Industria – pentru piața internă, pentru piața externă: O radiografie pe ramuri, ponderi, probleme

De Marin Pana | 27.10.2014 .

Potrivit datelor oficiale utilizate la calcularea indicelui prețurilor producției industriale (IPPI), cea mai importantă ramură a industriei prelucrătoare ca pondere în rezultatul economic total este cea care se ocupă de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, cu 11,10%.

Ea este urmată de industria alimentară, cu 10,58% și precedată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, care grupează 17,18% din producția industrială.

De reținut, industria românească lucrează în proporție aproape exactă de două treimi pentru piața internă și o treime pentru piața externă ( mai exact 66,63% la intern și 33,37% la extern).

Dependența de piața externă

Unsprezece domenii de activitate au o dependență ridicată de export, având ponderi de peste 50% ale livrărilor către exterior.

Alte zece domenii au ponderi semnificative ale activității destinate piețelor externe, cu ponderi situate între 5% și 50% din producția realizată.
Mai rămân, potrivit clasificării internaționale a sectoarelor industriale, câte patru domenii care depind în proporție redusă de export ( până la 5%) și care nu depind deloc de export.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Avem astfel imaginea domeniilor care ar putea fi afectate de nivelul cererii externe, în funcție de situația economică a țărilor cu care suntem parteneri în comerțul internațional și de evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute în care avem încheiate contractele de livrare.

Importanța pentru rezultatul de creștere economică

În plan intern, se poate face clasamentul pe domenii de activitate, cu impact asupra creșterii economice per total ( industria fiind ramura care dă trendul economiei ), a nivelului de ocupare a forței de muncă și asupra orientărilor de perspectivă în politica economică.

Cert este că avem trei ramuri industriale care trec pragul de 10%, dintre care producția și furnizarea de energie și industria alimentară au pozițiile date de specificul, necesitățile și populația țării și numai una, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, excelează fără a fi fost predestinată în acest sens.

Aici ar fi fost, în mod normal, și industria metalurgică ( mai ales dacă i se adaugă și partea de produse de cocserie), dacă nu am fi asistat la reducerea drastică a capacităților de producție existente înainte de 1989.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Producția de carburanți, precum și cea de cauciuc și mase plastice, aflate încă în intervalul de ponderi 4% – 6%, au avut și ele puternic de suferit.

De altfel, în această zonă este localizat punctul slab al schimburilor externe și pe acest segment apare în proporție covârșitoare deficitul comercial. Este o consecință directă a privatizărilor discutabile, cu parteneri uneori îndoielnici, în contrast cu reușita din sectorul auto.

Zece domenii au ponderi mai mici de un procent în producția industrială, ceea ce nu ar fi o problemă dacă nu am găsi printre ele trei sectoare care, dincolo de importanța relativ redusă, pot fi legate și de afectarea siguranței naționale. Este vorba despre fabricarea produselor farmaceutice, unde tradiția construită cu greu a fost diluată cu apa sâmbete și despre industria extractivă.

Aici situația este greu de explicat pentru necesitățile de energie în contextul epuizării rezervelor de hidrocarburi și din perspectiva rezervelor de minereuri nemetalifere de care dispunem, cu importanță strategică tot mai pronunțată în context mondial. Extracția cărbunelui superior și inferior și extracția minereurilor metalifere figurează în clasamentul ramurilor industriale după categoria reziduală ”activități industriale neclasificate în altă parte”.

Concret, măsurile întreprinse de guvernanți ar trebui prioritizare pentru a maximiza efectele favorabile pe zonele competitive și pentru a susține ramurile în care suntem în pierdere de viteză, cu consecințe asupra deficitului comercial și a stabilității macroeconomice.

+

Publicat la data de 27.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română