Guvernatorii Băncii Centrale Europene (BCE) sunt tot mai tentați să decidă o reducere consistentă a volumului de achiziţii de obligaţiuni prin care pompează lichidităţi în sistemul financiar european.
Programul s-ar putea încheia peste nouă luni, potrivit surselor citate de Bloomberg şi Reuters.
Astfel că, BCE va da semnul clar al înăspririi politici monetare a Zonei Euro și, astfel, ar putea apărea o presiune în plus pe propria politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), care se confruntă cu o tendință accentuată de creștere a dobânzilor pe piața internă.
Consiliul guvernatorilor BCE va lua decizia la reuniunea din 26 octombrie, iar unul dintre efecte va fi aprecierea monedei europene. Următoarea ședință de politică monetară a BNR va fi în 7 noiembrie.
Oficialii BCE ar putea reduce volumul de achiziții de titluri la jumătate din nivelul lunar actual de 60 de miliarde de euro, ceea ce ar corespunde așteptărilor economiștilor de la ABN Amro Bank și Bank of America Merrill Lynch, potrivit Bloomberg.
Volumul achiziţiilor lunare de active este încă în discuţie, iar noile praguri probabile variază între 40 şi 25 de miliarde de euro, potrivit Reuters.
Pe de altă parte, o prelungire cu şase luni a programului de achiziţii de active ar fi prea scurtă, în timp ce o prelungire pentru o perioadă de 12 luni ar fi una problematică pentru că BCE riscă să nu găsească obligaţiuni eligibile pe care să le cumpere, ceea ce ar rezulta în achiziţii lunare relativ reduse. Concret, BCE vrea să evite situaţia în care va ajunge să deţină mai mult de o treime din obligaţiunile germane sau să cumpere mai multe obligaţiuni emise de alte state.
La Bucureşti
Tensiunile pe piaţa monetară internă cresc, mediile ratelor dobânzilor interbancare atingând noi maxime ale ultimilor trei ani.
ROBOR pe 6 luni a crescut, vineri, până la 1,99%, în vreme ce la scadenţele de 9 şi 12 luni au continuat să avanseze prodigios peste pragul de 2%, până la 2,05%, respectiv 2,09%.
Decizia BCE va complica menţinerea de către BNR a unui echilibru relativ între politica monetară şi tendinţa de creştere a dobânzii sale de referinţă şi, pe de altă parte componenta de piaţă valutară a politicii de stabilitate financiară.
Ministerul Finanţelor a atras recent un miliard de euro de pe piaţa externă şi apetitul de a avea mai mulţi lei în conturile trezoreri este în creştere.
