Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Chestiunea

Premieră istorică, importurile lunare au depăşit 7 miliarde de euro

În pofida nivelului record al exporturilor, care au însumat 5.761 milioane euro, deficitul comercial a avansat la impresionantă cifră de 1.318,4 miliarde euro, ca urmare… Mai mult

12.12.2017

Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Indemnizația pentru mame: guvernul vrea să reintroducă plafonul. Practica în statele UE și situația detaliată a României

de Mariana Bechir 9.5.2017

La numai  un an după ce toate partidele parlamentare  au votat eliminarea plafonului maxim al indemnizației pentru creșterea copilului (ICC) de până la doi ani, Guvernul Grindeanu anunță reintroducerea acestuia.

Dacă până la 1 iulie 2016 exista un prag de 3.400 de lei, după un an de lipsă a plafonului noii guvernanți se gândesc acum la un plafon situat între 5.000 și 10.000 de lei.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat marți că preferă o limită maximă de 8.000 de lei.

Actuala lege are, însă, consecințe de-a binelea absurde: exemplul e celebrul caz al unei indemnizații de 35.000 de euro pe lună. În condițiile în care practica din statele UE – pe care o abordăm mai jos – e foarte diferită.

Scurt istoric al incoerenței legislative pe indemnizația de creștere a copilului: cum s-a ajuns la situația de azi

Până în 2008, indemnizația era fixă pentru toate mamele care plăteau impozit pe venit – 600 de lei. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a modificat însă valoarea ICC la 85% din media veniturile nete realizate timp de 12 luni, dar nu mai puțin de 600 de lei.

Ulterior, în timpul crizei financiare, Emil Boc a limitat la 3.400 de lei cuantumul indemnizației maxime, dacă se opta pentru o perioadă de un an, și a redus procentul la 75% din salariile nete realizate timp de 12 luni.

Anul trecut, parlamentarii au votat o inițiativă semnată atît de social – democrați, cât și liberali, prin care plafonul a fost eliminat (pe un procent de 85% din veniturile ultimului an și doi ani de încasare a indemnizației), pentru “a le face dreptate femeilor”. Ambele partide s-au lăudat ulterior, în campania pentru parlamentare, cu această măsură.

Legea adoptată anul trecut nu prevedea nicio sursă de finanțare, iar Guvernul Dacian Cioloș s-a opus și s-a gândit chiar la o amânare a aplicării acesteia.

Totul a fost tranșat și reglementarea a intrat în vigoare de la 1 iulie 2016, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea și i-a sfătuit pe tehnocrați să o aplice:

„Personal, consider că această lege este una bună, așteptată și binevenită. Vă încurajez pe dumneavoastră (Dragoș Pîslaru – n. red.)– și pe dumneavoastră, domnule Prim-ministru (Dacian Cioloș – n. red.)– să găsiți în guvern cele mai bune soluții pentru a aplica cât se poate de repede această lege.

Eu vă rog să nu tratați această chestiune într-un mod contabil. Este o lege proactivă, din zona politicilor demografice, care cu siguranță este foarte importantă pentru România”, declara Klaus Iohannis.

Situația fără plafon: complicități pentru venituri mai mari

În mai puțin de un an, lucrurile s-au agravat și s-a revenit la practicile anterioare deciziei luate de Emil Boc în 2010: complicități între angajatori și angajați pentru a se ajunge la o indemnizație (plătită de stat) cât mai mare.

Acest lucru a fost constat și de Guvernul Sorin Grindeanu, care se străduiește acum să mențină deficitul în marja obligatorie în UE – 3% din PIB.

De aceea, Ministerul Muncii analizează o nouă formulă, iar Lia Olguța Vasilescu dă de înțeles că, în afara reintroducerii pragului maxim, ar putea fi reduse și timpul de încasare a ICC (doi ani, acum), și procentul pe care îl reprezintă ICC (85% din veniturile nete din ultimul an).

Venituri înseamnă veniturile pentru care s-a plătit impozit pe venit, indiferent că acestea au fost obține printr-un contract cu normă întreagă, parțială, pe perioadă determinată, venituri din Drepturi de Autor etc.

Ministrul Muncii – Este haos în sistem. S-a transformat într-o industrie

„Anul trecut era 3.400 lei această sumă, după care s-a scos efectiv plafonul şi a devenit un haos generalizat. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult.

Nu există aşa ceva în toată această lume. Am spus că se transformă într-o industrie pentru că, faţă de anul trecut unde până la jumătatea anului am plătit o sumă, aceeaşi sumă de bani am plătit-o acum în primele trei luni de zile”, a declarat marți ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.

Ea a oferit și exemple din alte state:

“Este o practică. Femei care rămân însărcinate îşi trec foarte multe venituri.

Am ajuns în situaţia în care pentru un singur copil, lunar, se plăteşte o indemnizaţie de 35.000 de euro, adică cam un apartament lunar.

În Belgia este concediu după maternitate 4 luni – 771 euro lunar, în Bulgaria, de la 1 la 2 ani, – 340 euro lunar, Germania – 2 luni până la un an și 300 până la 1.800 de euro, Polonia, 2 ani- 95 de euro, Suedia, 3 ani – 326 euro lună.

În Romania este 85% din veniturile nete realizate timp de 12 luni şi s-a ajuns în situaţia în care se plătesc zeci de mii de euro…

… media în ţările civilizate (de încasare a ICC) e de 6 luni”, a mai declarat Lia Olguța Vasilescu.

Cât privește despre procentul de 85%, ministrul consideră că și acesta este prea ridicat:

Nu e normal să plăteşti 16%, şi după să iei 85%. Se transformă în industrie.

Observam din anchete sociale ca sunt foarte multe mamici care nu au un loc de munca stabil, dar, pentru faptul că scriu pe nişte bloguri, primesc sume de bani fictive şi le primesc pentru un an de zile, plătesc un impozit mai mic (…)

Sunt şi fotbalişti care se retrag din activitate, au contracte de zeci de mii de euro şi nu este corect.

E vorba de aproximativ 600 de persoane care au acum în plată sume peste 40.000 de lei şi mi se pare că este prea mult şi este o înşelătorie a statului român. Cu această plafonare nu vom afecta foarte multe persoane, dar cei care au bulversat sistemul vor trebui să se limiteze. Vom plafona la un procent din venit, dar nu mai mult de… anul trecut era pana la 3.400 de lei”, a mai spus ministrul Muncii.

Datele care confirmă creșterea artificială a veniturilor în vederea obținerii unei indemnizații mai mari

Potrivit datelor oficiale, în luna iulie 2016 s-au plătit aproape 192 de milioane de lei pentru ICC-uri, în timp ce în luna iunie, suma totală a fost de 129 de milioane de lei. Asta a însemnat un impact bugetar de 70 de milioane de lei, cu 40% peste impactul estimat înainte de intrarea în vigoare a legii.

Dincolo de depășirea bugetului alocat, analiza realizată la o lună de funcționare a noului sistem arăta și o altă mare problemă: debalansarea alocărilor – 242 de persoane beneficiare (din totalul de 143.000) consumaseră în iulie 2016o treime din bugetul total. Existau părinți care încasau 35.000 de euro lunar în concediul de creștere a copilului.

În marie 2017, situația era alarmantă, indemnizația record din iulie 2016 fiind de cinci ori mai mică decât cea mai mare ICC de acum.

Topul ICC din luna martie 2017

  • Bucureşti – 159.348 lei (avocatură)
  • Constanţa- 141.679 lei (Drepturi de proprietate intelectuală)
  • Bucureşti – 94.168 lei (Venituri din DDA)
  • Constanţa- 87.873 lei (Director general)
  • Bucureşti – 60.861 lei (Executor judecătoresc)

Mult mai evidentă este situația creșterilor la analiza sumelor totale acordate lunar de la buget pentru aceste ICC-uri:

dacă în iunie 2016 totalul era de 129 de milioane de lei, în iulie 2016 el a ajuns la 192 milioane, iar în martie 2017 era dublu față de iunie 2016 – peste 261 de milioane de lei.

Aceasta, fără a se fi înregistrat creșteri ale numărului de nașteri. Dimpotrivă, din februarie 2016 și până în februarie 2017 s-a înregistrat un nou minim istoric de nașteri de după 1860 – doar 188.565 copii.

Efectul creșterii indemnizației asupra demografiei, eventuala încurajare a natalității, va putea fi analizat începând cu aprilie 2017, când se împlinesc primele nouă luni de la introducerea măsurii.

Așadar, cum a evoluat suma totală acordată de la buget după eliminarea plafonului ICC:

Analiza evoluției pe ani a totalului plătit lunar pentru ICC-uri (luând ca referință luna martie), arată o dinamică interesantă a valorilor în ultimele trei trimestre și aceasta nu poate fi explicată doar prin majorările salariale de la stat, care au vizat în primul rând salariul minim:

În situația actuală, dacă anul acesta să păstrează valoarea lunară de 261 de milioane, ca medie (ceea ce înseamnă să nu luăm în considerare eventualele creșteri ale numărului nou-născuților), în 2017 ICC ar putea costa peste 3 miliarde de lei, comparativ cu 1,5 miliarde anul trecut.

Este de remarcat și evoluția numărului de mame care primesc indemnizație, comparativ cu numărul copiilor nou-născuți, ceea ce indică o creștere a ponderii persoanelor cu venituri impozabile (mame sau tați) în rândul noilor părinți – în timp ce numărul copiilor născuți scade în ultimele 12 luni, numărul mamelor sau taților care primesc indemnizație urcă.

Potrivit legii, ICC se acordă doar persoanelor care au plătit impozit pe venit 12 luni în ultimii doi ani înainte de nașterea copilului.

DISTRIBUŢIA indemnizației pentru copil în luna martie 2017

Până la 1.233 lei

  • 108.438 beneficiari
  • Total: 129.897.482 lei

Între 1.234 – 5.000 lei

  • 45.208 beneficiari
  • Total: 98.457.713 lei

Între 5.001 – 10.000 lei

  • 3.504 beneficiari
  • Total: 2.289.907 lei

Peste 10.000 lei

  • 623 beneficiari
  • Total: 9.990.658 lei
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Declarația 600: Ministrul Finanțelor și șeful ANAF au fost convocați la Comisia economică din Senat

Razvan Diaconu

Ministrul de Finanţe şi şefa ANAF au fost invitaţi în Parlament săptămâna viitoare, anunță Digi 24. Preşedintele Comisiei Economice din Senat, Daniel Zamfir, vrea ca… Mai mult

Stiri

Moașa Ordonanței 13 se întoarce în guvern: procurorul Oana Hăineală este noul şef al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei

Vladimir Ionescu

Procurorul Oana Hăineală este noul şef al Corpului de Control al Ministerului Justiţiei, anunță Mediafax, care a obținut confirmarea informației chiar de la magistrat. Ministrul… Mai mult

Stiri

Marius Nica, ministru delegat pentru Fonduri Europene, a demisionat

Razvan Diaconu

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene Marius Nica a decis să-şi înainteze demisia după trei luni de mandat, el explicând că decizia a fost luată având… Mai mult

Stiri

Părinţii poliţistului Bogdan Gigină cer urgentarea soluţionării dosarului morţii fiului lor

Victor Bratu

Părinţii poliţistului Bogdan Gigină (foto), decedat în urma unui accident rutier în timp ce făcea parte din coloana oficială a fostului ministru Gabriel Oprea, au… Mai mult

Stiri

Cursul – nivel istoric: euro trece, în premieră, pragul de 4,66 lei

Adrian N Ionescu

Euro s-a apreciat vineri până la 4,6614 lei, potrivit cursul mediu calculat de Banca Națională a României (BNR). Este cea mai mare valoare a cursului… Mai mult

Stiri

Conducerea Transgaz aprobă asocierea cu o companie spaniolă pentru a participa la privatizarea DESFA din Grecia

Vladimir Ionescu

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Transgaz a aprobat asocierea cu Regasificadora del Noroeste în vederea participării în etapa a doua a procesului de achiziţie a… Mai mult

Stiri

Decizii CCR: Probele obținute nelegal în procese penale se exclud din dosar, refuzul accesului la informații clasificate trebuie să aparțină unui judecător

Vladimir Ionescu

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere joi două excepții de neconstituționalitate ridicate asupra unor prevederi conținute de Codul de procedură penală pe care le-a… Mai mult