Indemnizația pentru mame: guvernul vrea să reintroducă plafonul. Practica în statele UE și situația detaliată a României

de Mariana Bechir | 9.5.2017 .

La numai  un an după ce toate partidele parlamentare  au votat eliminarea plafonului maxim al indemnizației pentru creșterea copilului (ICC) de până la doi ani, Guvernul Grindeanu anunță reintroducerea acestuia.

Dacă până la 1 iulie 2016 exista un prag de 3.400 de lei, după un an de lipsă a plafonului noii guvernanți se gândesc acum la un plafon situat între 5.000 și 10.000 de lei.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat marți că preferă o limită maximă de 8.000 de lei.

Actuala lege are, însă, consecințe de-a binelea absurde: exemplul e celebrul caz al unei indemnizații de 35.000 de euro pe lună. În condițiile în care practica din statele UE – pe care o abordăm mai jos – e foarte diferită.

Scurt istoric al incoerenței legislative pe indemnizația de creștere a copilului: cum s-a ajuns la situația de azi

Până în 2008, indemnizația era fixă pentru toate mamele care plăteau impozit pe venit – 600 de lei. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a modificat însă valoarea ICC la 85% din media veniturile nete realizate timp de 12 luni, dar nu mai puțin de 600 de lei.

Ulterior, în timpul crizei financiare, Emil Boc a limitat la 3.400 de lei cuantumul indemnizației maxime, dacă se opta pentru o perioadă de un an, și a redus procentul la 75% din salariile nete realizate timp de 12 luni.

Anul trecut, parlamentarii au votat o inițiativă semnată atît de social – democrați, cât și liberali, prin care plafonul a fost eliminat (pe un procent de 85% din veniturile ultimului an și doi ani de încasare a indemnizației), pentru “a le face dreptate femeilor”. Ambele partide s-au lăudat ulterior, în campania pentru parlamentare, cu această măsură.

Legea adoptată anul trecut nu prevedea nicio sursă de finanțare, iar Guvernul Dacian Cioloș s-a opus și s-a gândit chiar la o amânare a aplicării acesteia.

Totul a fost tranșat și reglementarea a intrat în vigoare de la 1 iulie 2016, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea și i-a sfătuit pe tehnocrați să o aplice:

„Personal, consider că această lege este una bună, așteptată și binevenită. Vă încurajez pe dumneavoastră (Dragoș Pîslaru – n. red.)– și pe dumneavoastră, domnule Prim-ministru (Dacian Cioloș – n. red.)– să găsiți în guvern cele mai bune soluții pentru a aplica cât se poate de repede această lege.

Eu vă rog să nu tratați această chestiune într-un mod contabil. Este o lege proactivă, din zona politicilor demografice, care cu siguranță este foarte importantă pentru România”, declara Klaus Iohannis.

Situația fără plafon: complicități pentru venituri mai mari

În mai puțin de un an, lucrurile s-au agravat și s-a revenit la practicile anterioare deciziei luate de Emil Boc în 2010: complicități între angajatori și angajați pentru a se ajunge la o indemnizație (plătită de stat) cât mai mare.

Acest lucru a fost constat și de Guvernul Sorin Grindeanu, care se străduiește acum să mențină deficitul în marja obligatorie în UE – 3% din PIB.

De aceea, Ministerul Muncii analizează o nouă formulă, iar Lia Olguța Vasilescu dă de înțeles că, în afara reintroducerii pragului maxim, ar putea fi reduse și timpul de încasare a ICC (doi ani, acum), și procentul pe care îl reprezintă ICC (85% din veniturile nete din ultimul an).

Venituri înseamnă veniturile pentru care s-a plătit impozit pe venit, indiferent că acestea au fost obține printr-un contract cu normă întreagă, parțială, pe perioadă determinată, venituri din Drepturi de Autor etc.

Ministrul Muncii – Este haos în sistem. S-a transformat într-o industrie

„Anul trecut era 3.400 lei această sumă, după care s-a scos efectiv plafonul şi a devenit un haos generalizat. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult.

Nu există aşa ceva în toată această lume. Am spus că se transformă într-o industrie pentru că, faţă de anul trecut unde până la jumătatea anului am plătit o sumă, aceeaşi sumă de bani am plătit-o acum în primele trei luni de zile”, a declarat marți ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

Ea a oferit și exemple din alte state:

“Este o practică. Femei care rămân însărcinate îşi trec foarte multe venituri.

Am ajuns în situaţia în care pentru un singur copil, lunar, se plăteşte o indemnizaţie de 35.000 de euro, adică cam un apartament lunar.

În Belgia este concediu după maternitate 4 luni – 771 euro lunar, în Bulgaria, de la 1 la 2 ani, – 340 euro lunar, Germania – 2 luni până la un an și 300 până la 1.800 de euro, Polonia, 2 ani- 95 de euro, Suedia, 3 ani – 326 euro lună.

În Romania este 85% din veniturile nete realizate timp de 12 luni şi s-a ajuns în situaţia în care se plătesc zeci de mii de euro…

… media în ţările civilizate (de încasare a ICC) e de 6 luni”, a mai declarat Lia Olguța Vasilescu.

Cât privește despre procentul de 85%, ministrul consideră că și acesta este prea ridicat:

Nu e normal să plăteşti 16%, şi după să iei 85%. Se transformă în industrie.

Observam din anchete sociale ca sunt foarte multe mamici care nu au un loc de munca stabil, dar, pentru faptul că scriu pe nişte bloguri, primesc sume de bani fictive şi le primesc pentru un an de zile, plătesc un impozit mai mic (…)

Sunt şi fotbalişti care se retrag din activitate, au contracte de zeci de mii de euro şi nu este corect.

E vorba de aproximativ 600 de persoane care au acum în plată sume peste 40.000 de lei şi mi se pare că este prea mult şi este o înşelătorie a statului român. Cu această plafonare nu vom afecta foarte multe persoane, dar cei care au bulversat sistemul vor trebui să se limiteze. Vom plafona la un procent din venit, dar nu mai mult de… anul trecut era pana la 3.400 de lei”, a mai spus ministrul Muncii.

Datele care confirmă creșterea artificială a veniturilor în vederea obținerii unei indemnizații mai mari

Potrivit datelor oficiale, în luna iulie 2016 s-au plătit aproape 192 de milioane de lei pentru ICC-uri, în timp ce în luna iunie, suma totală a fost de 129 de milioane de lei. Asta a însemnat un impact bugetar de 70 de milioane de lei, cu 40% peste impactul estimat înainte de intrarea în vigoare a legii.

Dincolo de depășirea bugetului alocat, analiza realizată la o lună de funcționare a noului sistem arăta și o altă mare problemă: debalansarea alocărilor – 242 de persoane beneficiare (din totalul de 143.000) consumaseră în iulie 2016o treime din bugetul total. Existau părinți care încasau 35.000 de euro lunar în concediul de creștere a copilului.

În marie 2017, situația era alarmantă, indemnizația record din iulie 2016 fiind de cinci ori mai mică decât cea mai mare ICC de acum.

Topul ICC din luna martie 2017

  • Bucureşti – 159.348 lei (avocatură)
  • Constanţa- 141.679 lei (Drepturi de proprietate intelectuală)
  • Bucureşti – 94.168 lei (Venituri din DDA)
  • Constanţa- 87.873 lei (Director general)
  • Bucureşti – 60.861 lei (Executor judecătoresc)

Mult mai evidentă este situația creșterilor la analiza sumelor totale acordate lunar de la buget pentru aceste ICC-uri:

dacă în iunie 2016 totalul era de 129 de milioane de lei, în iulie 2016 el a ajuns la 192 milioane, iar în martie 2017 era dublu față de iunie 2016 – peste 261 de milioane de lei.

Aceasta, fără a se fi înregistrat creșteri ale numărului de nașteri. Dimpotrivă, din februarie 2016 și până în februarie 2017 s-a înregistrat un nou minim istoric de nașteri de după 1860 – doar 188.565 copii.

Efectul creșterii indemnizației asupra demografiei, eventuala încurajare a natalității, va putea fi analizat începând cu aprilie 2017, când se împlinesc primele nouă luni de la introducerea măsurii.

Așadar, cum a evoluat suma totală acordată de la buget după eliminarea plafonului ICC:

Analiza evoluției pe ani a totalului plătit lunar pentru ICC-uri (luând ca referință luna martie), arată o dinamică interesantă a valorilor în ultimele trei trimestre și aceasta nu poate fi explicată doar prin majorările salariale de la stat, care au vizat în primul rând salariul minim:

În situația actuală, dacă anul acesta să păstrează valoarea lunară de 261 de milioane, ca medie (ceea ce înseamnă să nu luăm în considerare eventualele creșteri ale numărului nou-născuților), în 2017 ICC ar putea costa peste 3 miliarde de lei, comparativ cu 1,5 miliarde anul trecut.

Este de remarcat și evoluția numărului de mame care primesc indemnizație, comparativ cu numărul copiilor nou-născuți, ceea ce indică o creștere a ponderii persoanelor cu venituri impozabile (mame sau tați) în rândul noilor părinți – în timp ce numărul copiilor născuți scade în ultimele 12 luni, numărul mamelor sau taților care primesc indemnizație urcă.

Potrivit legii, ICC se acordă doar persoanelor care au plătit impozit pe venit 12 luni în ultimii doi ani înainte de nașterea copilului.

DISTRIBUŢIA indemnizației pentru copil în luna martie 2017

Până la 1.233 lei

  • 108.438 beneficiari
  • Total: 129.897.482 lei

Între 1.234 – 5.000 lei

  • 45.208 beneficiari
  • Total: 98.457.713 lei

Între 5.001 – 10.000 lei

  • 3.504 beneficiari
  • Total: 2.289.907 lei

Peste 10.000 lei

  • 623 beneficiari
  • Total: 9.990.658 lei

Publicat la data de 9.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română