Industria – pentru piața internă, pentru piața externă: O radiografie pe ramuri, ponderi, probleme

De Marin Pana | 27.10.2014 .

Potrivit datelor oficiale utilizate la calcularea indicelui prețurilor producției industriale (IPPI), cea mai importantă ramură a industriei prelucrătoare ca pondere în rezultatul economic total este cea care se ocupă de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, cu 11,10%.

Ea este urmată de industria alimentară, cu 10,58% și precedată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, care grupează 17,18% din producția industrială.

De reținut, industria românească lucrează în proporție aproape exactă de două treimi pentru piața internă și o treime pentru piața externă ( mai exact 66,63% la intern și 33,37% la extern).

Dependența de piața externă

Unsprezece domenii de activitate au o dependență ridicată de export, având ponderi de peste 50% ale livrărilor către exterior.

Alte zece domenii au ponderi semnificative ale activității destinate piețelor externe, cu ponderi situate între 5% și 50% din producția realizată.
Mai rămân, potrivit clasificării internaționale a sectoarelor industriale, câte patru domenii care depind în proporție redusă de export ( până la 5%) și care nu depind deloc de export.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Avem astfel imaginea domeniilor care ar putea fi afectate de nivelul cererii externe, în funcție de situația economică a țărilor cu care suntem parteneri în comerțul internațional și de evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute în care avem încheiate contractele de livrare.

Importanța pentru rezultatul de creștere economică

În plan intern, se poate face clasamentul pe domenii de activitate, cu impact asupra creșterii economice per total ( industria fiind ramura care dă trendul economiei ), a nivelului de ocupare a forței de muncă și asupra orientărilor de perspectivă în politica economică.

Cert este că avem trei ramuri industriale care trec pragul de 10%, dintre care producția și furnizarea de energie și industria alimentară au pozițiile date de specificul, necesitățile și populația țării și numai una, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, excelează fără a fi fost predestinată în acest sens.

Aici ar fi fost, în mod normal, și industria metalurgică ( mai ales dacă i se adaugă și partea de produse de cocserie), dacă nu am fi asistat la reducerea drastică a capacităților de producție existente înainte de 1989.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Producția de carburanți, precum și cea de cauciuc și mase plastice, aflate încă în intervalul de ponderi 4% – 6%, au avut și ele puternic de suferit.

De altfel, în această zonă este localizat punctul slab al schimburilor externe și pe acest segment apare în proporție covârșitoare deficitul comercial. Este o consecință directă a privatizărilor discutabile, cu parteneri uneori îndoielnici, în contrast cu reușita din sectorul auto.

Zece domenii au ponderi mai mici de un procent în producția industrială, ceea ce nu ar fi o problemă dacă nu am găsi printre ele trei sectoare care, dincolo de importanța relativ redusă, pot fi legate și de afectarea siguranței naționale. Este vorba despre fabricarea produselor farmaceutice, unde tradiția construită cu greu a fost diluată cu apa sâmbete și despre industria extractivă.

Aici situația este greu de explicat pentru necesitățile de energie în contextul epuizării rezervelor de hidrocarburi și din perspectiva rezervelor de minereuri nemetalifere de care dispunem, cu importanță strategică tot mai pronunțată în context mondial. Extracția cărbunelui superior și inferior și extracția minereurilor metalifere figurează în clasamentul ramurilor industriale după categoria reziduală ”activități industriale neclasificate în altă parte”.

Concret, măsurile întreprinse de guvernanți ar trebui prioritizare pentru a maximiza efectele favorabile pe zonele competitive și pentru a susține ramurile în care suntem în pierdere de viteză, cu consecințe asupra deficitului comercial și a stabilității macroeconomice.

+

Publicat la data de 27.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Când două superputeri se înghesuie una în alta cu glonțul pe țeavă

cristian-diaconescu

Cristian Diaconescu

Exista o regula nescrisa dar respectata sacrosant in orice negociere internaționala. Mai ales când este vorba de super puteri militare este obligatoriu ca orice...Citeste mai departe »

Este posibilă o situaţie win-win pe capitolul de energie în TTIP?

Vasile Iuga_small

Vasile Iuga

Uniunea Europeană a solicitat în mod repetat includerea unui capitol referitor la energie în Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP). Principalul interes al...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română