Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Indicatorii economici ai României în vizorul Uniunii Europene. 6 observații

de Marin Pana 27.8.2017

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators (PEEIs în lb. engleză). Aceşti indicatori sunt publicaţi şi revizuiţi lunar, în ideea de a oferi o imagine sintetică asupra unei economii naţionale şi a evoluţiilor recente.

Iată cum se vede o selecţie a indicatorilor de cel mai mare interes pentru modul în care se vede România din exterior, prin prisma analizei făcute centralizat la nivelul UE şi ce concluzii pot fi desprinse din evoluţiile economice recente:

1- În primul rând, atrage atenţia creşterea susţinută a costului forţei de muncă, mult peste cea a avansului economic şi în continuă accelerare. Ceea ce nu se vede în statistica europeană este chiar mai grav, şi anume debalansarea în favoarea unor majorări şi mai mari în sectorul de stat faţă de sectorul privat.

2- De remarcat faptul că evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor nu a ţinut pasul, de la începutul lui 2016 încoace, cu cea a veniturilor majorate, reflectate în evoluţia costurilor cu forţa de muncă.

Mai mult, decalajul s-a tot mărit până undeva la un ritm aproape dublu pentru primul indicator, ceea ce înseamnă că transmiterea sporului de bani în avans economic se face cu randament tot mai scăzut ( sectorul serviciilor este preponderent în structura PIB pentru orice economie dezvoltată sau în curs de dezvoltare).

Banii primiţi în plus par se fi dus într-o proporţie semnificativă spre sectorul imobiliar, unde am ieşit din criteriul de stabilitate de +6% pe an încă din trimestrul II 2016 iar evoluţia este în continuare crescătoare. Este păcat să pierdem un criteriu de stabilitate din tabloul de bord macroeconomic, unde deţineam până de curând 13 criterii îndeplinite din 14.

3- Evoluţia angajărilor a rămas în teritoriul negativ în ultimele patru trimestre analizate iar rata locurilor de muncă vacante este încă mai ridicată decât în urmă cu doi ani, deşi a reuşit o mică revenire după situaţia din trimestrul 3 2016. Semnalul este, însă, că deja devine tot mai greu de găsit anumite specializări şi de păstrat forţa de muncă de o anumită calificare.

Rata şomajului rămâne relativ scăzută faţă de media europeană, dar s-a mişcat discret în sus iar datele ajustate cu cei care au plecat să caute de lucru în afara ţării ar arăta cu totul altfel.

4- Românii plecați să munceacă peste hotare: aici este şi adevărata cheie pentru creşterea încasărilor bugetare. Dacă cei plecaţi deja ar fi lucrat în ţară am fi avut o cu totul altă pondere a salariaţilor în populaţia totală ( cu alte cuvinte nu nivelul de impozitare este problema de rezolvat ci creşterea ponderii muncii salariate).

5- Salvarea temporară a aventurilor propuse electoral a venit, neaşteptat dar şi fără merite pentru cineva, de la evoluţia (deocamdată) neaşteptat de bună a producţiei industriale. În schimb, ultimele date referitoare la sectorul construcţiilor nu arată prea bine, speranţa fiind că este vorba despre o situaţie trecătoare.

6- Randamentul obligaţiunilor emise de stat pentru împrumuturile pe termen lung s-a mai calmat după ce a atacat cota de 4% la finele primului trimestru şi a revenit la valori mai mici decât cele de la începutul anului dar situate peste cele din 2016. Rata de schimb euro/leu, însă, a pornit uşor în sus iar tentativa de coborâre din aprilie a fost stopată, după care s-a revenit pe o pantă lină de depreciere a leului.

Una peste alta, datele arată că trebuie să temperăm creşterea în marş forţat a veniturilor şi să le corelăm mult mai strâns cu productivitatea muncii şi cu rezultatele din economia reală. Impulsul venit pe calea stimulentelor oferite electoral şi-a cam atins limita iar perspectiva nu arată prea bine dacă vom continua pe trendurile actuale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.8.2017

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    28.8.2017, 1:20 pm

    Sa zicem ca se intorc in tara 1,5 milioane de romani plecati . Adica nici jumatate din cei care lucraza peste hotare .
    Cum avem vreo peste 400.000 de someri oficial (platiti cam doar un sfert) ce ar fi ca alti 750.000 din cei reintorsi sa ceara ajutor de somaj ? 🙂
    Evident cu 1,2 milioane someri OFICIAL am bate toate recordurile dar si multi prin Bucuresti ar tremura zdravan in Casa Poporului.
    Bine ca exista supapa asta a emigrarii ca altfel la Tirgoviste era un imens cimitir national de nomenclaturisti ciuruiti la acelasi zid ca tătucul si mămuca lor . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult