Pe agenda ședinței de miercuri a CSAT a intervenit un subiect surpriză, care nu figurase inițial – situația includerii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO.
Discuția a fost abordată la final, după ce ministrul Culturii, George Ivașcu, „a informat membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii Peisajului cultural minier de la Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, precizează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Președinția menționează că dosarul va fi gestionat, cum va considera de cuviință, de către Guvern, singura instituție abilitată de Constituție și legiile țării să se ocupe de aceste chestiuni:
Subiectul „Roșia Montană”, ca parte a patrimoniului cultural național și a patrimoniului cultural universal, a fost permanent în atenția Președintelui României, atât din punct de vedere cultural, cât și sub aspect social, cu impact major într-o zonă istorică a României.
Tema supusă atenției are o dimensiune patrimonială, iar în baza cadrului legal existent, Guvernul României dispune de instrumentele și de instituțiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de includere a „Peisajului cultural minier de la Roşia Montană” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În baza prevederilor constituționale și legale, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au luat act de informarea făcută de către ministrul Culturii și Identității Naționale, urmând ca problematica să fie în continuare gestionată de către Guvernul României.
Reamintim că includerea localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO primise recomandarea de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, dar procedura a fost blocată la cererea Guvernului. Potrivit unor surse, intrarea Roșiei Montana în Patrimoniul UNESCO ar putea duce la pierderea procesului intentat de Gabriel Resources statului român, la ICSID, un proces cu o miză de 4,4 miliarde de dolari, valoarea despăgubirilor revendicate de canadieni.
Pregătirea summitului NATO de la Bruxelles. Mandatul – consolidarea Flancului Estic
În pirma parte a ședinței a fost discutate analiza și aprobarea obiectivelor României pentru Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfășura în perioada 11-12 iulie.
„Reuniunea va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii și solidarității aliate, respectiv a relației transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite.
Pentru țara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre”, preciează comunicatul Administrației Prezidențiale.
De asemenea, CSAT a aprobat miercuri noile efective militare ce vor fi puse la dispoziție de România pentru participarea la misiuni și operații în străinătate, în anul 2019.
Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%.
Astfel:
- Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român
- iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari și polițiști.
