu 21% , comparativ cu 2014.
Prognoza de creștere medie anuală pentru următorii 3 ani se păstrează în continuare la aproximativ 15%.
Exporturile
Acestea au ajuns în 2016 la 2,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 74% din întreaga cifră de afaceri a sectorului.
Estimările, mai temperate față de cele din anii anteriori, indică la condițiile actualei ale pieței o continuare a volumului exporturilor de softuri și servicii IT, urmând ca în anul 2020 acestea să reprezinte 79% din totalul cifrei de afaceri din domeniu.
Scădere neașteptată a vânzărilor de pe piața internă
Tendință opusă are piața internă, care s-a redus cu 5,7% față de 2015, în pofida estimărilor care aproximau o creștere de 4,6%.
Ponderea acesteia este de aproximativ 26% din veniturile totale ale sectorului, ceea ce înseamnă că a scăzut la 935 milioane de euro, față de 991 milioane în 2015 (33% din cifra de afaceri totală din acel an).
Analiza pieței interne arată o evoluție timidă și pentru perioada următoare, manifestare a unui consum scăzut de tehnologie în raport cu nevoile estimate, în special în sectorul public, dar și în cel privat, mai menționează studiul.
La această surpriză privind piața internă trebuie precizat că domeniul a fost zguduit în ultimul an de mai multe scandaluri legate de achizițiile statului – dosare DNA, arestări din rândul unor manageri de companii renumite în domeniu, cereri de insolvență sau chiar faliment (de exemplu, Teamnet și Asesoft, firme înființate de fugarul Sebastian Ghiță).
(Citiți și: DNA cere blocarea lichidării Teamnet și Asesoft pentru ca statul să poată recupera 10 milioane euro)
Potrivit unui raport de anul trecut al Corpului de Control al premierului, statul a cheltuit în perioada 2011 – 2016 o sumă de 3,733 miliarde de lei pentru achiziționarea de produse și licențe software.
Din acest total, 110 milioane de lei au fost decontate produse sau licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau care au probleme serioase de funcționare, potrivit unei analize realizate de Corpul de control al premierului.
(Citiți și: Corpul de control al premierului: Peste 110 milioane de lei plătite pentru softuri care nu au fost utilizate sau care funcționează defectuos)
Extinderea facilităților pentru IT-iști ar putea oferi un nou stimul?
În ultimii ani, România a fost promovată intens ca un paradis fiscal pentru investițiile IT, principalul atuu fiind neimpozitarea veniturilor.
Înainte de introducerea acestei măsuri, spunea acum o lună Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, exodul creierelor din domeniu ajunsese la proporții riscante:
- din promoția anului 1999, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, au rămas în țară cinci oameni din 250
- în 2000, au rămas în țară 7 tineri din toți absolvenții
- în 2001 – 11 persoane
După eliminarea impozitului pe veniturile IT-iștilor (proiect al cărui inițiator a fost Mihnea Costoiu), procentul celor rămași a urcat la 80% din promoțiile de la Automatică și Calculatoare.
“Astăzi avem un exod de circa 18-20% din absolvenți. Înainte plecau generații întregi (..) Mulți dintre cei care încep facultatea nu o mai termină pentru că se angajează încă din anul doi sau trei și vin după câteva generații că le trebuie diploma. Unii dintre ei nu sunt interesați nici măcar de scutirea de impozit pentru că salariile sunt foarte mari”, explica Mihnea Costoiu.
Anul acesta, Guvernul Sorin Grindeanu a decis revenirea la politica scutirii de la plata impozitului pe venit în cazul tuturor IT-iștilor, indiferent că lucrează în outsourcing, o categorie pe care Cabinetul Dacian Cioloș o exclusese din rândul beneficiarilor acestor facilități.
Cronologia acestor facilități
- facilitatea a fost introdusă în 2004, de Guvernul Adrian Năstase, dar viza doar specialiștii cu studii superioare din câteva specializări
- în 2013, Guvernul Victor Ponta a extins măsura pentru 14 specializări
- în 2016, Guvernul Dacian Cioloș modifică un articol și cei din outsourcing spun că nu mai pot beneficia de reducerea impozitului pe venit
- în 2017, Guvernul Sorin Grindeanu a decis eliminarea intervenției de anul trecut și să extinderea facilității la specialiștii IT cu studii medii
Cine sunt beneficiarii eliminării impozitului pe venit
România are aproape 100.000 de specialiști IT, adică programatori, dar analiza scutirilor arată că marii beneficiari ai măsurii sunt companiile străine, majoritatea fiind din outsourcing.
Datele arată că în luna decembrie 2015 au beneficiat de facilitate aproximativ 33.889 de persoane, din 2.574 de firme:
Însă, primele 10 firme beneficiare, companii străine, însumau aproape 9.000 de salariați (din totalul de aproape 34.000), adică mai mult de un sfert dintre programatorii scutiți de plata impozitului pe venit:
Acesta este motivul pentru care măsura a fost considerată de unii decidenți ca fiind, în realitate, un export de subvenție și un ajutor mascat acordat companiilor. Strict legal, măsura nu este ajutor de stat, fiindcă, teoretic, se acordă unor specialiști, nu firmelor.
Outsourcing vs inovare
Discuțiile privind viitorul domeniul IT în România și riscul de a stimula outsourcingul, nu inovarea, sunt vechi, iar strategiile în domeniu se limitează deocamdată la dezvoltarea clusterelor. Acestea ar putea duce la integrarea lanțurilor valorice la nivel local/regional/național și astfel s-ar putea facilita trecerea de la outsourcing la software la comandă, apoi la cercetare și dezvoltare internă de produse IT și produse proprii, speră autorii strategiilor pentru acestor sector.
Anul trecut, legislația s-a modificat prin introducerea unei sintagme („produs final”) la articolul 2 din Ordinul 872/ 2016 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator, astfel încât outsourcingul a fost exclus exclus de la scutirea d eimpozit pe venit:
„Activitatea de creaţie de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în anexă în scopul realizării unui produs final sau a unei componente a unui produs final, destinat comercializării.”
Conform explicațiilor oferite cursdeguvernare.ro de către ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Augustin Jianu (foto), revenirea la formularea anterioară a articolului era necesară întrucât produse finale produc și cei din outsourcing, de exemplu, dar este foarte greu de dovedit acest lucru:
„Companiile de outsourcing nu fac produse finale. Nu pot să spun că facturează toți ore/om lucrate, dar programatorii unei companii scriu cod pentru alte companii din străinătate. Produsul final este undeva la o companie din afara țării, sau poate nici la aceea, poate că și acolo se fac niște subansamble, codul final se face la altă unitate. Și, atunci, finalitatea produsului nu poate fi dovedită”, a explicat ministrul Jianu.
În opinia parlamentarului Varujan Pambuccian, nu trebuie făcută nicio diferență între IT-iștii pentru care se acordă această facilitate fiscală:
„Toți aduc bani la buget. S-au făcut calcule – la un leu pe care nu-l iei de la un programator statul câștiga în urmă cu câțiva ani 12 lei, acum câștigă 15 lei. Decât să riști să-i pierzi (pe programatori – n. red.) că pleacă, merită să le dai banii ăștia. Este o investiție foarte rentabilă”, a explicat deputatul, pentru cursdeguvernare.ro
