joi

28 martie, 2024

20 septembrie, 2018

Cea mai recentă strategie energetică a României  estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”.

Strategia identifică „investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Energiei.

Strategia Energetică are opt obiective, respectiv:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul propune patru investiţii strategice de interes naţional, „repere fixe şi obligatorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiţii strategice de interes național”.

Cele patru investiţii sunt:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Primele reacții

Cele patru „investiții strategice de interes național” nu au la bază o fundamentare bazată pe optimizarea costurilor, ci sunt doar asumate politic, fără susținerea unei modelări economice.

Ele sunt asumate fără nici un fel de condiționări de eficiență economică, fără detalierea impactului lor asupra pieței și a costurilor pentru consumatorul final de energie”, a declarat expertului Radu Dudău, director al Energy Policy Group.


„Este foarte bine că, în sfârşit, începe dezbaterea publică a noi strategii”, a spus şi un alt expert, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

De altfel, experții consultați de cursdeguvernare.ro  au relevat de mai multă vreme că orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca Vasile Iuga, la acea vreme senior adviser PwC România, cu ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

România nu are numai „un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice”, ci și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie”, spunea atunci Răzvan Nicolescu, iar strategia actuală nu răspunde convingător acestor provocări.

Finanțare incertă

Capitolul „Asigurarea resurselor financiare”, noua strategie invocă:

  • „utilizarea capitalului privat și/sau de stat,
  • programele de investiții europene – fonduri structurale și cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat),
  • programele băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, berd etc.),
  • parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor,
  • veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS, pe care le estimează la „miliarde de euro”

„Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor”, mai spune documentul.

Descărcați AICI Proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050

Alte detalii – consumuri, capacități

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh, echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh, reiese din Strategia Energetică.

Consumul brut de energie în anul 2030 este estimat să crească la 394 TWh, iar cererea de energie finală la 300 TWh. Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Evoluţia cererii de energie, pe sectoare de activitate

Rezultatele unor modelări arată o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030,  la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: