Industria – pentru piața internă, pentru piața externă: O radiografie pe ramuri, ponderi, probleme

De Marin Pana | 27.10.2014 .

Potrivit datelor oficiale utilizate la calcularea indicelui prețurilor producției industriale (IPPI), cea mai importantă ramură a industriei prelucrătoare ca pondere în rezultatul economic total este cea care se ocupă de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, cu 11,10%.

Ea este urmată de industria alimentară, cu 10,58% și precedată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, care grupează 17,18% din producția industrială.

De reținut, industria românească lucrează în proporție aproape exactă de două treimi pentru piața internă și o treime pentru piața externă ( mai exact 66,63% la intern și 33,37% la extern).

Dependența de piața externă

Unsprezece domenii de activitate au o dependență ridicată de export, având ponderi de peste 50% ale livrărilor către exterior.

Alte zece domenii au ponderi semnificative ale activității destinate piețelor externe, cu ponderi situate între 5% și 50% din producția realizată.
Mai rămân, potrivit clasificării internaționale a sectoarelor industriale, câte patru domenii care depind în proporție redusă de export ( până la 5%) și care nu depind deloc de export.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Avem astfel imaginea domeniilor care ar putea fi afectate de nivelul cererii externe, în funcție de situația economică a țărilor cu care suntem parteneri în comerțul internațional și de evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute în care avem încheiate contractele de livrare.

Importanța pentru rezultatul de creștere economică

În plan intern, se poate face clasamentul pe domenii de activitate, cu impact asupra creșterii economice per total ( industria fiind ramura care dă trendul economiei ), a nivelului de ocupare a forței de muncă și asupra orientărilor de perspectivă în politica economică.

Cert este că avem trei ramuri industriale care trec pragul de 10%, dintre care producția și furnizarea de energie și industria alimentară au pozițiile date de specificul, necesitățile și populația țării și numai una, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, excelează fără a fi fost predestinată în acest sens.

Aici ar fi fost, în mod normal, și industria metalurgică ( mai ales dacă i se adaugă și partea de produse de cocserie), dacă nu am fi asistat la reducerea drastică a capacităților de producție existente înainte de 1989.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Producția de carburanți, precum și cea de cauciuc și mase plastice, aflate încă în intervalul de ponderi 4% – 6%, au avut și ele puternic de suferit.

De altfel, în această zonă este localizat punctul slab al schimburilor externe și pe acest segment apare în proporție covârșitoare deficitul comercial. Este o consecință directă a privatizărilor discutabile, cu parteneri uneori îndoielnici, în contrast cu reușita din sectorul auto.

Zece domenii au ponderi mai mici de un procent în producția industrială, ceea ce nu ar fi o problemă dacă nu am găsi printre ele trei sectoare care, dincolo de importanța relativ redusă, pot fi legate și de afectarea siguranței naționale. Este vorba despre fabricarea produselor farmaceutice, unde tradiția construită cu greu a fost diluată cu apa sâmbete și despre industria extractivă.

Aici situația este greu de explicat pentru necesitățile de energie în contextul epuizării rezervelor de hidrocarburi și din perspectiva rezervelor de minereuri nemetalifere de care dispunem, cu importanță strategică tot mai pronunțată în context mondial. Extracția cărbunelui superior și inferior și extracția minereurilor metalifere figurează în clasamentul ramurilor industriale după categoria reziduală ”activități industriale neclasificate în altă parte”.

Concret, măsurile întreprinse de guvernanți ar trebui prioritizare pentru a maximiza efectele favorabile pe zonele competitive și pentru a susține ramurile în care suntem în pierdere de viteză, cu consecințe asupra deficitului comercial și a stabilității macroeconomice.

+

Publicat la data de 27.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română